Fond funciar

Sentinţă civilă .. din 01.01.2020


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA xxxxxxxxxx

SECTIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

DOSAR NR. xxxxxxxxxx / xxxxxxxxxx /2018

SENTINȚA CIVILĂ Nr. xxxxxxxxxx

Ședința publică din data de xxxxxxxxxx

Instanța de judecată constituită din:

PREȘEDINTE: xxxxxxxxxx

Grefier: xxxxxxxxxx

Fond funciar - obligarea comisiei locale de fond funciar la întocmirea și înaintarea documentației necesare pentru emiterea titlului de proprietate pe numele reclamantei după autorul său, pentru suprafața de teren aferentă procesului-verbal de punere în posesie și obligarea comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor la emiterea titlului de proprietate – respingere capăt de cerere privind obligarea pârâtelor la plata de daune cominatorii.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta xxxxxxxxxx în contradictoriu cu pârâții COMISIA JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR xxxxxxxxxx și COMISIA LOCALA DE FOND FUNCIAR xxxxxxxxxx PRIN PRIMARUL COMUNEI xxxxxxxxxx,  având ca obiect fond funciar.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședință publică din data de xxxxxxxxxx, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta când, având în vedere prevederile art.396 alin.1 Cod procedură civilă  instanța a amânat pronunțarea la data de xxxxxxxxxx, hotărând următoarele:

I N S T A N Ț A

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei xxxxxxxxxx la data de 13.09.2018 sub nr. xxxxxxxxxx / xxxxxxxxxx /2018 reclamanta xxxxxxxxxx a formulat acțiune în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar xxxxxxxxxx și Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor xxxxxxxxx, solicitând obligarea acestora la emiterea titlului de proprietate pentru suprafața de xxxxxxxx mp teren extravilan pe raza localității xxxxxxxxxx, județul xxxxxxxxxx, parcela xxxxxxxxxx, aferentă procesului-verbal de punere în posesie nr. xxxxxxxxxx, obligarea la plata de daune cominatorii în cuantum de 100 lei pe zi conform prevederilor art. 64 din Legea nr. 18/1991 și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanta a arătat, în esență, că este beneficiară a măsurii de reconstituire a dreptului de proprietate după autorul xxxxxxxxxx, fiind pusă în posesie prin procesul-verbal nr. xxxxxxxxx, însă în mod nejustificat autoritățile refuză emiterea titlului de proprietate.

În drept au fost invocate prevederile art. 64 din Legea nr. 18/1991, iar în susținerea acțiunii au fost depuse înscrisuri.

Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru potrivit dispozițiilor art. 42 din Legea nr. 1/2000.

Pârâtele nu au formulat întâmpinare.

În probațiune s-a încuviințat proba cu înscrisuri și interogatoriu.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, urmare cererii adresate Comisiei Locale de Fond Funciar xxxxxxxxxx, reclamanta xxxxxxxxxx a fost validată cu suprafața de xxxxxxxxxx ha teren extravilan pe raza localității xxxxxxxxxx, județul xxxxxxxxxx, fiind menționată la poziția nr. 30 din Anexa 22 a localității Cogealac întocmită potrivit dispozițiilor Legii nr. 247/2005 (filele nr. 54 - 55).

Reclamanta a fost pusă în posesie cu suprafața de xxxxxxxxxx mp teren extravilan pe raza localității xxxxxxxxxx, județul xxxxxxxxxx, parcela xxxxxxxxxx, după autorul xxxxxxxxxx, conform procesului-verbal de punere în posesie nr. xxxxxxxxxx.

Din probele administrate în cauză rezultă că pârâta Comisia Locală de Fond Funciar xxxxxxxxxx nu a inițiat demersurile necesare în vederea emiterii titlului de proprietate, nefiind înaintată documentația aferentă către Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor xxxxxxxxxx.

Reclamanta a depus la dosar înscrisuri din care reiese că s-a adresat personal autorităților pentru emiterea titlului de proprietate, demersurile sale fiind fără rezultat.

Prin răspunsul la interogatoriu administrat în prezenta cauză, pârâta Comisia Locală de Fond Funciar xxxxxxxxxx a recunoscut că reclamanta este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, însă întârzierea în emiterea titlului de proprietate s-a datorat lipsei planului parcelar.

