Contravenţie rutieră. Apel respins

„Asupra apelului de faţă, tribunalul constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. …/ZZ.LL.2017 pronuntată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr. …/296/2017, instanţa de fond a respins plângerea contravenţională formulată de petentul R, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Satu Mare, cu sediul în Satu Mare, ca neîntemeiată; a menţinut procesul verbal de contravenţie seria … nr. … din data de ZZ.LL.2017 şi sancţiunea aplicată; a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenţie seria … nr. … din data de ZZ.LL.2017, petentul a fost sancţionat contravenţional cu amendă în cuantum de … lei şi suspendarea dreptului de a conduce pe o durată de 90 zile, în temeiul art. 121 alin. 1 din Hotărârea nr. 1391/04.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a O.U.G. 195/2002, sancţionată de art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 pentru săvârşirea contravenţiei constând în aceea că: în data de ZZ.LL.2017, ora …, pe DN1C Turulung-Drăguşeni, a condus auto cu nr. …, cu viteza de 104 km/h, înregistrat cu aparatul radar … montat pe …, depăşind cu peste 50 km/h viteza maximă legal admisă pe acel sector de drum.

Contravenientul a semnat procesul verbal de contravenţie fără obiecţiuni.

La data de ZZ.LL.2017, în termen legal, petentul a formulat plângere contravenţională împotriva procesului-verbal de contravenţie.

Verificând potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei contestat, instanţa a reţinut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Sub aspectul temeiniciei, instanţa a reţinut că, deşi O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a contravenţiei, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravenţional face dovada deplină a situaţiei de fapt şi a încadrării în drept până la proba contrară.

Forţa probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanţa fiecărui mijloc de probă, însă instanţa are obligaţia de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când apreciază probatoriul.

Potrivit art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006, „(1) Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă şi pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum şi cea impusă prin mijloacele de semnalizare.”

Conform art. 102 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002, „(3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: e) depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.”

În fapt, s-a reţinut în procesul verbal de contravenţie că în data de ZZ.LL.2017, ora …, pe DN1C Turulung-Drăguşeni, petentul a condus auto cu nr. …, cu viteza de 104 km/h, înregistrat cu aparatul radar … montat pe …, depăşind cu peste 50 km/h viteza maximă legal admisă pe acel sector de drum.

Prin plângerea formulată, petentul a arătat că sancţiunea aplicată este netemeinică şi nelegală, deoarece nu a condus autovehiculul cu nr. de înmatriculare … pe DN 1C Turulung-Draguseni, cu viteza de 104 km/h aşa cum s-a reţinut de către agentul constatator în procesul-verbal.

 Totodată, petentul a arătat că, văzând dispoziţiile art. 3.1.2. din Ordinul nr. 301/2005 există şi posibilitatea ca viteza care s-ar putea eventual reţine că ar fi circulat la momentul respectiv să fie de sub 100 km/h, respectiv sa fie de 99,84 km/h, situaţie în care nu ar fi depăşită viteza maximă admisă pe acel sector de drum, respectiv cu mai mult de 50/km/h, şi pe cale de consecinţă, raportat la o astfel de viteză, în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale contravenţiei prev. la art. 102 alin.3 lit. e din OUG 195/2002, constând în depăşirea vitezei legal admise în localitate de 50 km/h cu mai mult de 50/km/h, pentru care se prevede sancţiunea luată faţă de acesta şi reţinerea permisului, ci ale contravenţiei prev. de art. 102 alin. 2 cu referire la art. 108 alin. l lit. d, pct. 3 din OUG 195/2002, constând în depăşirea cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv, pentru care se prevede sancţiunea de la 9 la 20 puncte de amendă şi 6 puncte penalizare.

În şedinţa publică din data de ZZ LL 2017 petentul prin reprezentant a învederat că viteza pe care a avut-o petentul este cea indicată la litera T.

În urma administrării probatoriului încuviinţat în cauză petentul nu a dovedit contrariul celor constatate în procesul-verbal de contravenţie contestat.

Din clişeele foto aflate la filele 30-31 şi înregistrarea video rezultă că petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare …, cu o viteză de 104 km, la ora …, în data de ZZ.LL.2017, pe un sector de drum cu limită de viteză de 50 km/h.

Acestea se coroborează cu situaţia de fapt constatată prin procesul verbal de contravenţie.

Contravenţia prevăzută de art. 121 alin. 1 din Hotărârea nr. 1391/04.10.2006 a fost constatată cu un mijloc testat şi verificat metrologic (fila 28), care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege.

