Drepturi salariale funcţionari publici

„Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la instanţă sub dosar nr.de mai sus, reclamanţii A, B, C, D, … Z au solicitat, în contradictoriu cu pârâta P, ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză să se dispună:

I. Anularea actelor administrative reprezentând: Decizii privind stabilirea drepturilor salariate lunare brute ale reclamanţilor şi Răspunsuri la contestaţiile formulate de reclamanţi împotriva deciziilor privind stabilirea drepturilor salariale lunare brute ale acestora, după cum urmează:

1. Decizia nr. …/31.01.2017 emisă pentru reclamantul A - comunicată la 20.02.2017 şi Adresa nr. …/01.03.2017 emisă de pârâtă în soluţionarea contestaţiei formulate împotriva Deciziei nr. …/31.01.2017 - comunicată la 06.03.2017,

…

40. Decizia nr. …/31.01.2017 emisă pentru reclamantul Z - comunicată la 23.02.2017 şi Adresa nr. …/01.03.2017 emisă de pârâtă în soluţionarea contestaţiei formulate împotriva Deciziei nr. …/31.01.2017 - comunicată la 03.03.2017,

II. Obligarea pârâtei P la:

1. Emiterea actului administrativ de stabilire a salariului pentru reclamanţi, la nivelul maxim al salariului de bază, începând cu data de 01.08.2016 şi în continuare, pe toată perioada în care reclamanţii sunt salariaţi ai unităţii pârâte, prin raportare la nivelul maxim al salariului de bază existent în plată pentru aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul: în principal: întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale de funcţii bugetare "ADMINISTRAŢIE", indiferent de instituţie sau autoritate publică, şi în subsidiar, din cadrul P din municipiile reşedinţă de judeţ, respectiv din cadrul … din sectoarele 1-6 Bucureşti, potrivit prevederilor OUG nr.57/2015, OUG nr.20/2016, şi raportat la Decizia nr.794/2016 a Curţii Constituţionale, în care să fie incluse şi drepturile salariale obţinute prin hotărâri judecătoreşti constând în spor de dispozitiv (în cuantum de 25% din salariul de bază) şi spor de confidenţialitate (în cuantum de 15% din salariul de bază), precum şi orice altă sumă compensatorie care a fost inclusă în salariul de bază,

2. Ca începând cu data de 01.02.2017, reprezentând data intrării în vigoare a OUG nr.2/2017, să adauge majorarea de 20% prevăzută de OUG nr.2/2017, la salariul de bază stabilit conform petitului II pct.1 şi să emită astfel actul administrativ de stabilire a drepturilor salariale ale reclamanţilor,

3. La calculul şi plata despăgubirilor băneşti stabilite ca diferenţă între nivelul maxim al salariului de bază stabilit conform petitului II, pct.1 şi drepturile salariale efectiv plătite de către unitatea pârâtă în perioada 01.08.2016-01.02.2017, actualizate cu indicele de inflaţie până la data plăţii efective,

4. La calculul şi plata despăgubirilor băneşti stabilite ca diferenţă între nivelul maxim al salariului de bază stabilit conform petitului II, pct.2 şi drepturile salariale efectiv plătite de către unitatea pârâtă începând cu data de 01.02.2017 şi în continuare până la data punerii în plată a salariului la nivelul maxim stabilit conform petitului II, pct.2, actualizate cu indicele de inflaţie până la data plăţii efective.

III. Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, conform disp.art.453 Cod de procedură civilă.

În motivare reclamanţii arată că prin deciziile contestate şi a căror anulare o solicită prin prezenta cerere, li s-a stabilit începând cu data de 01.02.2017 majorarea cu 20% a salariului brut avut în luna ianuarie 2017, în baza OUG nr.2/2017.

În termenul legal de 15 zile de la comunicarea Deciziilor susmenţionate, reclamanţii arată că au formulat contestaţie solicitând pârâtei P revocarea deciziilor ca fiind netemeinice şi nelegale şi stabilirea salariului de bază la nivelul maxim existent în plată prin raportare la aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică, potrivit prevederilor OUG nr.57/2015, OUG nr.20/2016, Legii nr.284/2010 şi raportat la Decizia nr. 794/2016 a Curţii Constituţionale, în care să fie incluse şi drepturile salariale obţinute prin hotărâri judecătoreşti, precum şi orice altă sumă compensatorie care a fost inclusă în salariul de bază, la care apoi să se adauge majorarea de 20% prevăzută de OUG nr.2/2017.

Menţionează reclamanţii că prin răspunsurile la contestaţiile formulate pârâta P, în calitate de angajator a refuzat solicitarea lor, precizând că îşi menţin în totalitate actele administrative cu caracter individual prin care s-au stabilit drepturile lor salariale, începând cu data de 01.02.2017.

Învederează reclamanţii că prin modalitatea de stabilire a salariilor conform Deciziilor atacate, faţă de ei s-a creat o situaţie de discriminare în raport cu alţi funcţionari publici din cadrul familiei ocupaţionale "ADMINISTRAŢIE" indiferent de instituţie sau autoritate publică, respectiv din cadrul tuturor … din România, stare creată şi determinată de existenţa unor norme juridice de aplicare ale Legii nr. 284/2010 şi Legii nr.285/2010, care încalcă sau restrâng drepturile stabilite prin actele normative în a căror aplicare au fost emise.

Mai învederează reclamanţii că prin modul în care au fost stabilite salariile, au fost încălcate următoarele principii de bază care sunt enunţate de Legea nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice:

I. Principiul reglementării unui sistem unitar de salarizare. Acest principiu este consacrat expres în art.1 alin.(1) din Legea 284/2016.

