Condamnare la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării sub supraveghere în cazul infracțiunii prevăzute de art. 337 Cod penal - refuzul sau sustragerea de la recoltarea de mostre biologice. Inoportunitatea amânării aplicării pedepsei în cazul unor as

Legea penală consideră a priori ca fiind mai gravă fapta unei persoane de a conduce un vehicul sub influența băuturilor alcoolice urmată de refuzul recoltării de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, în raport de conducerea unui vehicul având în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l, în primul caz dispozițiile art. 337 Cod penal prevăzând pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani, pe când în cel de-al doilea caz dispoziţiile art. 336 al.1 Cod penal prevăd sancțiunea închisorii de la 1 la 5 ani alternativ cu pedeapsa amenzii.

Prezenţa pe drumurile publice a unui autoturism la volanul căruia se află o persoană care a consumat anterior băuturi alcoolice, a cărei capacitate de a conduce în mod diligent este în mod cert afectată, prezintă un pericol concret pentru traficul rutier la orice oră din zi şi din noapte și indiferent de valorile de trafic, iar pentru combaterea eficientă a recrudescenţei fenomenului infracţional în domeniul circulaţiei pe drumurile publice, este necesară pronunţarea unor condamnări efective, la pedepse corespunzător individualizate, dar în acelaşi timp ferme, care să conducă la conștientizarea, atât de către inculpaţi cât şi de ceilalţi posesori ai unui permis de conducere, a consecinţelor ce urmează să le suporte din cauza nesocotirii legislaţiei rutiere (respectiv condamnarea şi anularea permisului de conducere).

Decizia penală nr. 7/A/09.01.2020 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa penală nr. 1288/14.10.2019 a Judecătoriei Focșani, în baza art. 396 al. 1 și 4 Cod procedură penală, art. 396 al. 10 Cod procedură penală, s-a stabilit faţă de inculpatul ... pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de refuz sau sustragerea de mostre biologice, prev. de art. 337 C. pen.

În baza art. 83 C. pen., s-a amânat aplicarea pedepsei închisorii pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art. 84 C. pen., care curge de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

 În temeiul art. 85 C. pen., a fost obligat inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere, de a căror verificare va răspunde Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea:

 a - să se prezinte la Serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

 b - să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c - să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d - să comunice schimbarea locului de muncă;

e - să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

S-a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 88 C. pen. privind revocarea amânării aplicării pedepsei.

În baza art. 274 al. 1 C. pr. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 2585/P/2018 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului ..., în stare de libertate, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de refuzul sau sustragerea de la recoltarea de mostre biologice, prev. de art. 337 C. pen.

În actul de sesizare s-a reţinut, în fapt, că în data de în data de 29.07.2018, în jurul orei 0435, după ce a condus pe drumurile publice din municipiul ... autoturismul marca Range Rover cu numărul de înmatriculare ..., având o valoare de 0,76 mg/l alcool pur în aerul expirat, a refuzat prelevarea de mostre biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 25.04.2019, definitivă, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

La primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită din data de 14.10.2019, ulterior citirii în extras, în baza art. 374 C. pr. pen., a actului prin care s-a dispus începerea judecăţii, instanţa i-a adus la cunoştinţă inculpatului fapta pentru care a fost trimis în judecată şi încadrarea juridică a acesteia, precum şi împrejurarea că are dreptul să nu dea nicio declaraţie, atrăgându-i, totodată, atenţia că, dacă va da o declaraţie, tot ceea ce va spune va putea fi folosit şi împotriva sa. De asemenea, instanţa a întrebat inculpatul dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, aducându-i la cunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. 10 C. pr. pen. Acesta a precizat că este de acord să beneficieze de aceste dispoziţii, sens în care a arătat că recunoaşte săvârşirea faptei reţinute în actul de sesizare a instanţei, a solicitat că judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală şi nu a solicitat administrarea de probe. Totodată, inculpatul a consimţit să dea declaraţie şi în faţa instanţei, sens în care s-a procedat la audierea acestuia, declaraţia sa fiind consemnată şi ataşată la dosar. Inculpatul a precizat că, în caz de condamnare, este de acord cu prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitatii.

La acelaşi termen, instanţa, apreciind asupra pertinenţei, concludenţei şi utilităţii probelor solicitate, a încuviinţat probele administrate în faza de urmărire penală.