Raportat la susţinerile petentului conform cărora există posibilitatea ca viteza cu care ar fi circulat să fie sub 100 km/h ţinând cont de erorile tolerate pentru cinemometrele care funcţionează în regim de deplasare, respectiv de +-4%, conform art. 3.1.1 şi 3.1.2 NML 301/2005, „Erori maxime tolerate pentru măsurarea vitezei:

a) pentru măsurarea vitezei, simulată în condiţii de laborator, eroarea maximă tolerată este de:

- +/- 1 km/h pentru viteze până la 100 km/h;

- +/- 1% din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h;

b) pentru măsurarea vitezei, în condiţii normale de trafic, pentru cinemometrele care funcţionează numai în regim staţionar, eroarea maximă tolerată este de:

- +/- 3 km/h pentru viteze până la 100 km/h;

- +/- 3% din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h;

c) pentru măsurarea vitezei, în condiţii normale de trafic, pentru cinemometrele care funcţionează atât în regim staţionar, cât şi în regim de deplasare, eroarea maximă tolerată este de:

- în regim staţionar, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic, eroarea maximă tolerată este cea prevăzută la lit. b);

- în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei proprii de deplasare a autovehiculului de patrulare, eroarea maximă tolerată este cea prevăzută la lit. b);

- în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic, eroarea maximă tolerată este de:

- +/- 4 km/h pentru viteze până la 100 km/h;

- +/- 4% din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h.

3.1.2. Valorile măsurate ale vitezelor trebuie să se încadreze în erorile maxime tolerate specificate la pct. 3.1.1, respectând şi cerinţele specificate în cadrul fiecărui paragraf în parte, la funcţionarea cinemometrelor sub acţiunea, factorilor de influenţă:

a) temperatura în domeniul de variaţie specificat de fabricant şi care trebuie să cuprindă cel puţin (0 ... +50) grade C. În cazul în care acest domeniu de temperaturi nu este specificat, se consideră că el este de (-20 ... +60) grade C pentru blocurile funcţionale ale cinemometrului care sunt plasate în exterior (supuse intemperiilor) şi de (0 ... +50) grade C pentru cele plasate în interior (la adăpost);

b) umiditatea relativă: între 10% şi 95%, fără condensare;

c) tensiune electrică de alimentare în domeniul: (U_n - 10%) V ... (U_n + 20%) V, unde U_n este tensiunea nominală de alimentare, specificată de fabricant;

d) radiaţie electromagnetică: intensitatea câmpului electromagnetic 10 V/m în domeniul de frecvenţe 27 MHz ... 1000 MHz, modulaţie în amplitudine 80% cu un semnal sinusoidal având o frecvenţă corespunzătoare frecvenţei Doppler pentru o viteză de 60 km/h (la cinemometre radar);

e) impulsuri de interferenţă: salve (trenuri) de impulsuri cu amplitudinea de 25 V (în cazul cinemometrelor alimentate de la bateria de acumulatori) şi cu amplitudinea de 1 kV (în cazul cinemometrelor alimentate de la reţeaua electrică de 220 V), aplicate pe alimentare un timp echivalent cu cel necesar pentru simularea a cinci măsurări de viteză, precum şi impulsuri cu amplitudinea de 100 V aplicate prin cuplaj capacitiv conexiunilor de semnal;

f) descărcări electrostatice: tensiunea de descărcare 8 kV cu o energie de 4,8 mJ şi un timp între descărcări de minim 1 s;

g) vibraţii sinusoidale: amplitudinea acceleraţiei de 10 m/s^2, în domeniul de frecvenţă (10 ... 150) Hz, 20 de cicluri.

3.1.3. Cinemometrul trebuie să-şi păstreze caracteristicile metrologice şi tehnice şi în următoarele condiţii de climă:

- depozitare la temperatura de -25 grade C timp de două ore;

- depozitare la temperatura de +70 grade C (căldură uscată) timp de două ore.

Pe parcursul acestor probe cinemometrul nu trebuie să fie alimentat cu energie electrică.

După fiecare dintre aceste probe cinemometrul trebuie să îndeplinească cerinţele specificate la paragraful 3.1.1.

3.1.4. Cinemometrul trebuie să fie supus la şocuri mecanice, astfel: aşezat pe o suprafaţă rigidă, se înclină în jurul unei laturi a suprafeţei sale de bază, astfel încât capătul opus să fie ridicat la o înălţime de 50 mm, apoi este lăsat să cadă. Se repetă procedeul de mai sus în jurul fiecărei laturi a suprafeţei de bază.

După efectuarea acestor încercări, cinemometrul trebuie să îndeplinească cerinţele specificate la paragraful 3.1.1.

3.1.5. Părţile componente ale cinemometrului care sunt amplasate în exterior trebuie să fie supuse unei probe de căldură umedă cu condensare, astfel: imediat după depozitarea la temperatura de -25 grade C, aparatele se aduc într-un mediu cu temperatura de +20 grade C şi umiditate relativă de circa 80%, se alimentează şi se menţin în această stare până ajung la temperatura ambiantă.