II. Principiile echităţii şi coerentei în stabilirea drepturilor salariale. Reglementarea principiilor mai sus enunţate se regăseşte în art.3 din Legea nr.284/2010.

III. Principiul respectării ierarhiei şi al diferenţierii salariilor de bază în funcţie doar de criteriile stabilite prin lege. Dispoziţia legală în care se regăseşte acest principiu este cuprinsă în art. 5 şi 9 din Legea nr.284/2010.

Solicită reclamanţii ca în soluţionarea prezentei cauze să se constate că intenţia legiuitorului a fost următoarea - Stabilirea unitară a salariilor funcţionarilor publici care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, în funcţie de gradul profesional deţinut, serviciul unde îşi desfăşoară activitatea, şi experienţa profesională dobândită (vechimea în muncă).

I. Solicită reclamanţii anularea actelor administrative enumerate în petitul I din Cererea de chemare în judecată ca fiind netemeinice şi nelegale, motivat de faptul că acestea au fost emise cu încălcarea dispoziţiilor legale în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, categorie din care fac parte şi reclamanţii. În soluţionarea acestui capăt de cerere, reclamanţii solicită a se avea în vedere motivele invocate în cele ce urmează:

II. Cu privire la capetele de cerere de la petitul II pct.7. pct.2, pct.3 şi pct.4, reclamanţii învederează următoarele:

În ce priveşte motivarea pititului II. Pct.1 din Cererea de chemare în judecată reclamanţii arată că îşi întemeiază solicitarea pe faptul că personalul din cadrul … a municipiului Focşani beneficiază în baza Sentinţei Civile nr. …/2012 pronunţată în Dosar nr. …/91/2012 de Tribunalul Vrancea de un spor de confidenţialitate de 15%, precum şi de un spor de dispozitiv de 25% în baza Deciziei nr. …/2008 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în Dosar nr. …/91/2007, acestea fiind incluse în salariul de bază, aşa cum rezultă din tabelul cu salariile aflate în plată la data de 31.12.2016 la nivelul … Focşani.

Arată reclamanţii faptul că din acest înscris se poate observa cu uşurinţă, cu titlu de exemplu că, pentru funcţia publică de … superior (funcţia publică echivalentă Consilier), clasa III, vechime în muncă/gradaţia 5, clasa de salarizare 35, aşadar egală cu cea ocupată de reclamantul … în prezent, salariul de bază era de 2.036 lei la data de 31.12.2016, la care ulterior s-a mai aplicat indexarea de 20% începând cu 01.02.2017.

În prezent reclamantul …. beneficiază, în urma majorării cu 20% de un salariu de bază de 1.764 lei, iar la … Focşani, funcţia dată ca exemplu, după majorarea cu 20%, beneficiază de un salariu de 2.443,2 lei.

Un alt exemplu, arată reclamanţii: pentru funcţia publică de conducere Director Executiv, gradul II,vechime în munca/gradaţia 5, clasa de salarizare 80, aşadar egală cu cea ocupată de reclamanta … în prezent, salariul de bază era de 5.179 lei la data de 31.12.2016, la care ulterior s-a mai aplicat indexarea de 20% începând cu 01.02.2017.

În prezent reclamanta … beneficiază, în urma majorării cu 20% de un salariu de bază de 4.501 lei, iar la … Focşani, funcţia dată ca exemplu, după majorarea cu 20%, beneficiază de un salariu de 6.214,6 lei.

Precizează reclamanţii că prin Deciziile şi răspunsurile la contestaţiile formulate împotriva deciziilor de stabilire a salariilor lor, emise de pârâtă la 31.01.2017, respectiv la 01.03.2017, contestate şi a căror anulare o solicită, li s-a stabilit un alt salariu în cuantum inferior faţă de o funcţie similară existentă în familia ocupaţională "administraţie” cât şi faţă de o funcţie similară din cadrul altor … (Focşani) şi nu unul în concordanţă cu - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prin care s-a urmărit evitarea discriminărilor salariale între titularii funcţiilor publice salarizate potrivit Legii-cadru nr.284/2010, cu consecinţa egalizării, la nivelul cel mai înalt în plată, a drepturilor salariale ale persoanelor aflate în situaţii similare în cadrul aceluiaşi ordonator de credite.

Astfel, reclamanţii fac referire la art.31 alin.(l) din această ordonanţă de urgenţă şi arată că intenţia legiuitorului, de înlăturare a inechităţilor, rezultă din Nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi drept urmare, activitatea de egalizare a veniturilor la nivelul fiecărui ordonator principal de credite ar fi trebuit să presupună stabilirea celei mai ridicate indemnizaţii, în funcţie de gradul profesional.

Ulterior, arată că la data de 15.12.2016, Curtea Constituţionala, prin Decizia nr.794/2016 a constatat cu putere obligatorie pentru viitor că, în vederea egalizării salariilor, „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare", care trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscut prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile/definitive, urmează să se stabilească prin raportare la aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică.

În consecinţă, având în vedere că reclamanţii sunt funcţionari publici care fac parte din Familia Ocupaţională de funcţii bugetare „ADMINISTRAŢIE" conform Legii-cadru de salarizate nr.284/2010, consideră că:

În principal, în măsura în care pretenţiile vor fi considerate admisibile de către instanţa de judecată, stabilirea salariului pentru reclamanţi trebuie să se efectueze, prin raportare la nivelul maxim de al salariului de bază existent în plată pentru aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, în principal: din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale de funcţii bugetare „administraţie", indiferent de instituţie sau autoritate publică, şi doar în subsidiar: din cadrul … din municipiile reşedinţă de judeţ, respectiv din cadrul … din sectoarele 1-6 Bucureşti, începând cu data de 01.08.2016 şi în continuare, pe toată perioada în care reclamanţii sunt salariaţi ai unităţii pârâte.

