Plangere Contraventionala

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 301

Şedinţa publică de la 02 Februarie 2009

INSTANŢA

Prin plângerea înregistrată pe rolul instanţei la data de 28.11.2008, sub nr. 5792/327/2008, petentul _ a contestat procesul-verbal de contravenţie seria AA nr.03368 din data de 16.11.2008 întocmit de intimat _, solicitând anularea acestuia.

În motivarea plângerii petentul a arătat că a venit în Piaţa Nouă, a parcat maşina în locul amenajat descărcării şi a aşteptat să vină o persoană pentru a-l ajuta să descarce varza care se afla în maşină. Se arată că la puţin timp de la încărcarea verzei în saci pentru a putea fi cărată la masa de desfacere a produselor din piaţă, a venit un agent constatator care susţinea că comercializează marfa din maşină, fapt neadevărat. Agentul constatator a avut un dialog cu soţia petentului, care i-a explicat acestuia că nu comercializează din maşină, iar agentul a jignit-o fără nici un motiv iar apoi i-a solicitat actele, motivând că este un control de rutină.

Pentru dovedirea plângerii, petentul a înţeles să se folosească de procesul-verbal AA nr.03368 din data de 16.11.2008.

Intimatul, la data de 12.01.2009, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenţionale formulate de către petent ca nefondată în drept.

În motivare întâmpinării a arătat că, agentul constatator l-a identificat pe petent comercializând varză din autoturism, încărcând-o în saci şi vânzând-o către persoanele care aşteptau. Se arată că la vederea agentului petentul s-a supărat şi a arătat că intenţiona să ducă sacii la masa de desfacere, amplasată în piaţă, unde se află soţia acestuia. Astfel, agentul constatator l-a atenţionat verbal că va fi sancţionat dacă nu se supune reglementărilor HCL 74/2002.

La un control ulterior, reclamantul a devenit nervos şi a adresat injurii agentului constatator, astfel încât a fost sancţionat în temeiul art.2 pct.1 din Legea 61/1991.

În dovedirea celor reţinute în actul de constatare, în conformitate cu dispoziţiile art. 132 alin. 1 Cod procedură civilă, intimatul a depus la dosar un raport al agentului constatator care a întocmit actul sancţionator contestat, în completarea actului de constatare, precum şi două fotografii (f.8).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

La data de 16.11.2008 la orele 08,30, petentul a fost prins comercializând varză din auto Dacia papuc de culoare albă cu nr. TL 20 TAS, în loc neautorizat pentru această activitate. Acesta a fost avertizat verbal, moment în care a adresat agentului expresii jignitoare şi vulgare, tulburând liniştea şi ordinea publică

În ceea ce priveşte fapta, astfel cum a fost descrisă de agentul constatator, instanţa reţine că aceasta se circumscrie dispoziţiilor legale – respectiv art.2 pct.1 din  Legea nr.61/1991 şi sancţionată de art. 3 lit. b) din Legea nr.61/1991.

Verificând, în conformitate cu dispoziţiile art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei contestat, instanţa reţine că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

În ceea ce priveşte temeinicia actului sancţionator, instanţa reţine că petentul nu a făcut dovada existenţei unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută în sarcina sa în procesul-verbal de contravenţie, instanţa urmând să menţină procesul-verbal ca legal şi temeinic.

Astfel, din declaraţia petentul rezultă că acesta a avut o discuţie aprinsă cu agentul constatator, deoarece agentul susţinea că petentul comercializează varza din maşină, dar de fapt acesta descărca marfa, nu o comercializa în acel loc.

Cât priveşte însă individualizarea sancţiunii, instanţa va avea în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 7 alin.3 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, sancţiunea contravenţională constând în avertisment poate fi aplicată chiar şi în cazul în care actul normativ care reglementează respectiva contravenţie nu ar prevedea o astfel de sancţiune.

Deşi petentul se face vinovat de săvârşirea contravenţiei, instanţa apreciază că nu există indicii pentru existenţa unui grad deosebit de pericol social, astfel că faţă de pericolul social redus al faptei, de faptul că petentul a avut o atitudine sinceră în faţa instanţei recunoscând că a avut o discuţie aprinsă cu agentul constatator, se impune înlocuirea sancţiunii amenzii contravenţionale cu avertismentul, dispoziţie întemeiată pe prevederile art.7 şi art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001.

Instanţa urmează să atragă atenţia petentului asupra pericolului social al faptei sale şi asupra necesităţii de a respecta dispoziţiile legale.

Având în vedere cele expuse mai sus instanţa,

Domenii speta

Spete similare