În aceste condiţii cinemometrul trebuie să îndeplinească cerinţele specificate la paragraful 3.1.1.

3.1.6. Părţile componente ale cinemometrului care sunt amplasate în exterior trebuie să aibă un grad de protecţie adecvat rezistenţei la jet de apă. Imediat după efectuarea probelor de determinare a gradului de protecţie, cinemometrul trebuie să îndeplinească cerinţele specificate la paragraful 3.1.1.”

Verificarea erorii tolerate se realizează numai cu ocazia evaluărilor în vederea acordării aprobărilor de model şi cu ocazia verificărilor metrologice la care sunt supuse periodic cinemometrele, în condiţii de laborator. Aceste cerinţe (prevăzute la pct. 3.1.1 din NML 021-05) nu se aplică în funcţionarea propriu-zisă a cinemometrelor, fapt ce reiese, în mod evident din interpretarea coroborată a prevederilor pct. 3.1.1 cu cele din pct. 3.1.2 din NML 021-05, contrar susţinerilor Biroului Român de Metrologie Legală exprimate printr-o adresă emisă în alt dosar (f. 10-11), tocmai datorită faptului că factorii de variaţie la care sunt supuse cinemometrele cu această ocazie nu se verifică în circumstanţe obişnuite de funcţionare a acestora. Aşadar, marja de eroare este avută în vedere la validarea metrologică a aparatului iar nu la determinarea vitezei într-un caz concret şi la încadrarea juridică a faptei, astfel că, agentul constatator nu are temei juridic de a interveni în valoarea înregistrată şi nici instanţa de judecată.

În concluzie, nu există niciun motiv pentru a se putea conchide că se aplică eroarea maximă tolerată, cât timp nu s-a făcut dovada că nu au existat condiţii optime de măsurare.

Raportat la diferenţa dintre viteza consemnată la litera L - 104 km/h şi litera T- 89 km/h (f. 39-40), instanţa reţine că, viteza precedată de litera L reprezintă viteza maximă pe care aparatul radar a măsurat-o pentru autovehiculul ţintă imediat ce acesta a intrat în raza de acţiune a undelor radio, la momentul în care s-a acţionat tasta Lock şi care se blochează pentru a păstra valoarea înregistrată. Ea se menţine pe monitor şi înregistrarea video până la o nouă acţionare a tastei Lock de pe telecomandă sau trecerea unui interval de timp de 15 minute. Ea poate să aparţină şi altui autovehicul a cărui viteză a fost măsurată înainte de ora specificată pe înregistrarea video.

Viteza precedată de litera T reprezintă viteza reală a autovehiculului ţintă la momentul înregistrării şi care fluctuează în funcţie de viteza actuală la acel moment a autovehiculului, existând posibilitatea ca cele două valori să nu fie întotdeauna identice, inadvertenţa dintre acestea fiind dată de posibilitatea tehnică limitată de afişare imediată a valorii reale T, de posibilitatea de încetinire a autovehiculului la o anumită fracţiune neconstatabilă sau de frânare după acţionarea tastei Lock, însă viteza reală, maximă, cu care a circulat petentul este cea înregistrată la litera L, de 104 km/h.

Potrivit înscrisului aflat la f. 39 din dosar (adresă emisă de Biroul Român de Metrologie Legală în dosarul nr. …/296/2013), atribuirea unei valori de viteză măsurate cu cinemometrul poate fi realizată luând în considerare valoarea literei T de pe înregistrarea foto/video; practica depusă de petent nu constituie izvor de drept şi nu se impune cu forţă obligatorie.

Însă, din înregistrarea video se poate conchide fără dubiu că, viteza reţinută în procesul verbal de contravenţie este viteza maximă cu care a circulat petentul, viteză înregistrată de cinemometru imediat ce petentul a intrat în raza de acţiune a undelor radio, viteza reţinută şi blocată de aparatul radar în dreptul literei L neputând aparţine unui alt autovehicul întrucât se constată că petentul este singurul autovehicul de pe sensul său de mers la acel moment iar viteza memorată în dreptul literei L este înregistrată la momentul surprinderii petentului de aparatul radar.

Faptul că cele două valori ale vitezei înregistrate în dreptul literelor L şi T nu sunt identice, nu poate duce la concluzia că viteza cu care a circulat petentul nu a fost cea de 104 km/h, viteză înregistrată la momentul acţionării tastei Lock.