Învederează reclamanţii faptul că directorul P, are calitatea de ordonator terţiar de credite, fiind subordonat ordonatorului principal de credite - X.

Consideră că stabilirea unor salarii pentru ei, arată reclamanţii, la un nivel inferior celui stabilit de art. 2 din Legea nr. 285/2010, a fost nelegală.

Solicită reclamanţii totodată să se aibă în vedere şi că prin Decizia nr.32 din 19 octombrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a precizat că „plata efectivă a drepturilor salariale urmează a se efectua potrivit dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 285/2010 prin raportare la nivelul de salarizare în plată pentru funcţia similară, respectiv prin raportare la drepturile salariale acordate unei persoane cu acelaşi grad profesional şi aceeaşi tranşă de vechime în muncă şi în funcţie şi care a trecut în aceste tranşe de vechime ulterior intrării în vigoare a Legii nr.285/2010.”

De asemenea, reclamanţii solicită a se avea în vedere şi disp.art.27, alin.2 din Legea nr.188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicată şi actualizată,

Nu în ultimul rând, reclamanţii solicită a se avea în vedere că legiuitorul, pentru a înlătura inechităţile din punct de vedere salariul, a intervenit, în acest scop fiind adoptată OUG nr.20/2016 pentru modificarea şi completarea OUG nr.57/2015, prin care s-a urmărit evitarea discriminărilor salariale între titularii funcţiilor publice salarizate potrivit Legii cadru nr.284/2010, cu consecinţa egalizării la nivelul cel mai înalt în plată, a drepturilor salariale ale persoanelor aflate în situaţii similare, în raport cu nivelul studiilor şi al activităţii profesionale prestate.

Prin urmare, având în vedere dispoziţiile OUG nr.20/2016, Legii nr.284/2010 şi raportat la Decizia nr.794/2016 a Curţii Constituţionale, reclamanţii solicită obligarea pârâtei P la emiterea actului administrativ de stabilire a salariului pentru ei, la nivelul maxim al salariului de bază, începând cu data de 01.08.2016 şi în continuare, pe toată perioada în care ei sunt salariaţi ai unităţii pârâte, prin raportare la nivelul maxim al salariului de bază existent în plată pentru aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii; din cadrul: în principal, întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale de funcţii bugetare "ADMINISTRAŢIE", indiferent de instituţie sau autoritate publică, şi în subsidiari, din cadrul … din municipiile reşedinţă de judeţ, respectiv din cadrul … din sectoarele l-6 Bucureşti, potrivit prevederilor OUG nr.57/2015, OUG nr.20/2016, şi raportat la Decizia nr.794/2016 a Curţii Constituţionale, în care să fie incluse şi drepturile salariale obţinute prin hotărâri judecătoreşti constând în spor de dispozitiv (în cuantum de 25% din salariul de bază) şi spor de confidenţialitate (în cuantum de 15% din salariul de bază), precum şi orice altă sumă compensatorie care a fost inclusă în salariul de bază.

În ce priveşte capătul de cerere de la petitul II.pct.2 din Cererea de chemare în judecată, reclamanţii arată că acesta este întemeiat pe dispoziţiile art.1 din OUG nr.2/2017, text de lege pe care-l citează în continuare.

Pentru toate aceste considerente, reclamanţii solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, motivat de faptul că prin Deciziile de stabilire a salariilor lor atacate, faţă de aceştia s-a creat o situaţie de discriminare în raport cu alţi funcţionari publici din cadrul familiei ocupaţionale "ADMINISTRAŢIE" indiferent de instituţie sau autoritate publică, respectiv din cadrul tuturor … din România, stare creată şi determinată de existenţa unor norme juridice de aplicare ale Legii nr.284/2010 şi Legii nr.285/2010, care încalcă sau restrâng drepturile stabilite prin actele normative în a căror aplicare au fost emise.

În drept, invocă Legea nr.554/2004, Legea nr.188/1999, OUG nr.57/2015, OUG nr.20/2016, Legea nr.284/2010, Decizia nr.794/2016 a Curţii Constituţionale, Legea nr.554/2004, OUG nr.2/2017, şi toate actele normative menţionate în cuprinsul acţiunii.

Pârâta P, prin Întâmpinarea formulată (filele 155-156, din dosar, vol.I), solicită respingerea acţiunii formulată de reclamanţi, ca netemeinică şi nefondată, iar pe cale de consecinţă menţinerea în totalitate a actelor administrative contestate.

În motivare pârâta arată că prin Deciziile cu nr. …, reclamanţilor li s-au stabilit drepturi salariale majorate cu 20%, începând cu 01.02.2017, în temeiul dispoziţiilor art. 1 din OUG nr. 2/2017.

Precizează pârâta faptul că aplicând prevederile legale ale OUG nr. 99/2016 şi OUG 2/2017, a stabilit corect drepturile salariale ale reclamanţilor, în concordanţă cu dispoziţiile legale din domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice.

În ceea ce priveşte acordarea nivelului maxim al salariului de bază existent în plată la nivelul familiei ocupaţionale Administraţie sau la nivelul … din România, pârâta apreciază că instituţia nu poate stabili acest "nivel maxim", aflându-se în imposibilitatea de a acorda astfel de drepturi salariale.

