Conducerea unui vehicul fara permis de conducere

Prin rechizitoriul nr. 1173/P/2017 din 29.10.2019 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina şi înregistrat pe rolul Judecătoriei Câmpina la data de 04.11.2019 sub nr. 8762/204/2019, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul D. A.pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. 1, Cod Penal.

Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 11.12.2019 s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 1173/P/2017 din 29.10.2019 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. 

II.Apǎrarea inculpatului.

Inculpatul a recunoscut fapta comisă, astfel cum aceasta a fost descrisă în actul de sesizare.

III.Probatoriul.

Situaţia de fapt se susţine cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de depistare, declaraţie inculpat, declaraţie martor, fişă cazier judiciar, înscrisuri.

IV.Situaţia de fapt.

Analizând materialul probator administrat în cauză în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa reţine următoarea situaţia de fapt:

În data de 18.05.2017, în jurul orei 00.20, inculpatul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare PH-78-CNA pe DJ 101P, pe raza comunei Măgureni, judeţul Prahova, fără să deţină permis de conducere.

 Din analiza materialului probator reiese că la data de 18.05.2017, inculpatul a fost oprit în trafic de organele de poliţie.

Conform înscrisurilor de la dosar (f. 17 DUP), inculpatul nu deţinea permis de conducere.

Fiind audiat, inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând şi regretând fapta comisă. Această atitudine procesuală a condus la soluţionarea cauzei potrivit procedurii simplificate a recunoaşterii învinuirii.

V. Încadrare juridică.

În drept, fapta inculpatului D. A., care în data de 18.05.2017, în jurul orei 00.20 a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare PH-78-CNA pe DJ 101P, pe raza comunei Măgureni, judeţul Prahova, fără să deţină permis de conducere, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducere a unui autovehicul sub influenta alcoolului, prev. de art. 335 alin. 1, C.p.

Elementul material al infracţiunii este obiectivat de acţiunea de conducere a autoturismului pe drumurile publice de către o persoană care nu deţinea permis de conducere.

Urmarea imediată în cazul acestei infracţiuni constă într-o stare de pericol pentru valorile sociale ocrotite de lege şi relaţiile sociale referitoare la acestea, respectiv viaţa, integritatea fizică şi psihică a participanţilor la trafic şi integritatea bunurilor.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă ex re, din însăşi săvârşirea faptei, aceasta fiind o infracţiune de pericol, pentru a cărei existenţă nu este necesară producerea unui rezultat concret, privit în materialitatea sa, fiind suficientă crearea unei stări de pericol pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice şi a participanţilor la trafic.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa reţine că inculpatul a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei indirecte, conform dispoziţiilor art. 16 alin. 3 pct. 1 lit. b) C. pen., întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale şi, deşi nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui. Astfel, inculpatul, ştiind că nu deţine permis de conducere, a condus un autoturism pe drumurile publice, acceptând posibilitatea creării unei stări de pericol pentru relaţiile sociale privind circulaţia în siguranţă pe drumurile publice, precum şi pentru valorile sociale apărate prin dispoziţiile legale în baza cărora a fost cercetat în cauză.

Infracţiunea este săvârşita în forma continuă, acţiunea prelungindu-se în timp în chip natural, până la intervenţia unei împrejurări contrare, care să determine epuizarea infracţiunii, în cauză fiind vorba de orpirea în trafic a inculpatului de către organele de poliţie.

VI. Individualizarea pedepsei.

Prin urmare, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 396 alin. 2 C. proc. pen., în sensul că faptele deduse judecăţii există, dincolo de orice îndoială, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, în cauză urmează a opera răspunderea penală a acestuia.

Având în vedere cele expuse şi luând în considerare faptul că  pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei îl constituie prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, instanţa va proceda la stabilirea şi aplicarea unei pedepse pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului, cu observarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv :

a) imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite;

b) starea de pericol creata pentru valoarea ocrotită;

c) natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii;

d) motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit;

e) natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;

f) conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal;

g) nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.

Nu trebuie pierdut din vedere faptul că infracţiunile la regimul rutier, de natura celor săvârşite de inculpat, au o frecvenţă foarte mare, îngrijorătoare în ultima perioadă de timp şi se impune aplicarea unor pedepse pentru conştientizarea inculpatului cât şi a altor conducători auto care prin nerespectarea normelor de bază privind siguranţa circulaţiei pe drumurile publice pun în pericol grav integritatea corporală/viaţa celorlalţi participanţi la trafic.

Instanţa reţine că fapta inculpatului, şi conducerea unui vehicul fără să deţină permis de conducere prezintă un grad de pericol mediu.

În procesul deliberativ de alegere a pedepsei ce urmează a fi aplicate sunt foarte relevante împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii.