Cu privire la proporţionalitatea sancţiunii aplicate principale şi complementare, se observă că la stabilirea sancţiunii trebuie să fie luate în considerare criteriile prevăzute de dispoziţiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, care prevede că sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

În analiza principiului proporţionalităţii, trebuie observat că dispoziţiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop reglementarea şi garantarea respectării regulilor de circulaţie pe drumurile publice, iar respectarea regulilor impuse de acest act normativ are implicaţii majore asupra garantării dreptului la viaţă şi la integritate al persoanelor şi bunurilor şi pentru instituirea unui climat de securitate socială, astfel că interesul societăţii în respectarea acestor reguli este de importanţă capitală.

În opinia instanţei, gradul de pericol social al faptei contravenţionale este unul ridicat, astfel, petentul a circulat cu o viteză de 104 km/h în localitate, la o oră de vârf, în contextul în care un număr tot mai mare de accidente se înregistrează pe fondul vitezei excesive, gravitatea urmărilor care s-ar fi putut produce în urma unui eveniment rutier şi atitudinea petentului de nerecunoaştere a faptei şi de asumare a consecinţelor acesteia.

Părţile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe  a declarat apel petentul R, solicitând instanţei de control judiciar admiterea apelul şi rejudecând în fond cauza să schimbe în tot sentinţa atacată şi pe cale de consecinţă în principal să admită plângerea şi să dispună anularea PVC seria … nr. … încheiat la data de ZZ.LL.2017 ca netemeinic si nelegal. În subsidiar solicită admiterea plângerii şi să dispună  schimbarea  amenzii contravenţionale in cuantum de … lei în avertisment şi pe cale de consecinţă înlăturarea sancţiunii contravenţionale complementare constând in  suspendarea dreptului de a conduce pe o perioada de 90 de zile.

În motivarea căii de atac promovate arată că apreciază sentinţa civilă apelată ca fiind netemeinică şi nelegată din următoarele,  motive:

Cu referire la susţinerile potrivit cărora în imaginile surprinsei apare doar viteza blocată ( L) a autovehiculului şi nu şi viteza ţintă (T)  ca fiind de 104 km/h,  şi că în consecinţă nu se poate reţine în sarcina sa că ar fi circulat cu viteza de 104km/h sau alta viteza peste limita de 100 km/h, instanţa de fond a considerat, in mod greşit, că aceste susţineri nu sunt în măsura conducă la ipoteza susţinută de mine deoarece apreciază in esenţa ca ambele simboluri (..T" si „L") regasite  pe clişeele foto- depuse la dosar reprezintă viteza autoturismului ţinta, iar din vizionarea clişeelor si a imaginilor surprinse şi stocate pe suport DVD rezultă ca- viteza  autovehiculului contravenientului este corect indicata, in procesul-verbal.

Critică aceasta soluţie a instanţei de fond prin prisma următoarelor aspecte:

A) Potrivit dispoziţiilor art. 121 alin,2 din HG 1391/2006 „. nerespectarea regimului de viteza stabilit conform legii se constată de. către poliţiştii rutieri, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic", înregistrările efectuate cu mijloace tehnice omologate fiind singurele mijloace de probă pentru dovedirea acestui gen de contravenţii.

Raportat la motivul de nelegalitate şi netemeinicie ă hotărârii apelate, ce vizează nedovedirea contravenţiei reţinute în sarcina sa prin înregistrările video si clişeele foto depuse la dosarul cauzei, învedereaza următoarele:

 La dosarul cauzei, odată cu întâmpinarea, intimatul a depus un DVD - mijloc de probă care în opinia sa atestă săvârşirea contravenţiei de depăşire a vitezei legale pe sectorul de drum respectiv, de către subsemnatul precum şi un. număr de 2 clişee foto.

Aşa cum rezultă din clişeele foto nr. 1-3 depuse la dosar, apare la poziţia L- care indică viteza blocată pe ecran a unui autoturismului supus măsurării timp de 15 minute, o valoare de 104 km/h însă în aceste clişee nu este pus în evidenţă numărul de înmatriculare al autovehiculului supus măsurării.

 Aşadar clişeele foto anexate nu pot constitui probe deoarece nu cuprind condiţiile minime prevăzute de Normele de metrologie legală NML-021-05 din 23.11.2005 publicate în Monitorul Oficial nr. 1.102 bis/07.12.2005, privind aparatele pentru măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor.

Potrivit pct. 3.5.1. din norma invocată mai sus "înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:

-data şi ora la care a fost efectuată măsurarea,

-valoarea vitezei măsurate,

-sensul de deplasare al autovehiculului,

-imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidenţă numărul de înmatriculare al acestuia.”

B) Viteza de 104 km/h este indicată în clişeele foto doar la poziţia L-, fără a avea corespondent la poziţia T- care reprezintă viteza de rulare a autovehiculului „ ţintă”  supus măsurării.

