Litigiu de muncă. Admitere cerere de chemare în judecată avînd ca obiect anulare decizie de sacţinarea constînd în reducerea salariului de bază lunar cu un procent de 5 %, pentru o perioadă de 3 luni

Prin cererea înregistrată sub dosar nr. de mai sus, contestatorul A domiciliat în ..., în contradictoriu cu intimata SPITALUL ..., cu sediul în ... solicită instanţei anularea deciziei de sancţionare nr. ... emisă de intimat la data de ZZ.LL.AA. În subsidiar, solicită înlocuirea sancţiunii aplicate cu avertisment.

Solicită cheltuieli de judecată.

În susţinerea contestaţiei arată că îşi desfăşoară activitatea ca asistent medical în cadrul ... din cadrul pârâtului, în baza contractului individual de muncă nr. .../ZZ.LL.2008. Pe parcursul executării contractului nu a mai avut nicio sancţiune disciplinară.

La data de i s-a comunicat decizia de aplicare a sancţiunii disciplinare de reducere a salariului de bază pe o perioadă de 3 luni, cu un procent de 5% lunar, începând cu data de ZZ.LL.2016, sancţiunea fiind aplicată în urma efectuării cercetării disciplinare prealabile.

S-a apreciat de către angajator că „abaterea disciplinară s-a realizat prin modificarea menţiunilor privind pacientul C la data de ZZ.LL.2016, în Registrul de prezentare al pacienţilor Triaj, registru unde se fac înscrieri manuale în sensul că: în cuprinsul acestuia era consemnat, iniţial, că pacientul C s-a prezentat la urgenţă la orele 12,25, cu nr. Fişei de prezentare X, motivul prezentării fiind dureri toracice, codul iniţial acordat fiind cod albastru, peste care s-a tras ulterior şi, s-a trecut cod verde, iar zona în care s-a repartizat pacientul a fost zona de urgenţe minore, ca urmare a acestui cod, după care ulterior acesta a decedat, astfel cum rezultă din rezultatul necropsiei." (pagina 2, fraza a 2-a din cadrul deciziei). Prin această faptă ar fi săvârşit o abatere disciplinară prevăzută de art. 38 lit. X din Regulamentul de ordine interioară al Spitalului ...

Susţine că decizia de sancţionare disciplinară este nelegală, neîntemeiată şi nejustificată pentru următoarele motive:.

Contestatorul solicită anularea deciziei de sancţionare disciplinară ca urmare a nerespectării dispoziţiilor art. 251 alin. 4 din Codul muncii, în sensul că avocatului său nu i s-a permis să asiste la audierea tuturor persoanelor care au fost audiate de către comisia de disciplina la data de ZZ.LL.2016..

Apreciază că prin aceasta i-a fost încălcat dreptul la apărare şi la un proces echitabil. Prin îngrădirea participării avocatului său la toate audierile care au avut loc a fost văduvit de posibilitatea de a adresa întrebări pertinente şi utile persoanelor audiate.

În cadrul Deciziei de sancţionare disciplinară nr. .../ZZ.LL.2016 se omite cu obstinaţie faptul că reclamantul încă de la prezentarea pacientului la Triaj a întocmit Fişa pacientului cu cod verde, iar singura modificare a fost aceea că pacientul a venit de la locul de muncă.

Reclamantul susţine că a respectat întocmai dispoziţiile art. 51 şi art. 55 din Ordinul nr. 1706/2007 privind conducerea şi organizarea unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor emis de Ministerul Sănătăţii la 02.10.2007.

A întocmit Fişa pacientului şi a înaintat-o conform art. 51 din Ordinul nr. 1706/2007 emis de Ministrul Sănătăţii.

În data de ZZ.LL.2016 la ora 12:45 numitul C s-a prezentat la punctul de Triaj din cadrul Unităţii de Primire Urgente .... Drept urmare, conform Regulamentului, reclamantul a procedat la întocmirea acestei Fişe UPU a pacientului. Acesta s-a prezentat la punctul de triaj invocând dureri toracice, afirmând că a lucrat, a depus efort fizic intens în ultimele zile. Ca urmare a stării generale bune, a funcţiilor vitale în limite normale, reclamantul a procedat la întocmirea Fişei UPU, acesta fiind clasificat cu cod de urgenţă verde ajungând astfel în Compartimentul Urgenţe Minore, în conformitate cu cele constatate şi declarate de către acesta. Pacientul a fost întrebat de către reclamant dacă avea alte probleme de sănătate sau dacă lua altă medicaţie, acesta răspunzând că nu ştie să sufere de vreo boală cronică şi că nu are prescris niciun tratament la domiciliu, fiind fără antecedente medicale.