În drept, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 „Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face în condițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept”, iar conform prevederilor alin. (2) „De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite”.

Stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia se face la cererea persoanelor îndreptățite, ce se depune la primăria localității în a cărei rază teritorială se află terenul, iar condițiile obligatorii ale unei asemenea cereri sunt detaliate la art. 9 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 și art. 11 alin. (1) din H.G. nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor.

Potrivit art. 27 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 „Punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței, amplasamentului stabilit și întocmirea documentelor constatatoare prealabile”.

Sunt relevante și prevederile art. 64 din Legea nr. 18/1991, cu următorul conținut:

„(1) În cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia județeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulțumită poate face plângere la instanța în a cărei rază teritorială este situat terenul.

 (2) Dacă instanța admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectivă în posesie, sub sancțiunea plății de penalități în condițiile prevăzute la art. 894 din Codul de procedură civilă.

(3) Dispozițiile art. 53 alin. (2) se aplică în mod corespunzător”.

Pe de altă parte, conform prevederilor art. 1 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 „Persoanelor fizice și persoanelor juridice care au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și pentru terenurile forestiere, în termen legal, li se reconstituie dreptul de proprietate în condițiile prevăzute de prezenta lege. Dispozițiile acestei legi se aplică și în cazul restituirii construcțiilor accesorii terenurilor agricole și silvice”.

Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 „În aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, de comun acord cu proprietarii, pot comasa terenurile care urmează să fie retrocedate într-un singur amplasament”.

Prin Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, s-a urmărit de către legiuitor asigurarea unui cadru normativ unitar pentru urgentarea și finalizarea procesului de restituire în natură sau în echivalent a bunurilor imobile preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, iar în vederea punerii în aplicare a principiului prevalenței restituirii în natură, actul normativ a prevăzut un set de măsuri procedurale, de implementat în mai multe etape, cu termene precise, dintre care fac parte și cele care vizează identificarea cu exactitate a disponibilului de teren ce urmează a face obiectul restituirii în natură către persoanele îndreptățite.

Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 „Imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist se restituie în natură”, iar conform prevederilor alin. (2) „În situația în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, măsurile reparatorii în echivalent care se pot acorda sunt compensarea cu bunuri oferite în echivalent de entitatea învestită cu soluționarea cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, măsurile prevăzute de Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, precum și măsura compensării prin puncte, prevăzută în cap. III”.

Conform dispozițiilor art. 4 din  același act normativ „Dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza xxxxxxxxxxx și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Art. 3 din Legea 165/2013 definește anumiți termeni în vederea determinării sferei de aplicare a actului normativ, iar în ce privește noțiunea de „cereri” sunt incluse cererile formulate în temeiul prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, cererile formulate potrivit Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare, aflate în curs de soluționare la entitățile învestite de lege sau, după caz, la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Prin dispozițiile art. 3 pct. 2 și 3 din Legea nr. 165/2013, noțiunea de „persoană care se consideră îndreptățită”  a fost definită de legiuitor drept persoana care a formulat și a depus, în termen legal, la entitățile învestite de lege cereri din categoria celor prevăzute la pct. 1, care nu au fost soluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar noțiunea de  „persoana îndreptățită”  a fost definită drept persoana căreia i-a fost recunoscut dreptul la restituire în natură sau, după caz, la măsuri reparatorii.

La art. 3 pct. 4 din lege este definit termenul de „entitate învestită de lege” ca fiind structuri cu atribuții în procesul de restituire a imobilelor preluate abuziv și de stabilire a măsurilor reparatorii, iar la lit. c) și d) sunt menționate comisia locală de fond funciar, comisiile comunale, orășenești și municipale, constituite în temeiul Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și respectiv comisia județeană de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a xxxxxxxxxx, constituite în temeiul Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Din analiza coroborată a dispozițiile art. 3 și 4 din Legea nr.165/2013, instanța reține că prin cerere formulată în materie de fond funciar nesoluționată până la data intrării în vigoare a legii, se înțelege, atât cererea formulată de persoana ce se consideră îndreptățită și care nu a fost soluționată în nici un fel de cele două comisii de fond funciar, cât și cererea formulată de persoana îndreptățită și în privința căreia comisia județeană de fond funciar a soluționat-o prin validarea, în tot sau în parte, emițând o hotărâre de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate, cerere care însă nu a fost finalizată prin punerea în posesie și emiterea titlului de proprietate sau prin acordare de despăgubiri.

