PENAL.Conducere pe drumurile publice fara permis de conducere.Accident rutier

Decizie 185/2010 din 22.12.2010


Asupra prezentului apel penal :

Prin sentinţa penală nr…./13.04.2010 Judecătoria Buzău a dispus următoarele :

 În baza art. 78 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 (art.86 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 rep. în actuala reglementare) cu aplicarea art. 41 alin.2 C.penal şi art. 37 lit.b C.penal a dispus condamnarea  inculpatului I PĂ, la o pedeapsă de 1 an şi 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice, a unui autovehicul, fără permis de conducere în formă continuată (fapte  din 27.04.2006).

În baza art.86 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 lit.b C.penal a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice, a unui autovehicul, fără permis de conducere (faptă  din 20.12.2006).

În baza art.89 alin.1 teza finală din O.U.G. nr.195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 lit.b C.penal a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de părăsirea locului accidentului,fără încuviinţarea organelor de poliţie (faptă  din 20.12.2006). 

A constatat că infracţiunile deduse prezentei judecăţi sunt concurente cu infracţiunea prevăzută de art.78 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 cu aplicarea art.37 lit.b C.penal, pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală nr…./29.05.2007 a Judecătoriei Pogoanele definitivă prin neapelare la o pedeapsă  de 1 an şi 9 luni închisoare.

În baza art.36 al. 1 C.penal raportat la art. 33/a-34/b C.penal a dispus  contopirea celor patru pedepse, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea aceea de 2  ani şi 3 luni închisoare.

În baza art.71 C.penal a dispus  interzicerea  drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a, b C.penal cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la terminarea executării pedepsei.

În baza art.36 al.3 C.penal a dedus din pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 3 luni, pedeapsa executată în baza sentinţei penale nr…./29.05.2007 a Judecătoriei Pogoanele, respectiv 12.06.2007-10.03.2009 (rămas de executat 6 luni închisoare).

În baza art.191 C.pr.penală a dispus obligarea inculpatului la 600 lei cheltuieli judiciare, din care 200 onorariu apărător oficiu.

Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt :

Inculpatul I P ( 36 de ani) are domiciliul în com…., jud.Buzău, acesta fiind proprietarul autoturismului marca Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare BZ-….

La data de 27.11.2006, în jurul orelor 16,50 în timp ce inculpatul se deplasa la volanul autoturismului menţionat anterior pe DJ 203 C, pe relaţia C-M a fost oprit de un echipaj de poliţie care se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Fiindu-i solicitate documentele, inculpatul a arătat faptul că, nu era posesor de permis de conducere fapt confirmat şi prin adresa nr.50170 din 13.02.2007 a IPJSPCRPCÎV Buzău.

Constatarea faptei s-a făcut în prezenta martorului G I acesta semnând şi procesul-verbal ce a fost întocmit de organele de poliţie.

S-a constatat că, în dimineaţa aceleiaşi zile în intervalul 07.45-08,00 inculpatul a mai condus acelaşi autoturism şi pe DJ 102 H de la locuinţa soţiei sale situată în sat V, com…, jud.Buzău până la domiciliul martorului I M în satul C M.

Această faptă a fost confirmată atât de martorul menţionat cât şi de soţia acestuia Iancu Viorica.

În seara zilei de 20.12.2006, în jurul orelor 18,50 organele de poliţie din cadrul Postului de Poliţie Mihăileşti au fost sesizate verbal de către inculpat cu privire la faptul că, persoane neidentificate i-au sustras autoturismul proprietatea sa pe care îl parcase pe stradă în imediata apropiere a locuinţei mamei sale I E, în localitatea M, com.M, jud.Buzău.

În urma cercetărilor s-a stabilit că fapta de furt nu a existat iar autoturismul fusese condus tot de inculpat în aceleaşi condiţii (fără permis de conducere) şi pentru că fusese implicat într-un eveniment rutier a abandonat autoturismul în acel loc (pe un drum comunal ce tranzitează localităţile M şi P), părăsind zona respectivă.

Inculpatul s-a deplasat la sediul Postului de Poliţie din com.Mihăileşti dar nu pentru a anunţa evenimentul rutier ci pentru a reclama sustragerea autoturismului.

Înainte de a se prezenta în faţa organelor de poliţie inculpatul s-a deplasat la domiciliul martorului ID căruia i-a relatat ce i se întâmplase, solicitându-i respectivului să declare că, el a condus autoturismul respectiv, propunere cu care martorul nu a fost de acord.