De altfel contrar susţinerilor instanţei de fond nici pe înregistrarea video depusă la dosarul cauzei, vizionată în şedinţă publică nu apare această viteză de 104 km/h la poziţia T, prima viteză indicată fiind de 79 km/h.

In aceste condiţii nu se poate admite faptul că autoturismul „ţintă" supus măsurării ar fi circulat cu viteza de 104 km/h atâta timp cât la poziţia T- care reprezintă viteza de rulare a autovehiculului supus măsurării nu apare redată nici pe clişee şi nici pe înregistrarea pe suport DVD această viteză.

Singura viteză care poate fi probată prin clişee si înregistrarea video demise la dosar este viteza de 79 km/h.

Pentru argumentarea susţinerilor, învederează faptul că pe fotografiile făcute în baza imaginilor surprinse de aparatul radar, în partea stângă apare constant litera „T", iar în dreapta acesteia un „F" sau un „L", fiecare fiind prescurtarea de la cuvântul în limba engleză pe care îl reprezintă, iar lângă fiecare dintre acestea trebuie să apară o anumită viteză.

Astfel, „T", provine de la „target" şi reprezintă autoturismul „ţintă" pe care agentul îl are în vizor, aceasta fiind şi viteza care trebuie sa fie menţionată în procesul verbal de constatare şi sancţionnare a contravenţiei.

„F"-ul reprezintă autoturismul „fastest", adică cel mai rapid din grupul de autovehicule aflate în mers prin faţă cinemometrului, nefiind obligatoriu ca radarul să urmărească maşina respectivă decât dacă agentul doreşte acest lucru.

„L"-ul simbolizează tasta „Lock", cea cu care un poliţist poate bloca pe ecran timp de maxim un sfert de oră sau până la următoarea utilizare a acesteia, în acelaşi interval de timp, viteza unui autoturism oarecare.

Din aceste considerente solicită instanţei să constate faptul că din probele depuse la dosar de intimat nu rezultă şi nu se poate face dovada că autoturismul condus de subsemnatul a ridat pe sectorul respectiv de drum cu viteza de 104 km/h, motiv pentru care sentinţa apelată este netemeinică şi nelegală deoarece astfel cum a precizat singura viteză care poate fi probată prin clişee si înregistrarea video depuse la dosar este viteza de 79 km/h.

In mod greşit instanţa de fond a conchis ca viteza reţinuta in PVC contestat este cea reala întrucât - din clişeele foto depuse la dosar şi din imaginile depuse pe suport DVD de către intimat, rezultă ca viteza reţinuta si blocata de aparatul radar in dreptul literei L,nu poate aparţine unui alt autovehicul deoarece singurul autovehicul de pe sensul mea de deplasare la acel moment, era auto condus de subsemnatul si ca viteza precedată de litera T poate sa nu fie întotdeauna identica cu ceea de la litera L după acţionarea, tastei Loch.

Acest argument al instanţei de fond este combătut prin menţiunile BRML din cuprinsul adresei nr. …/ZZ.LL.2015 depuse in dosarul nr. …/296/2014 al Judecătoriei Satu Mare, in care se precizează:

"Litera L înaintea unei valori de viteză specifică faptul ca viteza măsurată de cinemometrul este viteza de deplasare a unui autovehicul care s-a deplasat conform sensului de deplasare selectat, în momentul în care s-a acţionat tasta Lock, de pe telecomandă. Această viteză se memorează si se menţine pe monitor si înregistrarea video până la o nouă acţionare a tastei Lock de pe telecomandă sau trecerea unui interval de timp de 15 minute. Ea poate să aparţină si altui autovehicul a cărui viteză a fost măsurată înainte de ora specificată pe înregistrarea video. La momentul acţionării tastei Lock valoarea vitezei asociate literei L este egală cu valoarea vitezei asociate literei T”.

Raportat la precizările Biroului Român de Metrologie Legală de mai sus solicită instanţei  sa constate că in cauza nu s-a făcut dovada acţionarii tastei Lock când autoturismul condus de el a intrat in raza de acţiune a undelor radar, pentru ca cele 2 valori de viteza de la literele L "si T NU SUNT NICIUN MOMENT EGALE, iar instanţa nu a verificat înregistrările anterioare făcute cu acel aparat radar intr-un interval de 15 minute, pentru a putea concluziona fara nici un dubiu ca singurul autoturism care rula pe acel sens de deplasare, era cel condus de el.

Doar in măsura in care, pe înregistrările in care apărea autoturismul condus de el, era un moment in care cele doua valori de viteza erau identice, se putea conchide ca in privinţa acelui autoturism s-a acţionat tasta Lock.