În acelaşi sens, pârâta îşi susţine apărările şi cu privire la drepturi obţinute prin hotărâri judecătoreşti de către salariaţi ai altor instituţii similare.

Având în vedere cele precizate mai sus, pârâta solicită respingerea în totalitate a acţiunii formulată de reclamanţi ca netemeinică şi nefondată, iar pe cale de consecinţă menţinerea în totalitate a actelor administrative contestate.

În drept, invocă art. 205 Cod de procedură civilă şi dispoziţiile legale invocate.

Prin notele scrise/concluzii (filele 106118), reclamanţii solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, învederând următoarele:

Prin deciziile contestate şi a căror anulare o solicită, reclamanţii arată că li s-a stabilit începând cu data de 01.02.2017 majorarea cu 20% a salariului brut avut în luna ianuarie 2017, în baza OUG nr.2/2017.

Arată reclamanţii că în termenul legal de 15 zile de la comunicarea Deciziilor au formulat contestaţie solicitând pârâtei revocarea deciziilor ca fiind netemeinice şi nelegale şi stabilirea salariului de baza la nivelul maxim existent în plată prin raportare la aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică, potrivit prevederilor OUG nr.57/2015, OUG nr.20/2016, Legii nr.284/2010 şi raportat la Decizia nr.794/2016 a Curţii Constituţionale, în care să fie incluse şi drepturile salariale obţinute prin hotărâri judecătoreşti, precum şi orice altă sumă compensatorie care a fost inclusă în salariul de bază, la care apoi să se adauge majorarea de 20% prevăzută de OUG nr.2/2017.

Precizează reclamanţii faptul că P, în calitate de angajator le-a refuzat solicitarea, menţionând că îşi menţine în totalitate actele administrative cu caracter individual prin care s-au stabilit drepturile salariale, începând cu data de 01.02.2017.

Învederează reclamanţii că din probatoriul administrat în cauză a rezultat că pârâta, în calitate de angajator al lor, a încălcat prevederile Legii nr.71/2015 de aprobare a OUG nr.83/2014 privind salarizarea în sectorul bugetar OUG nr.57/2015, OUG nr.20/2016, Legii nr.284/2010 şi a nesocotit dispoziţiile Deciziei nr. 794/2016 a Curţii Constituţionale, precum şi principiile de bază enunţate de Legea nr. 284/2010 la art.3, art.5 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice:

I. Principiul reglementării unui sistem unitar de salarizare. Acest principiu este consacrat expres în art.1 alin.(l) din Legea 284/2010.

II. Principiile echităţii şi coerenţei în stabilirea drepturilor salariale. Reglementarea principiilor mai sus enunţate se regăseşte în art. 3 din Legea nr.284/2010.

III. Principiul respectării ierarhiei şi al diferenţierii salariilor de bază în funcţie doar de criteriile stabilite prin lege. Dispoziţia legală în care se regăseşte acest principiu este cuprinsă în art. 5 şi 9 din Legea nr. 284/2010.

Menţionează reclamanţii că prin adoptarea Legii nr.71/2015 s-a precizat în mod expres  în art.1 alin.5 indice 1 faptul că salariile în plată în luna decembrie 2015, cu excepţia personalului....... inclusiv personalul prevăzut la art.5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de baza şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare functie/grad/treapta şi gradaţie, va fi salarizat la nivel maxim.

De asemenea, arată că prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, s-a urmărit evitarea discriminărilor salariale între titularii funcţiilor publice salarizate potrivit Legii-cadru nr.284/2010, cu consecinţa egalizării, la nivelul cel mai înalt în plată, a drepturilor salariale ale persoanelor aflate în situaţii similare în cadrul aceluiaşi ordonator de credite.

Astfel, învederează disp.art.3 indice 1 alin.(l) din această ordonanţă de urgenţă şi arată că intenţia legiuitorului, de înlăturare a inechităţilor, rezultă din Nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016. Drept urmare, arată că activitatea de egalizare a veniturilor la nivelul fiecărui ordonator principal de credite ar fi trebuit să presupună stabilirea celei mai ridicate indemnizaţii, în funcţie de gradul profesional.

Ulterior, la data de 15.12.2016, Curtea Constituţională, prin Decizia nr.794/2016 a constatat cu putere obligatorie pentru viitor că, în vederea egalizării salariilor, „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare", care trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile/definitive, urmează să se stabilească prin raportare la aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică".

În consecinţă, având în vedere că sunt funcţionari publici care fac parte din Familia Ocupaţională de funcţii bugetare "ADMINISTRAŢIE" conform Legii-cadru de salarizare nr.284/2010, reclamanţii consideră că:

În principal, în măsura în care pretenţiile vor fi considerate admisibile de către instanţa de judecată, stabilirea salariului trebuie să se efectueze, prin raportare la nivelul maxim al salariului de baza existent în plată pentru aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, în principal: din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale de funcţii bugetare "ADMINISTRAŢIE", indiferent de instituţie sau autoritate publică, şi doar în subsidiar: din cadrul … din municipiile reşedinţă de judeţ, respectiv din cadrul … din sectoarele l-6 Bucureşti, începând cu data de 01.08.2016 şi în continuare, pe toată perioada în care reclamanţii sunt salariaţi ai unităţii pârâte.