După un timp de aşteptare, la circa 10-15 minute a sosit soţia pacientului revendicând internarea acestuia cu toate ca i-a explicat şi reclamantul acesteia că nu erau paturi libere. În acest timp de aşteptare în care pacientul nerăbdător împreuna cu soţia sa se plimbau prin sala de aşteptare. După o perioadă de timp de aproximativ 75 minute (deci dincolo de 60 de min.) a intrat fără să fie chemat de vreun medic din punctul de Triaj în sala de tratament, unde a fost scos de către medicul care era de serviciu şi i s-a spus de către acesta să mai aştepte pentru că nu erau paturi disponibile la acel moment.

După un timp, reclamantul a aflat că numitului C i s-a făcut rău în toaleta sălii de aşteptare. Imediat ce a fost anunţat că acestuia i s-a făcut rău, reclamantul s-a deplasat împreuna cu echipajul SMURD Terapie Intensivă (TIM) care chiar în acel moment era în punctul de triaj şi pacientul a fost dus de urgenţă la sala de resuscitare.

Având în vedere situaţia atipică, reclamantul s-a deplasat la Urgenţe minore unde era predată Fişa UPU iniţială, de aproximativ 75 minute, a cerut această fişă de la dr. D care i-a înapoiat Fişa UPU iniţială. La acest moment, observând că nu era bifată menţiunea cu privire la faptul că pacientul venise de la locul de muncă şi având în vedere gravitatea situaţiei, dorind să schimbe şi pe fişă alterarea stării generale a pacientului prin înscrierea unui cod roşu pe fişă (pentru ca fişa să reflecte gravitatea situaţiei acestuia după ce i se făcuse rău) reclamantul s-a deplasat la calculatorul aparţinând punctului de triaj. Cu această intenţie de a completa fişa iniţială, a intrat în programul destinat realizării fişelor şi a completat menţiunea privitoare la deplasarea de la locul de muncă. Ulterior acestei completări, a imprimat din nou Fişa UPU a pacientului. Pentru că i s-a făcut rău, ca urmare a gravităţii situaţiei ce nu putea fi prevăzută la ora 12:45 (în momentul prezentării sale la triaj datorită stării aparent bune, nu s-a plâns, era cu funcţiile vitale în limite normale, fără alte simptomatologii în afara durerilor toracice cu care s-a prezentat de prima dată), reclamantul a decis schimbarea codului de urgenţă din verde în roşu, dar datorita numărului mare de pacienţi, precum şi a stării de agitaţie create de episodul cu pricina, a trecut acest cod în partea din faţă a fişei în loc să treacă pe spatele evoluţiei.

Reclamantul consideră că şi-a îndeplinit cu bună-credinţă îndatoririle de serviciu, astfel: pacientul s-a prezentat la ora 12:45, a procedat la întocmirea Fişei sale UPU la ora 12:45, l-a întrebat cu privire la starea sa de sănătate, a procedat la încadrarea ca şi cod de urgenţă verde, a predat Fişa UPU compartimentului de Urgenţe minore de îndată, această fişă a stat la compartimentul respectiv peste o ora (75 de minute), timp în care starea sa de sănătate aparent bună s-a putut agrava. În momentul când i s-a făcut rău reclamantul a procedat de îndată la ajutarea acestuia, a solicitat Fişa UPU de la dr. D, a sesizat lipsa menţiunii că venise de la locul de muncă, a completat această menţiune şi din dorinţa de a reglementa din punct de vedere al actelor că starea de fapt să coincidă cu cele consemnate în actele medicale.

În drept, invocă dispoziţiile art. 247-252 şi art. 266-275 Codul muncii, Ordinul 1706/2007

În probaţiune, reclamantul solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri, probei testimoniale, probei cu interogatoriul intimatului.