Tocmai de aceea in adresa Biroului Roman de Metrologie Legala nr. …/ZZ.LL.2014 depusa in dosarul nr. …/296/2013 al Tribunalului Satu Mare-se precizează ca "atribuirea unei valori de viteza' măsurate cu cinemometrul unui autovehicul, poate fi realizata luând in considerare valoarea asociata literei T de pe clişeele foto, respectiv de pe înregistrarea video a faptei".

C) Având în vedere că atât din înregistrarea depusă la dosar cât şi din clişeele foto singura viteză de rulare a autovehiculului ŢINTĂ ( T) care este redată este viteza de 79km/h. rezultă că nu a săvârşit fapta contravenţională prevăzută de art. 121 alin. l din HG 1391/2006, adică nu a depăşit viteza legal admisa pe acel sector de dram cu mai mult de 50 km/h.Faptul că ar fi condus pe acel sector de drum cu viteza de 79 km/h. această faptă nu întruneşte elementele constitutive ale contravenţiei reţinute în sarcina sa.

Pentru aceste considerente apreciaza că întrucât agentul constatator a indicat un temei de drept greşit atunci când a precizat, textul de lege care prevede drept contravenţie fapta reţinută în sarcina sa, încălcând astfel dispoziţiile art.. 1-raportat la art. 16 alin. l din OG nr.2/2001, instanţa de fond trebuia să dispună anularea procesului-verbal cu privire la această faptă contravenţională, pentru încălcarea principiului legalităţii care trebuie să  guverneze încheierea oricărui act de autoritate.

Pentru aceste motive, în cauza apreciază că instanţa nu putea reţine în mod temeinic si legal că fapta contravenţională- depăşirea limitei legale a vitezei a fost probată în condiţiile legii.

Raportat strict la probele legale administrate în cauză considera că fapta reţinută în sarcina sa nu a fost dovedită, instanţa de fond putând constata că faţă de singura şi de altfel prima viteză a autoturismului ŢINTĂ care este redata în înregistrarea de pe DVD-ul depus la dosar odată cu întâmpinarea, respectiv 79 km/h, încadrarea juridică a faptei contravenţionale reţinute în sarcina sa, făcută de agentul constatator nu este corectă.

D) Apreciază ca in mod greşit instanţa de fond a interpretat probatoriul administrat in cauza si nu a dat eficienta principiului " in dubio pro reo" cu referire la Adresele emise de Biroul Roman de Metrologie Legala- Direcţia Regionala de Metrologie Legala Cluj-Napoca cu nr. …/ZZ.LL.2017, respectiv nr. …/ZZ.LL.2017 depuse in dosarul nr. …/296/2016 al Tribunalului Sa tu Mare, prin care instituţia emitenta precizează următoarele:

„....măsurările executate cu cinemometrul, pentru determinarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor pe drumurile publice in vederea aplicării legislaţiei rutiere, sunt susceptibile erorilor specificate in NML 021-05.

In aceeaşi ordine de idei, valoarea reala (certa) a vitezei măsurate cu un cinemometru se afla intr-un interval calculabil de valori, aflat in jurul valorii indicate de cinemometru, aceasta valoare reala putând fi oricare dintre valorile care compun intervalul respectiv, adică de la valoarea măsurata minus eroarea consemnata in NML 021-05, pana la valoarea măsurata plus eroarea consemnata in NML 021-05.

Pentru cinemometre se poate stabili, FARA DUBII, doar faptul ca autovehiculul, a cărui viteza ci fost măsurata, a atins viteza indicate de cinemometru MINUS eroarea indicata de NML 021-05pentru acel interval de viteza si regim de măsurare, static sau in deplasare."

Pentru toate aceste considerente solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat.

In probaţiune, înscrisurile  anexate prezentei, cele  aflate  la  dosarul  cauzei, vizionarea DVD-ului depus la dosar.

De asemenea solicită instanţei să dispună emiterea unei adrese la Biroul Român de Metrologie Legală pentru a explica semnificaţia literelor " T", "L", şi "F" care apare pe clişeele foto depuse la dosarul cauzei şi pe înregistrarea pe suport DVD, precum\şi, să precizeze care din valorile vitezelor indicate în dreptul acestor litere, reprezintă viteză de deplasare a autoturismului pentru care se aplică sancţiunea contravenţionala Totodată solicită instanţei să dispună emiterea unei adrese la Biroul Roman - de Metrologie Legală pentru a comunica dacă la momentul efectuării verificării periodice a cinemometrului indicat in acel Buletin de verificare metrologica, au fost aplicate prevederile pct.3.1.1. din NML 021-05, iar în caz afirmativ să înainteze documentaţia (FIŞA TEHNICĂ) întocmită în acest sens, în baza căreia a fost eliberat acel buletin de verificare metrologică, prin care se atestă că aparatul a fost declarat „admis".