Precizează reclamanţii faptul că prin probatoriul administrat în cauză, au făcut dovada faptului că cel puţin, în cadrul … Focşani, sector 1, 2, 3, 4, 5, 6 Bucureşti, Botoşani, Tg. Mureş, Cluj-Napoca, cât şi în cadrul aceluiaşi ordonator de credite - X, nivelul salariului de bază, atât la data de 01.08.2016, cât şi la 01.02.2017, au fost net superioare faţă de nivelul salariului de bază al lor, pentru funcţii similare, în continuare făcând referire la fiecare reclamant în parte.

Precizează reclamanţii faptul că prin modalitatea de stabilire a salariilor conform Deciziilor atacate, faţă de ei s-a creat o situaţie de discriminare în raport cu alţi funcţionari publici din cadrul familiei ocupaţionale "ADMINISTRAŢIE" indiferent de instituţie sau autoritate publică, respectiv din cadrul … din România (cel puţin cele  enumerate), stare creată şi determinată de existenţa unor norme juridice de aplicare ale Legii nr.284/2010 şi Legii nr.285/2010, care încalcă sau restrâng drepturile stabilite prin actele normative în a căror aplicare au fost emise.

Astfel, reclamanţii solicită ca în soluţionarea prezentei cauze să constate că intenţia legiuitorului a fost următoarea - Stabilirea unitară a salariilor funcţionarilor publici care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, în funcţie de gradul profesional deţinut, serviciul unde îşi desfăşoară activitatea, şi experienţa profesională dobândită (vechimea în muncă).

Consideră reclamanţii că stabilirea unor salarii la un nivel inferior celui stabilit de art.2 din Legea nr. 285/2010, a fost nelegală.

Totodată, reclamanţii solicită a se avea în vedere şi că prin Decizia nr.32 din 19 octombrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a precizat că „plata efectivă a drepturilor salariale urmează a se efectua potrivit dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 285/2010 prin raportare la nivelul de salarizare în plată pentru funcţia similară, respectiv prin raportare la drepturile salariale acordate unei persoane cu acelaşi grad profesional şi aceeaşi tranşă de vechime în muncă şi în funcţie şi care a trecut în aceste tranşe de vechime ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 285/2010.”

Mai solicită reclamanţii a se avea în vedere şi disp.art.27, alin.2 din Legea nr.188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicată şi actualizată, şi prevederile alin.(1) al art.16 din Constituţia României, republicată.

Nu în ultimul rând, reclamanţii solicită a se avea în vedere că legiuitorul, pentru a înlătura inechităţile din punct de vedere salarial, a intervenit, în acest scop fiind adoptată OUG nr.20/2016 pentru modificarea şi completarea OUG nr.57/2015, prin care s-a urmărit evitarea discriminărilor salariale între titularii funcţiilor publice salarizate potrivit Legii-cadru nr.284/2010, cu consecinţa egalizării la nivelul cel mai înalt în plată, a drepturilor salariale ale persoanelor aflate în situaţii similare, în raport cu nivelul studiilor şi al activităţii profesionale prestate.

Prin urmare, având în vedere dispoziţiile OUG nr.20/2016, Legii nr.284/2010 şi raportat la Decizia nr.794/2016 a Curţii Constituţionale, reclamanţii solicită obligarea pârâtei la emiterea actului administrativ de stabilire a salariului, la nivelul maxim al salariului de baza, începând cu data de 01.08.2016 până la data de 01.07.2017 (data intrării în vigoare a Legii nr.153/2017), pe toată perioada în care sunt salariaţi ai unităţii pârâte, prin raportare la nivelul maxim al salariului de baza existent în plată pentru aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul: în principal: întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale de funcţii bugetare "ADMINISTRAŢIE", indiferent de instituţie sau autoritate publică, şi în subsidiar: din cadrul … din municipiile reşedinţă de judeţ, respectiv din cadrul … din sectoarele l-6 Bucureşti, potrivit prevederilor OUG nr.57/2015, OUG nr.20/2016, şi raportat la Decizia nr.794/2016 a Curţii Constituţionale, în care să fie incluse şi drepturile salariale obţinute prin hotărâri judecătoreşti constând în spor de dispozitiv (in cuantum de 25% din salariul de baza) şi spor de confidenţialitate în cuantum de 15% din salariul de bază, precum şi orice altă sumă compensatorie care a fost inclusă în salariul de bază.

În ce priveşte capătul de cerere de la petitul II. pct.2 din Cererea de chemare în judecată, reclamanţii arată că acestea sunt întemeiate pe dispoziţiile art.1 din OUG nr.2/2017.

Pentru toate aceste considerente, reclamanţii solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, motivat de faptul că prin Deciziile de stabilire a salariilor atacate, faţă de aceştia s-a creat o situaţie de discriminare în raport cu alţi funcţionari publici din cadrul familiei ocupaţionale "ADMINISTRAŢIE" indiferent de instituţie sau autoritate publică, respectiv din cadrul tuturor … din România, stare creată şi determinată de existenţa unor norme juridice de aplicare ale Legii nr. 284/2010 şi Legii nr.285/2010, care încalcă sau restrâng drepturile stabilite prin actele normative în a căror aplicare au fost emise.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Examinând acţiunea reclamanţilor prin prisma motivelor de fapt şi de drept invocate de aceştia, a apărărilor pârâtei, a stării de fapt rezultate din probele administrate în cauză şi a dispoziţiilor legale aplicabile, tribunalul o găseşte ca fiind nefondată, pentru următoarele considerente:

Reclamanţii sunt, toţi, funcţionari publici în cadrul pârâtei, exercitând fiecare, după caz, funcţii publice de execuţie sau funcţii publice de conducere.