Consideră că aceste probe sunt pertinente, concludente şi utile cauzei deoarece tind la dovedirea tezei probatorii potrivit căreia codul acordat a fost verde, iar imprimarea unei noi fişe a pacientului a avut loc la aproximativ 75 de minute distanţă de la momentul întocmirii fişei de prezentare nr. X.

În cadrul probei cu înscrisuri, depune următoarele: Decizia de sancţionare disciplinară nr. .../ZZ.LL.2016; Convocatorul pentru comisia de disciplină; Adresa nr. .../ZZ.LL.AA; Sesizarea de sub nr. de înregistrare .../ZZ.LL.AA; Declaraţia olografă a reclamantului din data de ZZ.LL.2016, dată angajatorului; Completare a declaraţiei olografe dată angajatorului la ZZ.LL.2016.

În cadrul probei testimoniale, indică în vederea audierii, în calitate de martori, pe numitele E şi F, colege de tură.

Reclamantul solicită obligarea intimatei la a depune la dosarul cauzei următoarele înscrisuri, în copie conformă cu originalul: Decizia de cercetare disciplinară prealabilă nr. .../ZZ.LL.2016; Procesul verbal de cercetare disciplinară nr. .../ZZ.LL.2016 al Comisiei de disciplină; Procesul verbal de cercetare disciplinară nr. .../ZZ.LL.2016 al Comisiei de disciplină; Acordul managerului privind sancţiunea propusă de către Comisia de disciplină; Regulamentul de ordine interioară al SJU ...; Protocolul de Triaj al UPU ....

În conformitate cu art. 453 C.proc.civ., reclamantul solicită obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

Prin întâmpinare, pârâtul solicită respingerea contestaţiei.

În motivare arată că reclamantul îşi susţine cererea de chemare în judecată în principal, argumentând că nu au fost respectate dispoziţiile art. 251 alin. (4) Codul Muncii, în sensul că avocatului său nu i s-ar fi permis să asiste la audierea tuturor persoanelor care au fost audiate de către comisia de disciplină la data de ZZ.LL.2016.

Pe de altă parte susţine că a respectat dispoziţiile art. 51 şi ale art. 55 din Ordinul MS nr. 1706/2007 privind conducerea şi organizarea unităţilor şi compartimentelor de primire urgenţe .

Faţă de susţinerile reclamantului, pârâtul arată că se impune respingerea acţiunii din următoarele considerente:

Decizia nr. .../ZZ.LL.2016 a fost emisă în conformitate cu prevederile art. 252 alin. 2 Codul Muncii, fiind inserate în cuprinsul acesteia toate elementele obligatorii enumerate de legiuitor. Pentru ca angajatorul să ia această decizie a fost necesară parcurgerea şi realizarea unor paşi importanţi prevăzuţi de lege şi Contractul Colectiv de Muncă şi de Regulamentul Intern, aplicabile la nivel de unitate de la data de ZZ.LL.2016, precum şi de aplicarea extrem de riguroasă a legii. Pârâtul arată că sancţiunea disciplinară de reducere a salariului de bază cu un procent de 5 % lunar, pe o perioada de 3 luni, începând cu ZZ.LL.2016 a fost luată cu respectarea dispoziţiilor art. 248 alin. (1) lit. c şi ale art. 250 din Legea nr. 53/2003 actualizată, privind Codul Muncii, după cum urmează:

Înaintea deliberării asupra faptului dacă salariatul a săvârşit sau nu o abatere disciplinară, respectiv ce sancţiune se va pune în aplicare, Comisia de cercetare disciplinară a procedat la analizarea declaraţiilor persoanelor audiate, a declaraţiilor salariatului audiat, precum şi a tuturor documentelor după cum urmează: declaraţiile scrise ale salariatului cercetat disciplinar; punctul de vedere de la Oficiul de Calcul al unităţii, care va identifica dacă s-au efectuat modificări în calculator nr. .../ZZ.LL.2016; rezultatul necropsiei pacientului C nr. .../ZZ.LL.2016 emis de Institutul de Medicină Legală ...; Protocolul de triaj.