Analizând situaţia de fapt prin raportare la normele legale incidente şi coroborând ansamblul probatoriu administrat în cursul urmăririi penale, instanţa a reţinut următoarele:

În fapt, în data de  29.07.2018, in jurul orei 0430, lucrători din cadrul  Politiei Municipiului  ... - Biroul Rutier, în timp ce se aflau în serviciul de supraveghere şi control al traficului rutier pe strada ... din mun. ..., au  efectuat semnal regulamentar de oprire a autoturismului marca Range  Rover, înmatriculat cu numărul  ...  Conducătorul autoturismului a ignorat semnalul lucrătorilor de politie şi a mai rulat o distanta de aproximativ  20 de metri, după care a coborât şi s-a îndreptat spre ..., luând-o la fugă. Poliţiştii au pornit în urmărirea sa, reuşind să-l imobilizeze şi, totodată, să-l identifice ca fiind ...

A fost testat cu aparatul etilotest la ora  0435, a rezultat o concentraţie de 0,76 mg/alcool pur în aerul expirat. In atari împrejurări a fost condus la Spitalul Militar din ... pentru a i se preleva mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, recoltare pe care  ... a refuzat-o, în prezenţa cadrelor medicale.

Situaţia de fapt astfel prezentată în rechizitoriu a fost reţinută pe baza următoarelor mijloace de probă: procesul verbal de constatare a infracţiunii flagrante, print valoare alcooltest,  fişa de examen clinic, alte înscrisuri, declaraţiile  inculpatului ...

În acest context, instanţa a reţinut că depoziţiile inculpatului se coroborează cu întreg probatoriul administrat în cauză, împrejurare în raport de care constată că declaraţiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.

În drept, fapta inculpatului ... care în data de 29.07.2018, în jurul orei 0435, a condus pe drumurile publice din municipiul … autoturismul marca Range Rover cu numărul de înmatriculare …, având o valoare de 0,76 mg/l alcool pur în aerul expirat, iar în urma testării cu aparatul etilotest a rezultat o concentraţie de 0,76 mg/l alcool pur în aerul expirat, însă a refuzat să i se preleveze mostre biologice, în vederea stabilirii alcoolemiei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de refuzul sau sustragerea de la recoltarea de mostre biologice, prev. de art. 337 C. pen.

Cu privire la individualizarea pedepsei ce urmează aplicate inculpatului, această operaţiune presupune deopotrivă stabilirea şi aplicarea ei, dar şi adaptarea acesteia în funcţie de gradul de pericol social al faptei şi de periculozitatea şi persoana făptuitorului. Pedeapsa, pe lângă funcţia de constrângere, îndeplineşte şi un rol educativ, de exemplaritate şi de reeducare a infractorului, fiind menită să determine înlăturarea deprinderilor antisociale ale condamnatului.

Funcţia de exemplaritate a pedepsei nu se poate însă restrânge la exemplaritatea pedepsei aplicate, în sensul de gravitate, ce ar viza maximul sau minimul pedepsei prevăzute pentru respectiva infracţiune, motiv pentru care în procesul de individualizare a pedepsei trebuie avute în vedere toate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C.pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Astfel, pe de o parte, a fost avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei concretizat în valorile sociale care au fost vătămate – crearea unei stări de pericol pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice şi a participanţilor la trafic.

Pe de altă parte, s-a reţinut şi faptul că inculpatul a manifestat o atitudine constant sinceră, recunoscând comiterea faptei şi împrejurările în care aceasta s-a produs, conduita exemplară a inculpatului în societate atât anterior săvârşirii faptei, reieşită din lipsa antecedentelor penale, cât şi ulterior, reliefată prin atitudinea sa procesuală concretizată în prezentarea în faţa organelor de urmărire penală şi a instanţei de judecată, contribuind astfel în mod nemijlocit la soluţionarea justă şi cu celeritate a cauzei şi la aflarea adevărului, cu respectarea exigenţelor impuse de art. 6 din C.E.D.O, aspecte de natură a genera aplicarea unei pedepse al cărei cuantum va fi orientat spre minimul special prevăzut de lege, în măsură să asigure scopul educativ al pedepselor.

Individualizarea pedepsei trebuie să respecte şi principiul proporţionalităţii pedepsei cu natura şi gradul de pericol social al faptei săvârşite, avându-se în vedere drepturile şi libertăţile fundamentale sau alte valori sociale protejate care au fost vătămate prin comiterea infracţiunii.

Aplicând principiile anterior menţionate la datele concrete ale speţei s-a constatat că, deşi fapta inculpatului prezintă un anumit grad de pericol social, se observă totuşi o periculozitate relativ scăzută a acestuia, circumstanţiată prin modalitatea de săvârşire şi urmările produse.