În calitatea lor de funcţionari publici, fie de execuţie, fie de conducere, reclamanţii sunt beneficiari ai legii de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, salarizare ce până la 01.07.2018 a fost reglementată prin Legea-cadru nr. 284/2010 împreună cu toate legile anuale ulterioare de salarizare, precum şi cu toate actele normative de modificare a acestora.

Prin Deciziile contestate în prezenta cauză emise la data de 31.02.2017 au fost stabilite drepturile salariale lunare brute ale fecărui reclamant începând cu data de 01.02.2017. Reclamanţii au contestat în procedura prealabilă deciziile emise la 31.01.2017. Contestaţiile au fost soluţionate, în sensul respingerii tuturor, prin acte administrative emise individual pentru fiecare reclamant.

Nemulţumiţi de modul de soluţionare al plângerilor prealabile, reclamanţii s-au adresat prezentei instanţe de contencios administrativ.

Tribunalul constată că în privinţa modalităţii în care au fost stabilite drepturile salariale ale reclamanţilor prin Deciziile contestate, aspectul de nelegalitate invocat este cel referitor la discriminarea salarială faţă de nivelul maxim al salariului de bază existent în plată pentru aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul: în principal: întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale de funcţii bugetare "ADMINISTRAŢIE", indiferent de instituţie sau autoritate publică, şi în subsidiar, din cadrul … din municipiile reşedinţă de judeţ, respectiv din cadrul …din sectoarele 1-6 Bucureşti, potrivit prevederilor OUG nr.57/2015, OUG nr.20/2016, şi raportat la Decizia nr.794/2016 a Curţii Constituţionale, în care să fie incluse şi drepturile salariale obţinute prin hotărâri judecătoreşti constând în spor de dispozitiv (în cuantum de 25% din salariul de bază) şi spor de confidenţialitate (în cuantum de 15% din salariul de bază), precum şi orice altă sumă compensatorie care a fost inclusă în salariul de bază.

În prezenta cauză, tribunalul reţine că intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010 legea cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în vigoare până în anul 2017, precum şi legile anuale de salarizare au dus, în general, la discrepanţe salariale care au generat nemulţumiri în rândul beneficiarilor legii.

Astfel, prin Legea-cadru nr. 284/2010 au fost abrogate prevederile art. 65 alin. 2 lit. b din Legea nr. 188/1999 care reglementau posibilitatea avansării în trepte de salarizare, ce erau recunoscute până atunci în cadrul aceluiaşi grad profesional, astfel că treptele de salarizare au fost eliminate.

Potrivit art. 10 din Legea nr. 284/2010 salariile de bază, soldele/salariile de funcţie şi indemnizaţiile lunare de încadrare se stabileau prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare cu valoarea de referinţă, rotunjindu-se din leu în leu în favoarea salariatului, valoarea de referinţă se stabileşte anual, iar diferenţa dintre două clase de salarizare succesive este de 2,5% din salariul de bază, solda/salariul de funcţie, indemnizaţia lunară de încadrare, utilizându-se rotunjirea la a doua zecimală a coeficienţilor de ierarhizare aferenţi claselor de salarizare.

Valoarea de referinţă a fost stabilită la 600 lei şi s-a păstrat la această valoare până la data ieşirii din vigoare a legii, iar coeficienţii de ierarhizare prevăzuţi de Legea nr. 284/2010 nu au fost aplicaţi niciodată, conform prevederilor legilor anuale de salarizare.

Potrivit art. 33 din Legea nr. 284/2010 „(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului se face corespunzător tranşelor de vechime în muncă avute în luna decembrie 2010 pe funcţiile corespunzătoare categoriei, gradului şi treptei profesionale deţinute, stabilindu-se clasa de salarizare şi coeficientul de ierarhizare corespunzător acesteia.

(2) La funcţiile publice unde s-au eliminat treptele de salarizare reîncadrarea personalului se va face la gradul deţinut.”

Legea-cadru nr. 284/2010 de salarizare unitară a personalului plătit din fonduri publice s-a aplicat etapizat potrivit art. 7, fiind astfel succedată de legi anuale de salarizare. După intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010 şi a legilor anuale de salarizare ulterioare, au existat situaţii de diferenţe de salarizare între angajaţi, funcţionari publici din cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice, chiar dacă aceştia se înscriau în aceeaşi clasă, grad profesional şi tranşă de vechime în muncă. Diferenţele de salarizare, erau determinate în funcţie de data la care au fost îndeplinite condiţiile de vechime ce atrăgeau un nou spor de vechime. În baza art. 2 din Legea nr. 285/2010, prima lege anuală de salarizare adoptată în aplicarea dispoziţiilor Legii-cadru nr. 284/2010, „În anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, precum şi pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat.” Aceste dispoziţii, aplicabile în anul 2011, au fost preluate de fiecare act normativ prin care s-a stabilit salarizarea anuală a personalului plătit din fonduri publice, pentru anii ulteriori.

În aplicarea acestui text, pentru personalul nou-încadrat pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, precum şi pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte, în anumite cazuri, salarizarea s-a făcut la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta a fost încadrat, dar la nivelul treptei trei de salarizare utilizate în anul 2010, adică la nivelul cel mai scăzut de salarizare din cadrul unui grad profesional, aşa cum a fost stabilit de art. 3 lit. b din Ordinul comun 77/14.11.2011 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii 285/2010.