Această interpretare este susținută și de dispozițiile legale ce urmează în cuprinsul Legii nr.165/2013.

Astfel, art. 8 alin. (1) din Legea 165/2013 stabilește că „În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, comisiile locale de fond funciar au obligația de a centraliza toate cererile de restituire nesoluționate, în vederea stabilirii suprafeței de teren necesare în vederea finalizării procesului de restituire.

Potrivit alin. (2) al aceluiași articol „Pentru realizarea situației prevăzute la alin. (1) se au în vedere: a) cererile din dosarele nesoluționate la nivelul comisiei locale; b) cererile din dosarele transmise comisiei județene sau, după caz, Comisiei de Fond Funciar a xxxxxxxxxx, cu propuneri de despăgubiri; c) cererile din dosarele înregistrate la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în cazul în care persoanele îndreptățite optează, în condițiile art. 42, pentru returnarea dosarului la comisia locală, în vederea atribuirii de teren; d) hotărârile definitive și irevocabile pronunțate de instanțele judecătorești, având ca obiect restituirea unor suprafețe de teren; e) cererile care au stat la baza dosarelor validate de comisiile județene sau, după caz, de Comisia de Fond Funciar a xxxxxxxxxx și aflate la comisiile locale în vederea constituirii dosarelor de despăgubire”.

Conform prevederilor art. 8 alin. (3) din lege „Situația suprafețelor de teren necesare în vederea finalizării procesului de restituire se transmite comisiei județene de fond funciar sau, după caz, Comisiei de Fond Funciar a xxxxxxxxxxx, în termenul prevăzut la alin. (1).

Potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 în forma sa inițială, comisiile locale și județene de fond funciar aveau obligația soluționării tuturor cererilor de restituire, de a efectua punerile în posesie și de a elibera titlurile de proprietate până la data de 1 ianuarie 2016, iar conform prevederilor alin. (2), în situația neîndeplinirii obligațiilor în termenul prevăzut la alin. (1), persoana care se consideră îndreptățită poate formula plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile.

Termenul prevăzut de dispozițiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 a fost prorogat prin art. III din O.U.G. nr. 98/2016 până la data de 1 ianuarie 2018, legiuitorul acordând astfel entităților învestite un nou termen de soluționare, suplimentar de cel inițial, pentru crearea unui mecanism unitar care să ofere eficiență procesului reparatoriu, însă prin Decizia Curții  Constituționale nr. 44/31.01.2017 publicată în Monitorul Oficial nr.  211 din data de 28.03.2017, s-a admis excepția de neconstituționalitate ridicată din oficiu de Tribunalul Mehedinți - Secția I civilă în dosarul nr. 16.900/225/2014 și s-a constatat că dispozițiile art. 7 alin. (1) și ale art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt neconstituționale.

Ulterior, prin art. I pct. 4. din Legea nr. 111 din 19 mai 2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, a fost abrogat art. 11 din Legea nr. 165/2013, astfel încât soluționarea cererilor de către entitățile învestite nu mai este condiționată de un termen limită instituit prin lege.

Față de dispozițiile legale anterior menționate și văzând împrejurarea că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de reclamantă nu era soluționată la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 în sensul emiterii titlului de proprietate, acesta are calitatea de „persoana îndreptățită” și sunt incidente dispozițiile art. 4 din Legea nr. 165/2013, iar cererea de chemare în judecată este întemeiată.

Se constată că reclamantei xxxxxxxxxx i-a fost recunoscut dreptul la restituire în natură asupra terenului în suprafață de xxxxxxxxxx ha după autorul xxxxxxxxxx, fiind menționată la poziția nr. 30 din Anexa 22 a localității xxxxxxxxxx întocmită potrivit dispozițiilor Legii nr. 247/2005.