În concret abaterea disciplinară s-a realizat prin modificarea menţiunilor privind pacientul C, la data de ZZ.LL.2016, în registrul de prezentări al pacienţilor Triaj, registru unde fac înscrieri manuale în sensul că: în cuprinsul acestuia era consemnat iniţial că pacientul C s-a prezentat la urgenţă la orele 12:25, cu nr. Fişei de prezentare X, motivul prezentării fiind dureri toracice, codul iniţial acordat fiind albastru, peste care s-a tras ulterior şi s-a trecut cod verde, iar zona în care a fost repartizat pacientul a fost zona de urgenţe minore, ca urmare acestui cod, după care acesta ulterior a decedat, astfel cum rezultă din rezultatul necropsiei.

Faţă de această împrejurare, din declaraţia dată de către salariatul cercetat rezultă că acesta a modificat fişa în format electronic, însă nu cu privire la codul menţionat, ci cu privire la locul de unde venea pacientul, fapt confirmat şi prin răspunsul Oficiului de Calcul, care arată că, în urma verificărilor informatice efectuate de către furnizorul de soft ... nu se identifică modificări la fişa pacientului.

Astfel, modificarea s-a realizat efectiv chiar pe registrul manual, pe fondul de panică şi agitaţie al salariatului, văzând evoluţia negativă a pacientului.

În concluzie, împrejurarea în care salariatul a făcut modificări privitoare la nivelul în care a încadrat pacientul este aceea în care probabil a fost determinat de starea de panică, raportată la evoluţia negativă a stării de sănătate a pacientului.

Gradul de vinovăţie poate fi apreciat desigur, raportând fapta săvârşită de către acesta, adică modificarea în registrul de triaj a codurilor de urgenţă, anulând cu pixul codul albastru, în cod verde, la regulile prevăzute de Protocolul de triaj UPU.

Protocolul prevede că în situaţia menţiunii codului albastru, pacientul prezintă funcţii vitale stabile şi necesită o singură resursă, în sensul de evaluare sau efectuare de proceduri care necesită mai mult timp din partea personalului medical din urgenţă şi/sau care implică personal din afara departamentului de urgenţă. De asemenea, prevede ca timp maxim de preluare a pacientului în zona de tratament: 60 minute.

Protocolul prevede că în situaţia menţiunii codului verde, pacientul are funcţii vitale stabile, dar care necesită două sau mai multe dintre resursele definite mai sus, iar timpul maxim de preluare în zona de tratament: 30 minute.

Aşadar, vinovăţia salariatului constă în faptul că a modificat codurile, din unul mai puţin urgent într-unul ceva mai urgent, respectiv din albastru în verde, abia când a observat evoluţia negativă a stării pacientului deşi, când acesta a ajuns la spital (ora 12:25) acuza dureri toracice .

Chiar dacă la triaj, asistentul observă pe parcursul timpului că pacientului i se înrăutăţeşte starea de sănătate, Codul nu se modifică şi i se face reevaluarea, ceea ce presupune reluarea integrală a algoritmului de triaj, însă în registru rămâne menţiunea codului pe care l-a avut iniţial la momentul prezentării lui la UPU; iar ca urmare a reluării integrale a algoritmului de triaj, dacă constată că starea pacientului evoluează negativ, asistentul are obligaţia de a informa medicul de îndată şi apoi pacientul este transferat la urgenţe majore după cum impune situaţia.

Consecinţele abaterii disciplinare, faptei despre care se face vorbire, sunt cele referitoare la timpul de aşteptare al pacientului în vederea evaluării de către un medic pentru efectuarea conduitei terapeutice, respectiv de maxim 60 minute de minute, în cazul codului albastru şi de 30 de minute în cazul codului verde.

Din declaraţiile persoanelor audiate, consemnate în cuprinsul acestui proces verbal, rezultă că salariatul are o conduită firească la locul de muncă.

Din informaţiile şi documentele pe care pârâtul le are la dispoziţie, salariatul audiat nu a mai fost sancţionat disciplinar.

În apărarea sa, în timpul efectuării cercetării disciplinare prealabile, salariatul a declarat că nu a efectuat modificări în fişa electronică a pacientului, cu privire la cod, ci doar cu privire la locul de unde acesta ar fi venit la UPU, fiind contrazis de realitatea înscrisă în registrul manual de înregistrare a pacienţilor, unde se vede modificarea codului albastru în cod

Potrivit Protocolului de triaj, in generis, asistentul de triaj are obligaţiile punctual şi limitativ stabilite, fără ca acesta să-i permită se efectueze modificări pe codul de intrare al pacientului în structura UPU, ci în cazul evoluţiei nefavorabile a stării pacientului, acesta având obligaţia de a reevalua pacientul cu reluarea integrală a algoritmului de triaj.