Prevederile art. 3 lit. b din Ordinul comun 77/14.11.2011 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii 285/2010 au fost constatate ca fiind nelegale prin Decizia nr. 108/2013  ÎCCJ, Secţia de contencios Administrativ şi Fiscal.

Potrivit Deciziei nr. 32/2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, „Plata efectivă a drepturilor salariale urmează a se efectua potrivit dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 285/2010 prin raportare la nivelul de salarizare în plată pentru funcţia similară, respectiv prin raportare la drepturile salariale acordate unei persoane cu acelaşi grad profesional şi aceeaşi tranşă de vechime în muncă şi în funcţie şi care a trecut în aceste tranşe de vechime ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 285/2010.”, stabilind că trebuie să se facă distincţie între reîncadrare, potrivit legii-cadru de salarizare, şi plata efectivă a drepturilor salariale.

Însă, legiuitorul a înţeles să elimine starea de discriminare creată, sens în care prin Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, a completat art. 1 al OUG nr. 83/2014 cu alineatul 5^1 potrivit căruia „(5^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.”

Legea nr. 71/2015 a intrat în vigoare la data de 9 aprilie 2015, ceea ce înseamnă că de la acestă dată OUG nr. 83/2014 este modificată şi completată.

OUG nr. 83/2014 a instituit prin art. 1 alin.(1) regula menţinerii în anul 2015 a cuntumului brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, la acelaşi nivel cu cel ce a fost acordat pentru luna decembrie 2014 în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, însă a intrat în vigoare şi excepţia de la regulă, excepţie prevăzută de alin. 5^1 şi care a fost menită tocmai pentru a înlătura diferenţele nivelului de salarizare ale personalului plătit din fonduri publice care au aceeaşi funcţie, respectiv clasă de salarizare, cu acelaşi grad şi aceeaşi treaptă profesională/grad profesional, precum şi cu aceeaşi vechime în muncă şi care îşi desfăsoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Mai mult, şi în anul 2016, art. 3^1 din legea anuală de salarizare pentru acest an, respectiv OUG nr. 57/2015, a fost modificat şi completat prin OUG nr. 20/2016 şi prin OUG nr. 43/2016,  printr-o normă cu conţinut similar celei din anul anterior, prin care se prevedea salarizarea la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, făcându-se astfel aplicarea principiilor echităţii şi coerenţei statuate de art. 3 lit. c) din Legea nr. 284/2010.

Referitor la aducerea nivelului de salarizare al reclamanţilor la nivelul maxim aflat în plată în cadrul în principal: întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale de funcţii bugetare "ADMINISTRAŢIE", indiferent de instituţie sau autoritate publică, şi în subsidiar, din cadrul … din municipiile reşedinţă de judeţ, respectiv din cadrul …din sectoarele 1-6 Bucureşti, tribunalul are în vedere că art. 3^1 din OUG nr. 57/2015, modificată şi completată, reglementează prin alineatele 1^1 şi 1^3 înţelesul sintagmei „fiecare funcţie” şi înţelesul noţiunii de instituţie sau autoritate publică. Sintagma "fiecare funcţie" prevăzută la art. 3^1 alin. (1) reprezintă funcţiile prevăzute în aceeaşi anexă, capitol, literă, număr şi număr curent în Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, iar prin instituţie sau autoritate publică se înţelege acea instituţie sau autoritate publică cu personalitate juridică care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri şi cheltuieli, conduce contabilitate proprie, iar conducătorul acesteia are calitatea de ordonator de credite. În cazul instituţiilor sau autorităţilor publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite, având acelaşi scop, îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii, aflate la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituţii sau autorităţi publice subordonate. 

Aşadar, atunci când prezenta instanţă are în vedere un nivel maxim de salarizare, ia în considerare funcţia prevăzută în aceeaşi anexă, capitol, literă, număr şi număr curent în Legea-cadru nr. 284/2010, după cum, ia în considerare instituţia sau autoritatea publică cu personalitate juridică care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri şi cheltuieli, conduce contabilitate proprie, iar conducătorul acesteia are calitatea de ordonator de credite.

Totodată, alături de cele două criterii mai sus prezentate, atunci când prezenta instanţă are în vedere un nivel maxim de salarizare, are în vedere condiţionarea impusă de legiuitor pentru acordarea unui nivel maxim de salarizare personalului plătit din fonduri publice, respectiv „...îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii...”conform art. 3^1 alin. 1^3 din OUG nr. 57/2015, modificată şi completată, după cum are în vedere şi condiţionarea „...dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.”, conform prevederilor art. 1 alin. 5^1 din OUG nr. 83/2014, modificată şi completată, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2015, respectiv art. 3^1 din OUG nr. 57/2015, modificată şi completată, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2016.

În considerarea dispoziţiilor legale anterior citate, instanţa constată că, pentru a beneficia de dispoziţiile art. 3 alin. 1 din OUG nr. 57/2015, salariatul trebuie să fie încadrat la o instituţie sau autoritate publică cu personalitate juridică care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri şi cheltuieli, conduce contabilitate proprie, iar conducătorul acesteia are calitatea de ordonator de credite respectiv să îşi desfăşoare activitatea în aceleaşi condiţii cu angajatul faţă de care solicită stabilirea nivelului (maxim) al salariului/indemnizaţie de încadrare.

Potrivit art. 4 din Legea nr. 155/2010 a … „(1) Poliţia locală se organizează şi funcţionează, prin hotărâre a autorităţii deliberative a administraţiei publice locale, ca un compartiment funcţional în cadrul aparatului de specialitate al primarului/primarului general sau ca instituţie publică de interes local, cu personalitate juridică.”