In probaţiune solicită instanţei a avea in vedere si practica judiciara relevanta in cauză, depusă la dosarul instanţei de fond.

În drept invocă: art. 466-483 C.pr.civ.

Prin notele scrise înregistrate la dosar la data de ZZ.LL.2018 intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Satu Mare, solicită respingerea apelului, menţinerea în vigoare a sentinţei apelate şi pe cale de consecinţă respingerea plângerii contravenţionale formulată de apelant în faţa instanţei de fond şi menţinerea în vigoare a procesului-verbal de contravenţie contestat şi a măsurilor luate prin acesta, ca fiind temeinice şi legale, din următoarele motive:

Prin apelul promovat, apelantul nu a relevat niciun aspect care să fie în măsură să impună modificarea sentinţei emise de către instanţa de fond, nefiind făcută proba contrară celor stabilite prin procesul verbal seria … nr. … din data de ZZ.LL.2017.

Din probatoriul depus de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Satu Mare rezultă cu certitudine că respectivele contravenţii reţinute în sarcina petentului a fost determinate cu respectarea prevederilor legale, iar procesul verbal seria … nr. … din data de ZZ.LL.2017, întocmit cu acesta ocazie, este temeinic şi legal, fapt stabilit şi de către instanţa de fond.

În lipsa unor probe temeinice care ar putea fi de natură să demonstreze contrariul celor stabilite prin sentinţa nr. …/2017 a Judecătoriei Satu Mare şi să răstoarne prezumţia de legalitate şi temeinicie a procesului verbal contestat în fondul cauzei, solicita respingerea apelului, cu consecinţa menţinerii în vigoare a sentinţei apelate.

În temeiul art. 315 alin. 2 din Cod. proc. civ. se opune la audierea ca martori a unor persoane care sunt rude cu petentul sau au interes în cauză.

Analizând sentinţa atacata prin prisma motivelor invocate, cât şi a dispoziţiilor art. 476 C.proc.civ., instanţa de apel apreciaza apelul ca fiind  nefondat pentru următoarele:

 În mod corect, prima instanţă a analizat procesul verbal de contravenţie contestat sub aspectul motivelor invocate de către petent prin plângerea contravenţionala formulată, în sensul că acestea au fost apreciate ca neîntemeiate şi înlăturate, actul de constatare a contravenţiei contestat îndeplinind exigenţele de formă şi de fond prevăzute sub sancţiunea nulităţii de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

In ceea ce priveşte starea de fapt consemnată în procesul verbal de contravenţie contestat, instanţa de control constată că în mod corect prima instanţă a reţinut că aceasta este corespunzătoare realităţii, susţinerile petentului formulate prin plângere şi prin apel, nefiind de natură să dovedească contrariul celor reţinute prin procesul verbal de contravenţie contestat.

Sub aspectul temeiniciei, instanţa reţine ca deşi O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a contravenţiei, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravenţional face dovada situaţiei de fapt şi a încadrării în drept până la proba contrară.

Nu se vor retine sustinerile apelantului, conform carora inregistrarile depuse de intimat nu pot constitui probe, pe motivul ca in cliseul foto in care apare viteza blocata de 104 km/ora nu ar fi pus in evidenta numarul de inmatriculare, intrucat in mod corect a retinut prima instanta ca din probele administrate, nu a rezultat faptul că autoturismul condus de petent ar fi fost măsurat alături de alte autoturisme, deoarece menţiunea opus de pe înregistrările tehnice, evidenţiază faptul că se aveau în vedere doar autoturismele de pe sensul opus celui de pe care se deplasa echipajul poliţiei, iar pe sensul opus se deplasa doar autoturismul condus de petent.

Este evident ca din moment ce autoturismul se afla, initial, la o distanta mai mare, numarul de inmatriculare nu era vizibil, acesta fiind clar pus in evidenta pe masura ce autoturismul s-a apropiat.

De asemenea, instanta de control retine ca aparatul radar a fost setat pentru a inregistra viteza de circulatie a autoturismelor care vin din sens opus, astfel ca  acest aspect nu are nicio relevanţă.

Nu se vor retine nici sustinerile referitoare la faptul ca singura viteza care ar putea fi probata ar fi cea de 79 km/ora, de la pozitia T, intrucat din inregistrarea video rezulta cu claritate ca nu exista o inregistrare anterioara a cinemometrului, aparatul incepand inregistrarea abia in momentul in care, pe sensul opus, a aparut autoturismul condus de petent, neputandu-se astfel presupune ca inregistrarea ar apartine unui alt autoturism si nici ca viteza asociata literei L ar putea apartine altui autoturism.