Salariatul a încălcat regulile prevăzute în Protocolul de triaj, la Cap. 3 pct. 3.3, în sensul că triajul se efectuează în momentul prezentării pacientului în structura de primire a urgenţelor, obligaţie care incumbă asistentului de triaj, cu menţiunea orei preluării pacientului, moment la care acesta are obligaţia de a stabili codul de intrare în unitate a pacientului.

De asemenea, pentru înlăturarea apărărilor salariatului au fost avute în vedere şi declaraţiile persoanelor audiate în cadrul cercetării disciplinare, care au confirmat realitatea, contrar celor susţinute de către salariat, precum şi copia registrului în format material şi de asemenea, procesul verbal încheiat la data de ZZ.LL.2014, cu ocazia cursului de triaj, susţinut de către Dr. G şi As. H.

În speţă salariatul a încălcat prevederile lit. M pct. 2 lit. b din Contractul individual de muncă şi obligaţia de a răspunde prompt şi corect sarcinilor de serviciu, prevăzute în fişa postului şi nu în ultimul rând, prevederile art. 39 alin. (2) lit. b din Codul Muncii.

Aşadar alegaţiile exprimate în cuprinsul cererii de chemare în judecată, prin care reclamantul arată că angajatorul a omis faptul că salariatul a întocmit fişa pacientului cu cod verde, iar singura modificare a fost aceea că pacientul a venit de la locul de muncă, sunt neoportune şi necorespunzătoare motivului pentru care salariatul a fosta sancţionat.

În acest context, pârâtul solicită a se observa că sancţiunea disciplinară a fost aplicată salariatului ca urmare a nerespectării Protocolului de Triaj de către acesta, în sensul că triajul se efectuală în momentul prezentării pacientului în structura de primire a urgenţelor, obligaţie care incumbă asistentului de triaj, cu menţiunea orei preluării pacientului, moment la care acesta are obligaţia de a stabili codul de intrare în unitate a pacientului.

Privitor la procedura cercetării disciplinare, pârâtul arată că salariatul a fost convocat la data de ZZ.LL.2016, ora 10:30, la sala de şedinţă a angajatorului, situată ...

La data stabilită s-a prezentat av. I, însă la momentul la care a dorit să intre în sala de şedinţă se audia o altă persoană decât salariatul A, motiv pentru care acesta a fost invitat de către preşedintele comisiei de disciplină să aştepte momentul la care va fi chemat în sală, împreună cu salariatul pe care îl asistă.

Pe de altă parte, pârâtul menţionează că avocatul prezent la acea dată nu a solicitat nici în scris şi nici verbal, comisiei de disciplină să fie lăsat să ia parte la audierea tuturor persoanelor invitate cu ocazia acestei cercetări disciplinare.

Astfel că motivarea cererii de chemare în judecată este lipsită de temei, raportat la faptul că, potrivit literaturii de specialitate, în temeiul art. 251 alin. (4) Codul Muncii, modificat prin Legea nr. 77/20144 , salariatul are „dreptul de a fi asistat, la cererea sa, de către un avocat sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este". Astfel, posibilitatea asistării salariatului la cercetarea disciplinară de către avocat constituie o garanţie a respectării dreptului la apărare al celui cercetat, având în vedere pregătirea juridică a acestuia.

Deci legiuitorul nu stabileşte în sarcina angajatorului obligaţia de a invita reprezentantul salariatului cercetat disciplinar în şedinţă, astfel încât să participe la audierea celorlalte persoane care dau declaraţii privitoare la salariatul în cauză; stabileşte doar posibilitatea salariatului de a-şi alege un reprezentant pentru a-l asista pe el personal cu ocazia derulării cercetării disciplinare.

Prin urmare, legiuitorul a avut în vedere să stabilească un cadrul normativ menit să asigure şi salariatului cercetat disciplinar, un cadru adecvat în vederea realizării dreptului acestuia la apărare.

Concluzionând la cele arătate mai sus, apreciază că unitatea pârâtă nu a încălcat prevederile legale, ci chiar a respectat toţi paşii prevăzuţi de lege în vederea realizării unei cercetări disciplinare corecte.