Mai mult, reclamanta a fost și pusă în posesie pentru întreaga suprafață de teren, iar prin răspunsul la interogatoriu administrat în prezenta cauză, pârâta Comisia Locală de Fond Funciar xxxxxxxxxx a recunoscut dreptul acesteia la restituire, arătând chiar că este de acord cu eliberarea titlului de proprietate conform procesului-verbal de punere în posesie.

În privința obligațiilor ce îi revin pârâtei Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor xxxxxxxxxxx, conform prevederilor art. 6 lit. e) și f) din H.G. nr. 890/2005 comisiile județene și a municipiului București au ca atribuții principale:... e) validează sau invalidează propunerile comisiilor comunale, orășenești sau municipale, împreună cu proiectele de delimitare și parcelare; f) emit titlurile de proprietate pentru cererile validate.

Față argumentele expuse, instanța va admite acțiunea și va dispune obligarea pârâtei Comisia Locală de Fond Funciar xxxxxxxxxx la întocmirea și înaintarea documentației necesare pentru emiterea titlului de proprietate pe numele reclamantei, după autorul xxxxxxxxxx, pentru suprafața de xxxxxxxxxx mp teren extravilan pe raza localității xxxxxxxxxxx, județul Constanța, parcela xxxxxxxxxx, aferentă procesului-verbal de punere în posesie nr. xxxxxxxxxx, către pârâta Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor xxxxxxxxxx.

Totodată, se va dispune obligarea pârâtei Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor xxxxxxxxxx la emiterea titlului de proprietate pe numele reclamantei, după autorul xxxxxxxxxx, pentru suprafața de xxxxxxxxxx mp teren extravilan pe raza localității xxxxxxxxxx, județul xxxxxxxxxx, parcela xxxxxxxxxx, aferentă procesului-verbal de punere în posesie nr. xxxxxxxxxx, în baza documentației înaintate de Comisia Locală de Fond Funciar xxxxxxxxxx.

Referitor la cererea privind obligarea pârâtelor la plata de daune cominatorii în cuantum de 100 lei pe zi, instanța reține că în susținerea acesteia au fost invocate prevederile art. 64 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, potrivit cărora „Dacă instanța admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectivă în posesie, sub sancțiunea plății de penalități în condițiile prevăzute la art. 894 din Codul de procedură civilă”.

Textul de lege nu mai prevede acordarea de daune cominatorii, această posibilitate existând în forma anterioară modificării textului prin art. 19 pct. 2 din titlul IV din Legea 76/2012, care până la momentul respectiv prevedea că „Dacă instanța admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectivă în posesie, sub sancțiunea condamnării la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, anume stabilite de instanță”.

Sub acest aspect, instanța reține și incidența dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Dacă legea specială prevede obligarea debitorului la plata de daune cominatorii ori, după caz, a unei amenzi civile pentru nerespectarea unei obligații de a face sau de a nu face ce nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, de la intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, se vor putea aplica penalități în condițiile prevăzute la art. 894 din Codul de procedură civilă”.

Având în vedere că acțiunea reclamantei a fost înregistrată după intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă,  instanța reține că în cauză sunt aplicabile dispozițiile legale anterior enunțate, din interpretarea cărora rezultă că nu se mai acordă daunele cominatorii prevăzute de Legea nr.18/1991 în forma sa anterioară, fiind aplicabile dispozițiile art. 906 din Codul de procedură civilă care prevăd constrângerea debitorului prin aplicarea de penalități.

Referitor la natura juridică a penalităților ce se pot aplica debitorului în temeiul art. 906 din Codul de procedură civilă, textul de lege prevede posibilitatea obligării acestuia la plata unor sume ce urmează a fi încasate de către creditor, acestea reprezentând un mijloc indirect de constrângere a debitorului de a-și îndeplini obligațiile prevăzute în titlul executoriu.

S-a consacrat astfel, spre deosebire de vechea reglementare din Codul de procedură civilă din 1865, dreptul creditorului de a folosi orice mijloc legal pentru a-l determina pe debitor să execute el însuși obligația, în natură.

