Vatamare corporala din culpa. Invocarea de catre inculpat a culpei proprii a victimei Circulatie rutiera. Probe

Sentinţă penală 2342 din 02.07.2009


 Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Tribunalul Iasi nr. 150/P/ 2008 din 09.05.2008 a fost trimis in judecata in stare de libertate inculpatul BGE, pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa prev. de art. 184 alin. 2, 4 Cod penal.

In actul de sesizare a instantei s-a retinut, in esenta, ca la data de 25.01.2008, pe marcajul pietonal din dreptul imobilului nr. 125 B situat pe Sos. Pacurari din mun. Iasi, inculpatul, care conducea microbuzul Iveco cu numarul B 152239 dinspre Metro catre Piata Eminescu, pe banda II, a lovit cu partea din dreapta fata pe partea vatamata angajata in traversare regulamentar dinspre dreapta spre stânga directiei de deplasare a masinii, din impact victima fiind proiectata la o distanta de 1,25 metri de limita laterala a marcajului.

In ceea ce priveste pozitia inculpatului fata de învinuirea adusa, atât in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii, acesta a precizat nu a observat aparitia victimei pe marcaj, din cauza faptului ca pe banda I erau parcate alte autovehicule, victima fiind de statura mica si in plus nu s-a asigurat înainte de traversare.

Prin sentinta penala pronuntata la data de 02.07.2009, instanta, in baza art. 184 alin. 2, 4 Cod penal rap. la art. 74 alin. 1 lit. a si c Cod penal cu aplic. art. 76 alin. 1 lit. e Cod penal a condamnat inculpatul BGE la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa.

In baza art. 81 Cod penal a suspendat conditionat executarea pedepsei pe o durata de 2 ani si 5 luni, termen de încercare stabilit in conditiile art. 82 Cod penal.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta a retinut ca la data de 25.01.2008, pe marcajul pietonal din dreptul imobilului nr. 125 B situat pe Sos. Pacurari din mun. Iasi, inculpatul, care conducea microbuzul Iveco cu numarul B 152239 dinspre Metro catre Piata Eminescu, pe banda II, a lovit cu partea din dreapta fata pe partea vatamata angajata in traversare regulamentar dinspre dreapta spre stânga directiei de deplasare a masinii, din impact victima fiind proiectata la o distanta de 1,25 metri de limita laterala a marcajului.

Totodata, s-a retinut ca in urma accidentului, victima a prezentat un traumatism cu excoriatii, plagi contuze, echimoze, temefactie echimotica, fractura de mandibula subcondiliana dreapta, fractura platou tibial stang, fractura bimaleolara stanga, fractura cap peroneu stang fara deplasare, leziuni ce s-au putut produce prin lovire-proiectare in cadrul unui accident rutier, necesitând pentru vindecare 90-100 zile îngrijiri medicale, potrivit certificatului medico-legal nr. 6408/29.01.2008(filele 23-24 dosar urmarire penala), concluzii reluate si de raportul de prima expertiza medico-legala întocmit in cauza(filele 116-118 dosar instanta).

Înainte de impact, a retinut instanta, inculpatul a frânat si a virat stanga, insa, cu toate acestea nu a reusit sa evite impactul, lovind victima cu partea dreapta fata a microbuzului. In momentul accidentului vizibilitatea era buna pe timp de noapte, conferita de iluminatul public stradal aflat in stare de functiune, partea carosabila era asfaltata, nu prezenta denivelari sau declivitati insa, la ora accidentului era umeda si acoperita cu mâzga.

Instanta a retinut ca pozitionarea avariilor la aripa dreapta fata si lampa de semnalizare dreapta fata precum si prezenta urmelor de frânare-alunecare de 5,50 metri(stânga) si 8,80 metri(dreapta) ultima începând de la o distanta de 1,80 metri dincolo de marcaj sustin împrejurarea retinuta de instanta in sensul ca inculpatul nu a dovedit prudenta in circulatia pe drumurile publice, pe un sector de drum umed si acoperit cu mâzga, in conditiile in care trebuia sa acorde prioritate de trecere victimei, angajate in traversare pe marcajul pietonal, semnalizat corespunzator.

 Pe de alta parte, instanta a retinut ca aparitia partii vatamate pe marcaj nu a fost intempestiva, inculpatul având putinta de a observa prezenta acesteia daca actiona cu multa prudenta.

Totodata instanta a apreciat ca, independent de valoarea estimativa a vitezei de deplasare, in conditiile in care inculpatul a precizat ca avea 30 km/h iar martorii TG si UV, 35-40 km/h si respectiv sub 50 km/h, rezulta cu puterea evidentei ca, in speta, cauza producerii accidentului este localizata la nivelul conduitei imprudente a inculpatului care nu a acordat prioritate de trecere pietonului care traversa drumul public, prin loc special amenajat, marcat si semnalizat corespunzator, pieton aflat pe sensul de mers al vehiculului condus de catre inculpat.

In ceea ce priveste apararea inculpatului potrivit careia nu a observat aparitia victimei pe marcaj, din cauza faptului ca pe banda I erau parcate alte autovehicule, victima fiind de statura mica si in plus nu s-a asigurat înainte de traversare, instanta a apreciat ca nici prezenta altor vehicule in zona adiacenta marcajului pietonal, nici statura victimei si nici sustinerea ca aceasta nu s-a asigurat înainte de traversare nu pot fi retinute ca împrejurari exoneratoare in privinta inculpatului.

Pe de o parte, virtuala prezenta a altor vehicule parcate in spic in zona adiacenta marcajului pietonal care ar fi susceptibila sa obstaculeze vizibilitatea conducatorului auto ar trebui, in conditiile date de acesta împrejurare, sa aduca un aport sporit de atentie din partea acestuia in momentul in care trece peste marcajul pietonal si nu sa excluda vinovatia sa in producerea unui eventual accident.

Pe de alta parte, victimei nu-i poate fi imputata statura sa miniona, aceasta împrejurare fiind o circumstanta întâmplatoare, independenta de analiza oportunitatii unei anumite conduite din partea conducatorului auto care, odata in plus, trebuia sa manifeste mai multa preocupare pentru asigurarea circulatiei in conditii de deplina siguranta, fara a pune in pericol integritatea fizica si sanatatea unor persoane, fie ele de statura mica.

Nu in ultimul rând, neasigurarea victimei înainte de angajarea in traversare, sustinuta de inculpat, reprezinta o alegatie lipsita de fundament in contextul in care însusi inculpatul a declarat ca in zona masinile erau parcate in spic, astfel incât cea mai apropiata masina atingea cu roata marcajul de pietoni, sugerând astfel imposibilitatea de percepere a întregii zone de dinaintea marcajului pietonal, in afara carosabilului.

Prin urmare, instanta nu a putut retine in sarcina partii vatamate vreo fapta sau atitudine declansatoare de stari periculoase, întrucât aceasta circula regulamentar, fiind angajata in traversare prin loc marcat si semnalizat corespunzator.

Instanta a apreciat ca datele si împrejurarile relevate de catre martori, in contextul circumstantelor particulare, specifice in care au putut percepe faptele relatate, contureaza ipoteza potrivit careia inculpatul a actionat necorespunzator, neacordând prioritate de trecere victimei, pieton angajat in traversare prin loc marcat si semnalizat corespunzator.