În considerarea situaţiei de fapt enunţată în cuprinsul întâmpinării, pe care doreşte să o dovedească cu probele ce le propune a se administra în faţa instanţei şi în considerarea dispoziţiilor legale ce se înrâuresc în această speţă, unitatea pârâtă solicită respingerea acţiunii ca fiind nefondată şi neîntemeiată,

În probaţiune, cu respectarea dispoziţiilor art. 150 C.proc.civ. depune următoarele înscrisuri: punctul de vedere de la Oficiul de Calcul al unităţii, din care rezultă faptul că nu s-au efectuat modificări în calculator, act sub nr. .../ZZ.LL.2016; Protocolul de triaj în UPU-SMURD; Proces verbal de cercetare disciplinară (2) privind salariatul A încadrat pe postul de asistent medical Ia UPU-SMURD; Procesul verbal încheiat la data de ZZ.LL.2014, cu ocazia cursului de triaj, susţinut de către Dr. G şi As, H; Contractul individual de muncă al salariatului; Rezultatele obţinute ca urmare a evaluării salariaţilor, în urma cursului predat.

Examinând contestaţia formulată din perspectiva motivelor invocate, a probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa reţine următoarele:

1. Referitor la motivul de nulitate invocat, respectiv încălcarea dispoziţiilor art. 251 alin. 4 din Codul muncii întrucât avocatului contestatorului nu i s-a permis să asiste la audierea tuturor persoanelor în etapa cercetării disciplinare, acesta nu este incident. Contestatorul nu a probat că a solicitat – în scris sau verbal – comisiei de disciplină să fie lăsat să ia parte la audierea tuturor persoanelor. De altfel, pe parcursul derulării cercetării procesului, aceste persoane au fost audiate în prezenţa avocatului, dreptul la apărare al contestatorului fiind astfel respectat.

2. În baza contractului individual de muncă nr. .../ZZ.LL.2008 încheiat cu intimatul, contestatorul îşi desfăşoară activitatea ca asistent medical în cadrul Unităţii de Primiri Urgenţe. Prin Decizia nr. .../ZZ.LL.2016 emisă de intimat, contestatorului i s-a aplicat sancţiunea disciplinară de reducere a salariului de bază, pe o perioadă de 3 luni, cu un procent de 5% lunar, începând cu data de ZZ.LL.2016. ca temei de drept al sancţiunii s-au reţinut dispoziţiile art. 248 alin. 1 lit. c) din Codul muncii şi ale art. 38 lit. x) din Regulamentul de Ordine Interioară al Spitalului ... precum şi nerespectarea Protocolului de triaj în UPU – Protocol de practică medicală a unităţii. Se mai reţine că salariatul a încălcat şi dispoziţiile lit. M pct. 2 lit. b) din contractul individual de muncă şi obligaţia de a răspunde prompt şi corect sarcinilor de serviciu prevăzute în fişa postului precum şi prevederile art. 39 alin. 2 lit. b) din Codul muncii.

În concret, abaterea disciplinară ce a determinat sancţionarea „s-a realizat prin modificarea menţiunilor privind pacientul C, la data de ZZ.LL.2016, în registrul de prezentări a pacienţilor la Triaj, registru unde se fac înscrieri manuale în sensul că: în cuprinsul acestuia era menţionat, iniţial, că pacientul C s-a prezentat la urgenţă la orele 12,25, cu nr. fişei de prezentare X, motivul prezentării fiind dureri toracice, codul iniţial fiind albastru, peste care s-a tras ulterior şi s-a trecut cod verde, iar zona în care a fost repartizat pacientul a fost zona de urgenţe minore, ca urmare a acestui cod, după care acesta ulterior a decedat”. Se precizează că modificarea s-a realizat, efectiv, pe fondul de panică şi agitaţie a salariatului, văzând evoluţia negativă a pacientului. În consecinţă, fapta ilicită ce constituie abaterea disciplinară pentru care a fost sancţionat contestatorul constă în modificarea unui cod de încadrare în gradul de urgenţă, modificare efectuată într-un registru manual, faptă prin care au fost încălcate dispoziţiile mai sus menţionate.