In adresa Biroului Roman de Metrologie legala …/ZZ.LL.2018 – fila 34, se arata ca „prin apasarea tastei Lock, valoarea vitezei din fereastra de blocare ramane fixa, iar in fereastra tintei, cinemometrul afiseaza valoarea vitezei autovehiculului tinta masurata la data si ora afisata pe inregistrare. Autovehicului tinta este cel care se deplaseaza pe sensul de mers si care reflecta cel mai puternic semnal”. Astfel, chiar daca, teoretic, autovehiculul tinta din momentul apasarii tastei Lock  poate sa fie altul, instanta retine ca, in speta de fata, viteza asociata literel L apartine autoturismului condus de petent, intrucat, pe sensul de inregistrare, este singurul autoturism, inregistrarea incepand doar la aparitia acestui autoturism, neexistand blocata nicio viteza anterioara, iar dupa ce s-a blocat în inregistrare viteza cea mai mare, aparatul radar a continuat sa inregistraze viteza cu care a continuat sa se deplaseze autoturismul, aceasta fiind descrescatoare. Astfel, conform inregistrarii video, la momentul 17:13:12, viteza asociata literei L este de 104 km/ora, iar viteza asociata literei T este de 89 km/ora, iar ulterior, la momentul 17:13:15, viteza asociata literei L este de 104 km/ora, iar viteza asociata literei T este de 79 km/ora.

Avand în vedere ca aparatul radar a fost verificat metrologic, nu se pot retine nici sustinerile conform carora inregistrarea a fost eronata, din inregistrarea depusa la dosar rezultand ca viteza cu care a circulat petentul a fost de 104 km/h, iar dupa ce s-a blocat în inregistrare viteza cea mai mare, aparatul radar a continuat sa inregistraze viteza cu care a continuat sa se deplaseze autoturismul. Raportat la cele de mai sus, rezulta ca, fata de probele realizate cu mijloace tehnice verificate metrologic, inregistrarile depuse la dosar sunt valide, iar din moment ce viteza autoturismului era in scadere, era normal ca viteaza sa scada, chiar si in intervalul de o secunda, de la 104 km/ora  la 89 km/ora.

În analiza principiului proporţionalităţii, trebuie observat că dispoziţiile art. 102 alin. 3 lit e din OUG 195/2002 au drept scop asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice. 

Persoana sancţionată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă şi să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situaţia de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfăşurare al evenimentelor, iar sarcina instanţei de judecată este de a respecta limita proporţionalităţii între scopul urmărit de autorităţile statului de a nu rămâne nesancţionate acţiunile antisociale prin impunerea unor condiţii imposibil de îndeplinit şi respectarea dreptului la apărare al persoanei sancţionate contravenţional (cauza Anghel v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007). 

Nu pot fi retinute sustinerile apelantului, conform carora nu a savarsit contraventia indicata in procesul-verbal, intrucat asa cum a retinut si prima instanta, petentul nu a probat o alta stare de fapt decat cea retinuta de agentul constatator.

Nu se vor retine nici sustinerile referitoare la eroarea vitezei masurate, intrucat in mod corect a retinut prima instanta ca verificarea erorii tolerate se realizează numai cu ocazia evaluărilor în vederea acordării aprobărilor de model şi cu ocazia verificărilor metrologice la care sunt supuse periodic cinemometrele, în condiţii de laborator, aceste cerinţe neaplicandu-se în funcţionarea propriu-zisă a cinemometrelor, potrivit prevederilor pct. 3.1.1 si pct. 3.1.2 din NML 021-05.

Prin urmare, se constată că în mod corect prima instanţă a analizat legalitatea procesului verbal de contravenţie atât sub aspectul condiţiilor de formă prevăzute sub sancţiunea nulităţii cât şi sub aspectul existenţei faptei contravenţionale reţinută în sarcina petentului.

In ceea ce priveste individualizarea sanctiunilor, in mod corect a retinut prima instanta că sancţiunile aplicate petentului sunt proporţionale cu gradul de pericol al faptei săvârşite şi sunt corect individualizate conform dispoziţiilor art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001. Instanta de control apreciaza ca, conduita petentului prezintă un pericol social ridicat atât pentru petent, cât şi siguranţa traficului şi a celorlalţi participanţi la trafic şi impune menţinerea sancţiunilor aplicate.

Constatând că prima instanţă a procedat la o analiză şi soluţionare corectă a  plângerii contravenţionale formulată, lipsa unor motive de nulitate de ordine publică a procesului verbal de contravenţie contestat sau a sentinţei apelate, în temeiul art. 34 alin. 2 din O.G. 2/2001, art. 480 C.proc.civ., instanţa urmează să respingă apelul  declarat de petent ca nefondat şi să menţină ca temeinică şi legală sentinţa atacata, conform dispozitivului prezentei.

Domenii speta

Spete similare