Prin urmare, cum … este un compartiment funcţional în cadrul aparatului de specialitate al primarului şi întrucât primarii exercită funcţia de ordonatori principali de credite, conform art. 63 alin. 4 din Legea nr. 215/2001 din 23 aprilie 2001, funcţionarii publici din cadrul aparatului de specialitate al Primarului unei unităţi administrativ teritoriale nu sunt îndreptăţiţi să solicite stabilirea nivelului de salarizare al acestora prin raportare la salarizarea unor persoane încadrate în aparatul de specialitate al conducătorilor altor unităţi administrativ teritoriale (primari), fiind vorba de ordonatori principali diferiţi, fără vreun raport de subordonare.

Pe de altă parte, la nivelul aceluiaşi ordonator principal de credite, nivelul maxim de salarizare poate fi luat în seamă doar în cazul salariaţilor care îndeplinesc aceleaşi funcţii şi atruibuţii şi îşi desfăsoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Cu alte cuvinte, salarizarea la nivel maxim se realizează în privinţa reclamanţilor prin raportare la nivelul maxim aflat în plată pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, în cadrul P, cu condiţia desfăşurării activităţii în aceleaşi condiţii Or, reclamanţii nu au reclamat discriminări salariale sub acest aspect, la nivelul P.

În ceea ce priveşte Decizia nr. 794/2016 a Curţii Constituţionale, instanţa apreciază că în privinţa reclamanţilor, decizia amintită nu se aplică în modalitatea solicitată de aceştia.

În acest sens, instanţa constată că Curtea Constituţională a fost sesizată de către Curtea de Apel Bucureşti cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3^l alin. l^2 din OUG nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016. Excepţia a fost ridicată de către Curtea de Apel Bucureşti, într-o cauză având ca obiect obligarea Ministerului Justiţiei să emită ordinele de încadrare pentru fiecare dintre judecătorii aflaţi în circumscripţia reclamantei, cu luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizaţiei de încadrare pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie şi specialitate, care să includă şi majorările acordate prin hotărâri judecătoreşti definitive.

Chestiunea juridică supusă atenţiei Curţii Constituţionale privea discriminarea judecătorilor, aflaţi în situaţii profesionale identice, fiind puşi în inferioritate judecătorii care nu obţinuseră înainte de adoptarea OUG nr.20/2016 o hotărâre prin care Ministerul Justiţiei să fie obligaţi să includă in indemnizaţia lor indexările prevăzute de OG nr.10/2007, faţă de cei cărora le-au fost recunoscute astfel de drepturi.

Din considerentele avute în vedere la pronunţarea Deciziei se poate constata faptul că acestea privesc efectele hotărârilor judecătoreşti, în sensul că, deşi în general efectele hotărârilor judecătoreşti privesc doar părţile împrocesuate, acestea interpretează nişte norme de lege cu aplicabilitate generală.

Soluţia Curţii se referă la efectele hotărârilor judecătoreşti, punerea în aplicare a dispozitivului unei hotărâri judecătoreşti reprezentând una din cele mai importante efecte ale actului de justiţie. In cazul în care se ignoră punerea în aplicare a dispozitivului unei hotărâri judecătoreşti definitive practic se goleşte de esenţă întreg sistemul de justiţie. Prin constatarea de către Curtea Constituţionala a faptului că excluderea majorărilor salariale stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti de la calculul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare în cadrul autorităţii publice încalcă prevederile Constituţionale, nu se face altceva decât să se întărească puterea sistemului judiciar.

O alta critică adusă ordonanţei de urgenţă priveşte ingerinţa Guvernului, care reprezintă puterea executivă, în sfera de acţiune a puterii judecătoreşti, fiind astfel încălcat principiul separaţiei puterilor în stat.

Ca atare, considerentele care au stat la baza pronunţării deciziei Curţii, nu se referă la inechitatea la care face referire reclamantul în cuprinsul acţiunii sale ci la faptul că printr-un act normativ emis de Guvern, ca legiuitor delegat potrivit art. 115 alin.4-6 din Constituţie, se consacră pe cale legislativa, nerecunoaşterea hotărârilor judecătoreşti definitive emise de puterea judecătorească.

Este adevărat că prin Decizia nr. 794/2016, Curtea Constituţională a constatat că, în vederea egalizării prevăzute de art. 3^1 alin. 1^2 din OUG nr.57/2015 „ ... nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare" care trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, urmează să se stabilească prin raportare la aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publica”, însă astfel cum s-a arătat, în realitate, motivele şi efectele Deciziei Curţii Constituţionale privesc alte împrejurări decât cele prezentate de către reclamanţi în cadrul acţiunii promovate. Reclamanţii au prezentat în mod trunchiat considerentele deciziei şi au dat o interpretare proprie acesteia fără a se lua în seamă motivarea Curţii în ansamblu, respectiv fără a se conştientiza împrejurarea că prin această Decizie, Curtea Constituţională nu a analiza şi nu s-a referit la alte dispoziţii legale cuprinse în OUG nr. 57/2015 şi în special nu a analizat prevederile art. 3^1 alin. 1 şi alin. 1^3 din acest act normativ.

Faţă de considerentele expuse, în baza art. 1,8,10,18 din Legea nr. 554/2004 şi a dispoziţiilor legale la care s-a făcut referire, instanţa va respinge ca nefondată acţiunea, conform dispozitivului prezentei hotărâri, fără a acorda cheltuieli de judecată în baza art. 453 C.pr.civilă.

Domenii speta

Spete similare