În concret, având în vedere reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege (art. 396 al. 10 C.pr.pen.), pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 5 ani stabilită de lege pentru săvârşirea infracţiunii, s-a redus la o pedeapsă cu închisoarea între 8 luni şi 3 ani şi 4 luni.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanţa a apreciat că există reale posibilităţi de îndreptare pentru inculpat, neimpunându-se aplicarea imediată a unei pedepse, fiind însă strict necesară monitorizarea comportamentului pentru o perioadă determinată de timp.

Aşadar, constatând că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită fără dubiu de tăgadă de către inculpat, instanţa, potrivit art. art. 396 al. 1, 4 C. pr. pen., cu aplicarea art. 396 al. 10 C.pr.pen., a stabilit o pedeapsă de 8 luni închisoare în sarcina inculpatului, pentru săvârşirea infracţiunii de refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice, prev. de art. 337 C. pen.

În ceea ce priveşte necesitatea aplicării pedepsei, instanţa a constatat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile art. 83 C. pen., pedeapsa stabilită fiind mai mică de 2 ani închisoare, respectiv 8 luni închisoare; inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, acesta şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, iar în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa a apreciat că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată, suficientă pentru atingerea scopului educativ şi preventiv.

De asemenea, s-a constatat faptul că maximul special prevăzut de lege pentru infracţiunea săvârşită de inculpat este de 5 ani închisoare, valoare inferioară celei de 7 ani închisoare prevăzute de art. 83 al. 2 C.pen., iar inculpatul nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată şi nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 83 C.pen., s-a amânat aplicarea pedepsei închisorii pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art. 84 C. pen., care curge de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 85 C. pen., a fost obligat inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere, de a căror verificare va răspunde Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea:

a - să se prezinte la Serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b  - să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c - să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d - să comunice schimbarea locului de muncă;

e - să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

S-a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 88 C. pen. privind revocarea amânării aplicării pedepsei.

În baza art. 274 al. 1 C. pr. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.

În termen legal împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani, susținând că în cauză nu se justifică amânarea aplicării pedepsei întrucât fapta inculpatului ... nu prezintă o gravitate redusă, solicitând condamnarea acestuia la o pedeapsă cu închisoarea a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere.

Apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani este fondat şi urmează a fi admis.

Examinând sentinţa supusă controlului judiciar prin prisma motivelor invocate, dar şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 417 al. 2 Cod procedură penală, Curtea constată că situaţia de fapt şi încadrarea juridică a faptei deduse judecăţii au fost în mod corect reţinute de instanţa de fond, pe baza unei complete şi judicioase analize a materialului probator administrat în cauză în faza de urmărire penală, având în vedere că inculpatul s-a prevalat de procedura recunoaşterii vinovăţiei.

În ceea ce priveşte critica formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani, Curtea apreciază că aceasta este întemeiată.

Astfel, raportat la datele concrete ale cauzei, Curtea consideră că atingerea scopului preventiv-educativ al sancţiunii penale se poate realiza doar prin condamnarea inculpatului, simpla stabilire a unei pedepse urmată de amânarea aplicării acesteia, în condiţiile art. 83 Cod penal, fiind apreciată a fi nejustificat de blândă.

În acest context Curtea subliniază că stabilirea unor pedepse inadecvate sub aspectul cuantumului ori al modalităţii de executare în cazul unor infracţiuni ce nu au gravitate redusă şi care prezintă o recrudescenţă deosebită, cum sunt infracţiunile relative la siguranţa circulației pe drumurile publice, constituie o ripostă ineficientă a organelor judiciare faţă de acest adevărat fenomen infracţional, a cărui combatere se poate realiza nu doar prin măsuri de informare şi prevenție, ci şi prin sancţionarea corespunzătoare a persoanelor care încalcă legislaţia rutieră, ceea ce va constitui atât o sancţiune justă pentru inculpaţi cât şi un exemplu pentru cei care ar fi tentaţi la rândul lor să nesocotească aceste norme.

Referitor la fapta dedusă judecății, Curtea reţine că inculpatul ..., deşi consumase anterior băuturi alcoolice, a condus un autoturism pe o stradă din mun. … și nu a oprit imediat la semnalul făcut de organele de poliție, pentru ca apoi să fugă din mașină și să fie urmărit de polițiștii care au reușit în final imobilizarea sa.

Întrucât inculpatul emana halenă alcoolică, a fost testat cu aparatul Drager, stabilindu-se că inculpatul  avea în aerul expirat o concentraţie alcoolică de 0,76 mg/l, motiv pentru care a fost condus la Spitalul Militar de Urgență … în vederea recoltării probelor biologice și stabilirea îmbibaţiei alcoolice din sânge.

Inculpatul a mers cu organele de poliţie la spital, însă a refuzat recoltarea de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, arătând că este timorat și nu dorește recoltarea în acel moment de probe biologice.