Spre deosebire de daunele cominatorii, care au același caracter de pedeapsă privată, penalitățile nu au caracter reparator și nu au nicio legătură cu prejudiciul suferit de creditor, natura juridică a acestora fiind aceea de mijloc juridic de constrângere indirectă pentru asigurarea executării în natură a obligațiilor, ele putându-se acorda independent de existența unui prejudiciu.

În sensul reglementării menționate, penalitățile reprezintă o sancțiune de drept procesual civil, fiind un mijloc juridic lăsat la îndemâna creditorului, reglementat de legiuitor cu scopul de a obține constrângerea debitorului la executarea în natură a obligației cu caracter personal, fără a reprezenta valoarea prejudiciului suferit de creditor, acesta având posibilitatea de a solicita obligarea debitorului la repararea prejudiciului rezultat din neexecutarea unei obligații cu caracter personal, în condițiile art. 892 din Codul de procedură civilă și ale dreptului material.

Instanța reține că reclamanta nu este încă în posesia unui titlu executoriu privind îndeplinirea obligației de emitere a titlului de proprietate, aceasta fiind dispusă prin prezenta hotărâre, astfel încât trebuie ca ulterior să inițieze formele de executare silită, iar  în situația în care  în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării silite debitorul nu execută obligația de a face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, să fie constrâns la îndeplinirea ei prin aplicarea unor penalități de către instanța de executare.

Pentru aceste motive, se va respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la plata de daune cominatorii, ca nefondat.

 Instanța constată ca fiind îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată, în sensul dispozițiilor art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”.

Obligarea la plata cheltuielilor de judecată are la bază culpa procesuală a părții care a pierdut procesul, iar din această perspectivă instanța nu va obliga decât pârâta Comisia Locală de Fond Funciar xxxxxxxxxx la plata cheltuielilor de judecată, întrucât în privința Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor xxxxxxxxxx nu se poate reține o astfel de culpă.

Concret, instanța are în vedere că din probele administrate în cauză nu a rezultat neexecutarea obligațiilor prevăzute de lege pentru emiterea titlului de proprietate de către comisia județeană, întrucât acesteia nu i s-a înaintat documentația necesară îndeplinirii acestor formalități de către comisia locală.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte acțiunea privind pe reclamanta xxxxxxxxxx, CNP: xxxxxxxxxx, cu domiciliul procesual ales în xxxxxxxxxx în contradictoriu cu pârâții COMISIA JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR xxxxxxxxxx cu sediul în xxxxxxxxxxxx și COMISIA LOCALA DE FOND FUNCIAR xxxxxxxxxx PRIN PRIMARUL COMUNEI xxxxxxxxxx cu sediul în xxxxxxxxxx,  având ca obiect fond funciar.

Dispune obligarea pârâtei Comisia Locală de Fond Funciar xxxxxxxxxx la întocmirea și înaintarea documentației necesare pentru emiterea titlului de proprietate pe numele reclamantei, după autorul xxxxxxxxx, pentru suprafața de xxxxxxxxx mp teren extravilan pe raza localității xxxxxxxxx, județul xxxxxxxxxx, parcela xxxxxxxxx, aferentă procesului-verbal de punere în posesie nr. xxxxxxxxxxx, către pârâta Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor xxxxxxxxxx.

Dispune obligarea pârâtei Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor xxxxxxxxxx la emiterea titlului de proprietate pe numele reclamantei, după autorul xxxxxxxxx, pentru suprafața de xxxxxxxxxx mp teren extravilan pe raza localității xxxxxxxxxx, județul xxxxxxxxxx, parcela xxxxxxxxxx, aferentă procesului-verbal de punere în posesie nr. xxxxxxxxxx, în baza documentației înaintate de Comisia Locală de Fond Funciar xxxxxxxxxxx.

Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la plata de daune cominatorii, ca nefondat.

Obligă pârâta Comisia Locală de Fond Funciar xxxxxxxxxx la plata cheltuielilor de judecată către reclamant, în cuantum de 1.200 lei.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria xxxxxxxxxx.

Pronunțată astăzi, 11.02.2019, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

PRESEDINTE, GREFIER , xxxxxxxxxx  xxxxxxxxxx

Red.jud xxxxxxxxxx

Tehnored.g. xxxxxxxxxx

Domenii speta