De altfel, autoturismul inculpatului fusese parcat în faţa barului administrat de SC ,… SRL fiind condus chiar de martorul I D împreună cu care inculpatul a şi consumat băuturi alcoolice în acel local, prezenţa autoturismului acolo fiind confirmată şi de martorul D G V, iar conducerea autoturismului de către inculpat a fost confirmată de martorul S N care a perceput momentul când în jurul orelor 17,30-18,00 inculpatul a coborât de la volanul maşinii pentru a face anumite cumpărături la un magazin aparţinând unei societăţi administrată de martorul menţionat anterior.

Împotriva sentinţei a declarat apel inculpatul  criticând-o pentru nelegalitate sub aspectul individualizării pedepsei prevăzute de disp.art.72 cod penal. A susţinut că  i s-a aplicat o pedeapsă cu mult orientată spre maximul prevăzut de lege având în vedere perioada scurtă de timp în care a comis faptele si mai mult decât atât faptele nu prezintă un pericol social ridicat.

Tribunalul,analizând sentinţa atacată pe baza materialului si lucrărilor din dosar,motivelor de apel invocate,precum si sub toate aspectele de fapt si de drept, potrivit art.37 alin.2 si va reţine că apelul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Instanţa de fond a reţinut în mod corect împrejurările în care au fost comise infracţiunile,precum şi vinovăţia inculpatului ce rezultă din mijloacele de probă administrate,respectiv declaraţiile martorilor I M,I D,D G V,G D I,I C C,S N,Iancu V,coroborat,în parte cu declaraţiile inculpatului I P

Inculpatul a condus în mod repetat autoturismul proprietate personală în dimineaţa si după-amiaza zilei de 27 noiembrie 2006 fără a poseda permis de conducere si a fost implicat într-un eveniment rutier,a părăsit locul accidentului,fără încuviinţarea organelor de poliţie.

Deşi a recunoscut numai fapta din 27.11.2006, a rezultat din mijloacele de probă administrate că inculpatul a abandonat autoturismul,după ce l-a avariat,astfel cum reiese din procesul verbal de seizare din oficiu (fila 23).

Pentru a ascunde acest eveniment rutier,precum si faptul că a condus autoturismul fără a poseda permis de conducere,inculpatul a reclamat organelor de poliţie faptul că i-a fost sustrasă maşina,determinând organele judiciare să facă cercetări sub acest aspect.Această faptă este dovedită cu declaraţiile martorilor I D (fila 71),D G V (filele 75-78).Martorul I D a declarat că l-a văzut pe inculpat în seara de 20.12.2006 prezentând urme de lovire şi sânge pe faţă.A mai susţinut martorul că inculpatul i-a relatat că a lovit maşina de un pom şi i-a propus să declare mincinos că a condus autoturismul său în seara respectivă,fapt  care martorul nu l-a acceptat.

Încadrarea juridică dată infracţiunilor este legală iar pedepsele au fost corect individualizate,cu respectarea criteriilor prev.de art.72 cod penal.

Potrivit fişei de cazier judiciar (fila 29) inculpatul a mai fost anterior condamnat definitiv pentru infractiuni de furt calificat,lovire,vătămare corporală,ameninţare si conducere pe drumurile publice a unui autoturism fără a poseda permis de conducere .

Faptele din prezenta cauză sunt comise în stare de recidivă post executorie,prev.de art.37 lit.b cod penal,primul termen al recidivei constituindu-l pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr…./2001 a Judecătoriei Buzău ,din executarea căreia inculpatul s-a liberat conditionat la 4.02.2004,cu un rest de 500 zile închisoare rămas neexecutat.

Inculpatul a condus în mod repetat autoturismul ,deşi nu poseda permis de conducere,chiar si după ce a fost surprins la 27.11.2006 de către organele de politie iar ulterior,după avarierea autoturismului  a încercat  să inducă în eroare organele judiciare susţinând că i-a fost sustrasă masina,fapt neadevărat,astfel cum s-a dovedit.

Toate aceste aspecte ce  relevă atât pericolul social ridicat al infracţiunilor comise cât si periculozitatea inculpatului impun concluzia că pedepsele au fost corect individualizate si nu se impune a fi reduse.

Aşa fiind,apelul inculpatului va fi respins în conformitate cu disp.art.379 pct.1 lit.b cod pr.penală,iar potrivit art.192 alin.2 cod penal apelantul va fi obligat la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.