Pentru a stabili în ce măsură această faptă poate constitui abatere disciplinară trebuie stabilit rolul registrului în discuţie în ceea ce priveşte activitatea ce se desfăşoară în cadrul UPU. Potrivit Protocolului de Triaj, declaraţiilor martorilor audiaţi la cererea ambelor părţi, a răspunsului la interogator al intimatei precum şi din declaraţia medicului şef UPU, în momentul în care un pacient se prezintă la serviciul de urgenţă i se întocmeşte o fişă în format electronic în care sunt completate toate datele care interesează asistenţa medicală de urgenţă, inclusiv codul aferent. Acesta este documentul cu care se lucrează şi la care se raportează toate măsurile ce se iau, inclusiv prezentarea pacientului la medic se face în baza şi cu această fişă. Aşa după cum rezultă din răspunsul dat de către societatea care asigură administrarea sistemului informatic al UPU, în această fişă nu au intervenit modificări în ceea ce priveşte codul de urgenţă stabilit pentru pacientul C. De altfel, intimatul, în răspunsul la interogator şi medicul şef UPU afirmă că „nu a modificat codul, pe fişă figurând codul verde”. Referitor la registrul manual în care contestatorul recunoaşte că a făcut modificări martorii audiaţi declară că este unul staţionar şi că nu ştiu la ce foloseşte acesta, iar medicul şef UPU, J, afirmă că „registrul nu este unul oficial, este doar pentru orientare, ştersături s-au mai întâlnit”.

Cu referire la acest registru, instanţa mai reţine că existenţa şi completarea sa nu este prevăzută prin nicio dispoziţie legală şi nici prin Regulamentul de Ordine Interioară al intimatului ori prin Protocolul de Triaj. Nici în fişa postului ori în contractul individual de muncă nu este prevăzută, ca sarcină de serviciu a contestatorului completarea unui asemenea înscris. Astfel, nu se poate reţine că ar fi fost încălcate, de către contestator dispoziţii legale ori regulamentare care să atragă răspunderea sa disciplinară.

Deşi intimatul afirmă că, urmare a modificărilor din registrul manual timpul de aşteptare al pacientului a fost mai mare, această susţinere nu are relevanţă întrucât, aşa după cum s-a reţinut, personalul medical şi conduita acestuia în luarea măsurilor medicale ce se impun, nu se orientează după acesta, ci după fişa UPU în format electronic. Ori, această fişă nu a fost modificată. Pe de altă parte, contestatorului nu i s-a reţinut că ar fi încadrat pacientul într-un cod de urgenţă mai uşor. Chiar aşa fiind, din probele administrate, rezultă că pacientul a fost consultat numai după ce a leşinat în baie, la peste 75 de minute de la prezentarea sa la serviciul de urgenţă, deci cu mult peste timpul de aşteptare prevăzut chiar pentru codul albastru. Şi asta cu toate că a încercat, după peste o oră de aşteptare, împreună cu soţia, să forţeze intrarea la medic iar acesta l-a poftit afară. Decesul pacientului nu a survenit ca urmare a modificărilor codului într-un registru lipsit de importanţă în ceea ce priveşte conduita medicală de urgenţă.

Se mai menţionează în decizia de sancţionare că s-ar fi încălcat, de către contestator, protocolul de triaj. Nici această faptă nu poate fi reţinută întrucât, chiar medicul şef UPU declară că „În momentul sosirii pacientului, ceea ce trebuia făcut de asistentul de la triaj s-a şi făcut.” Din fişa pacientului rezultă, de altfel, că triajul s-a făcut, a fost menţionată ora prezentării pacientului, au fost efectuate procedurile medicale (puls, temperatură) prevăzute de protocol şi s-a stabilit codul.

În consecinţă, raportat la considerentele de mai sus, instanţa apreciază că nu au fost încălcate de către contestator dispoziţiile legale care au atras sancţionarea sa disciplinară. Ca atare, în temeiul dispoziţiilor art. 247 alin. 2 şi ale art. 250 din Codul muncii contestaţia va fi admisă cu anularea deciziei de sancţionare.

Cheltuieli de judecată nu se vor acorda întrucât dovada cuantumului şi achitării acestora a fost depusă doar la data de ZZ.LL.2017, după rămânerea cauzei în pronunţare, cu încălcarea dispoziţiilor art. 394 alin. 3 NCPC.

Asistenţii judiciari, participând la deliberare cu vot consultativ, au exprimat aceeaşi opinie profesională în cauză.

Domenii speta

Spete similare