Astfel, instanţa constată că inculpatul a condus un autovehicul pe un sector principal de drum din comuna Măgureni.

Ţinând cont de aceste circumstanţe concrete de săvârşire a infracţiunii, reiese în mod indubitabil gradul de pericol social generat, doar hazardul împiedicându-l pe inculpat să nu provoace un accident rutier mai grav sau o altă infracţiune mai gravă.

În raport de natura infracţiunii săvârşite, în acest caz se impune stabilirea unei pedepse care să nu poată fi interpretată ca o iertare sau ca o minimizare a gravităţii comportamentului inculpatului  şi care să armonizeze latura de sancţiune a pedepsei cu necesitatea reintegrării în societate.

În ceea ce priveşte persoana inculpatului, instanţa reţine faptul că acesta este în vârstă de 32 de ani şi are un loc stabil de muncă.

Fiind dovedită existenţa faptei, elementele constitutive ale infracţiunii, precum şi săvârşirea acesteia de către inculpat, instanţa urmează să antreneze răspunderea penală a acestuia, apreciind că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege pentru infracţiunea săvârşită.

Având în vedere faptul că inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei reţinute în actul de sesizare al instanţei şi a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, instanţa va face în ceea ce îl priveşte pe acesta aplicabilitatea dispoziţiilor art. 396 alin 10 C.P.P. și va reduce cu o treime limitele de pedeapsă prevăzute de lege.

În temeiul art. 335 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 1, 2, 10 Cod proc.pen. va condamna pe inculpatul D. A.  la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanţa reţine dispoziţiile art.  91 C. pen., conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracţiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Instanţa consideră că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de legiuitor, condamnarea prin prezenta sentinţă fiind de 1 an închisoare, iar inculpatul nu are antecedente penale, nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor astfel încât instanţa are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea de către acesta a pedepsei aplicate.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 91 C. pen. va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen. pe  durata căruia inculpatul urmează să respecte următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Prahova, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 94 alin. 1, Cod Penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. 1, lit. c)-e) se comunică Serviciului de Probaţiune Prahova.

În baza art. 93 alin.2 lit. b) Cod penal va impune condamnatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune Prahova sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art.93 alin.3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul uneia dintre următoarele două instituţii: Primăria Măgureni sau Primăria Floreşti.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen., art. 91 alin.4 Cod penal va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind cauzele de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere și asupra dispoziţiilor art. 97 Cod penal privind anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În ceea ce priveşte aplicarea pedepsei complementare și a pedepsei accesorii, instanţa va avea în vedere alături de dispoziţiile penale şi criteriul constituţional al proporţionalităţii, înscris în art. 53 alin.2, potrivit căruia restrângerea exerciţiului unor drepturi trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiţie din Decizia nr.74/2007 conform cărora, restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi poate fi dispusă numai dacă este proporţională și necesară cu situaţia care a determinat-o.

Aşadar, se va avea în vedere, pe lângă reglementarea internă, posibilitatea aplicării acestora întrucât există o nedemnitate, cerinţă dedusă din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în această privinţă (cauzele Sabou şi Pârcălab contra României), jurisprudenţă ce are putere obligatorie în temeiul art. 11 și 20 din Constituţia României.

De asemenea, se va avea în vedere faptul că prin jurisprudenţa C.E.D.O. (cauza Hirst contra Marii Britanii) s-a stabilit caracterul excepţional al aplicării pedepsei accesorii constând în interzicerea dreptului de a alege, limitându-se doar la acele fapte care denotă nedemnitatea condamnatului în exercitarea acestui drept, fapte între care nu se încadrează cea săvârşită de inculpat.

Instanţa reţine că pentru infracţiunea săvârşită, legea nu prevede în mod expres obligativitatea interzicerii unor drepturi, însă natura şi circumstanţele concrete ale faptei săvârşite, duc la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

Pentru aceste motive, în baza art. 67 Cod penal va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit. a, lit. b, Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţiile elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 2 ani, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii, potrivit art.68 alin.1 lit. b Cod penal.

În baza art. 65 Cod penal va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit.a, lit. b, Cod penal ca pedeapsă accesorie, care se va executa dacă pedeapsa principală va deveni executabilă.

Prezenta hotărâre se va comunica, la data rămânerii definitive, Serviciului Rutier din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova care va proceda potrivit disp. art. 97 alin. 5 din OUG nr. 195/2002.

VII Cheltuieli judiciare

Potrivit dispoziţiilor art. 274 alin. 1 C.pr.pen, în caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat, cu excepţia cheltuielilor cu avocaţii din oficiu, care rămân în sarcina statului. Având în vedere situaţia dedusă judecăţii, respectiv poziţia procesuală a inculpatului şi costurile ocazionate de prezentul proces în ansamblul său, instanţa va obliga inculpatul la plata sumei de 1000 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Domenii speta

Spete similare