Susţinerile inculpatului nu îl pot exonera pe acesta de răspunderea penală având în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 88 al. 6 din OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, Persoana care conduce pe drumurile publice un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere, testată cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic şi depistată ca având o concentraţie de peste 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, este obligată să se supună recoltării mostrelor biologice, în vederea stabilirii îmbibaţiei de alcool în sânge.

Ca atare motivul invocat de inculpat privind refuzul recoltării probelor biologice este vădit nejustificat, de fapt conduita inculpatului fiind dictată de ideea că prin nerecoltarea probelor de sânge nu se va putea stabili cu exactitate ce îmbibaţie alcoolică are în sânge.

Este de menţionat însă că legea penală consideră a priori ca fiind mai gravă fapta unei persoane de a conduce un vehicul sub influența băuturilor alcoolice urmată de refuzul recoltării de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, în raport de conducerea unui vehicul având în sânge o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l, în primul caz dispozițiile art. 337 Cod penal prevăzând pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani, pe când în cel de-al doilea caz dispoziţiile art. 336 al.1 Cod penal prevăd sancţiunea închisorii de la 1 la 5 ani alternativ cu pedeapsa amenzii.

Mai este de subliniat că inculpatul a refuzat recoltarea probelor biologice în condiţiile în care s-a constatat că avea în aerul expirat o concentraţie alcoolică de 0,76 mg/l, ceea ce, teoretic, corespunde unei îmbibații alcoolice în sânge de aproximativ 1,50 g/l, alcoolemie semnificativ mai ridicată decât limita dincolo de care o astfel de faptă constituie infracţiune (0,80 g/l), ceea ce denotă că prezența inculpatului la volanul unui autoturism pe drumurile publice a constituit un real pericol pentru siguranța circulației rutiere.

Din această perspectivă, Curtea consideră că prezenţa pe drumurile publice a unui autoturism la volanul căruia se află o persoană ce are o valoare ridicată a alcoolemiei în sânge, a cărei capacitate de a conduce în mod diligent este în mod cert afectată, prezintă un pericol concret pentru traficul rutier la orice oră din zi şi din noapte și indiferent de valorile de trafic, în orice moment un astfel de conducător auto putând pierde controlul volanului, existând astfel riscul producerii unor accidente rutiere cu consecinţe grave atât pentru şoferul în cauză cât şi pentru alţi participanţi la traficul rutier ori pentru persoane aflate în apropierea carosabilului.

În acest context Curtea apreciază că, pentru combaterea eficientă a recrudescenţei fenomenului infracţional în domeniul circulaţiei pe drumurile publice, este necesară pronunţarea unor condamnări efective, la pedepse corespunzător individualizate, dar în acelaşi timp ferme, care să conducă la conștientizarea, atât de către inculpaţi cât şi de ceilalţi posesori ai unui permis de conducere, a consecinţelor ce urmează să le suporte din cauza nesocotirii legislaţiei rutiere (respectiv condamnarea şi anularea permisului de conducere).

Aşa fiind, deşi inculpatul se află la primul impact cu legea penală şi a recunoscut şi regretat fapta comisă, Curtea apreciază că gravitatea concretă ridicată a faptei comise face ca stabilirea unei pedepsei urmată de amânarea aplicării acesteia să nu fie suficientă pentru atingerea scopului preventiv-educativ al sancţiunii penale, fiind necesară condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea.

La dozarea sancţiunii se va avea în vedere că inculpatul a recunoscut comiterea faptei şi a solicitat judecarea conform procedurii în cazul recunoaşterii învinuirii, astfel că limitele de pedeapsă prevăzute  de lege vor fi reduse cu 1/3, conform art. 396 al. 10 Cod procedură penală.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare, văzând că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 91 Cod penal, inclusiv cea referitoare la acordul inculpatului privind prestarea unei munci în folosul comunităţii, Curtea va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pentru un termen de supraveghere stabilit conform art. 92 Cod penal.

Totodată, conform art. 93 al. 1-3 Cod penal va institui faţă de inculpat măsuri de supraveghere şi îl va obliga pe acesta la un program de reintegrare socială precum şi la muncă neremunerată în folosul comunităţii.

Faţă de cele mai sus arătate, Curtea va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani, va desfiinţa în partea sentinţa penală apelată, iar în rejudecare va dispune condamnarea inculpatului ... la pedeapsa închisorii pentru infracţiunea dedusă judecăţii, pedeapsă a cărei executare va fi suspendată sub supraveghere conform art. 91, 92 Cod penal, cu instituirea obligaţiilor prevăzute de art. 93 Cod penal.

Celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate vor fi menţinute.

Domenii speta

Spete similare