Dreptul asigurărilor sociale

Decizie 92 din 17.02.2020


Valorificarea veniturilor din adeverinţă la calculul pensiei este posibilă doar dacă sunt îndeplinite condiţiile expuse în considerentele şi dispozitivul deciziei: angajatorul să fi plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public.

De asemenea, sporurile şi alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea/recalcularea pensiilor dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislaţiei anterioare şi pentru acestea s-a plătit contribuţia de asigurări sociale.

În condiţiile în care nu se face dovada faptului că exact pentru aceste sume au fost plătite contribuţiile de asigurări sociale, nu se vor valorifica aceste venituri.

Decizia civilă nr. 92/17.02.2020 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa civilă nr. 683/07.10.2019 Tribunalul Brăila a admis în parte ca fondată contestaţia precizată formulată de reclamantul …, în contradictoriu cu pârâta …

A anulat Decizia nr. 221633/25.05.2018 emisă de ...

A obligat pe intimata … să emită decizie prin care să stabilească drepturile de pensie pentru contestatorul … luând în considerare salariul acord şi spor acord din adeverinţa nr. 122/28.06.2017 emisă de …, precum şi sporurile confirmate prin adeverinţa A647/23.03.2018 emisă de …

A obligat pe intimată să plătească contestatorului suma de 800 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată la această instanţă, sub nr …, aşa cum a fost precizată la data de …, contestatorul … a chemat în judecată pe intimata …, formulând contestaţie împotriva deciziei nr. …/25.05.2018, solicitând anularea deciziei de pensie, recalcularea pensiei şi emiterea unei decizii în care să se valorifice veniturile evidenţiate în adeverinţele emise de …, …, …, …

În motivarea contestaţiei, contestatorul a arătat că, începând cu luna octombrie 2017 s-a pensionat, iar ulterior deciziei de pensionare din 23.10.2017, a obţinut adeverinţe de la angajatorii la care a lucrat în care sunt prevăzute venituri mai mari faţă de cele menţionate în carnetul de munca, avute în vedere la stabilirea pensiei.

Pentru aceste sume a contribuit la bugetul de asigurări sociale, astfel că trebuiau avute în vedere ca bază de calcul. In perioada iul. 1970-oct. 1970, a lucrat la …, (fost ...) şi a realizat venituri mai mari decât salariul de bază şi sporurile înscrise în carnetul de muncă, deoarece a beneficiat de spor permanent de toxicitate, care nu a fost trecut în carnetul de muncă, pentru toate aceste sume angajatorul plătind contribuţia de asigurări sociale.

Această situaţie o atestă şi adeverinţa nr. C932/12.04.2017, care a stat la baza cererii de recalculare, emisa de … în baza statelor de plată, documente existente în arhiva societăţii. Această adeverinţă atestă că, atât contribuţiile pentru asigurări sociale, cât şi pentru pensie suplimentară au fost achitate la nivelul veniturilor realizate şi nu la nivelul salariului înscris în carnetul de muncă.

Pentru perioada 11.11.1970-19.10.1972 şi 16.10.1974-17.09.1980, a obţinut de la … adeverinţa 122/28.06.2017 care atesta faptul că în aceste perioade a obţinut venituri mai mari faţă de cele menţionate în carnetul de muncă, întrucât a avut ore lucrate în acord, în regie.

Pentru aceste sume s-au calculat şi virat de angajator cotele de asigurări sociale. Adeverinţa A1672/31.08.2017 emisă de … atestă că a obţinut venituri mai mari pentru care s-au virat contribuţiile.

Contestatorul a solicitat recalcularea pensiei valorificând veniturile din adeverinţele depuse şi a fost emisă Decizia nr ... 25.05.2018, în care nu au fost valorificate veniturile. A contestat Decizia în data de 12.06.2018 şi până în prezent nu a primit nici un răspuns.

S-au invocat cele statuate prin Decizia nr.19/17.10.2011, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, decizie dată în interesul legii, în interpretarea disp.art.2 lit. e şi art.164 alin.1 şi 2 din Legea nr.19/2000 şi ale art. 1 si 2 din OUG 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.

S-a arătat că art.127 din HG 257/2011 este emis în vederea aplicării art.165 din Legea nr.263/2010, iar art.165 din Legea nr.263/20T0 este identic cu art.164 din Legea nr.19/2000, abrogată de Legea nr.263/2010.

Astfel, decizia dată în interesul legii îşi păstrează considerentele şi valabilitatea raţionamentelor şi pentru corecta interpretare a textului preluat cu conţinut identic de Legea nr.263/2010.

Legea nr.263/2010 are la bază, la fel ca şi Legea nr.19/2000 aceleaşi principii dintre care şi principiul contributivităţii (art.2 lit.c), principiu conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite. In drept, Legea nr.263/2010 actualizată, Decizia nr.19/2011 a ICCJ (recurs în interesul legii) şi celelalte dispoziţii legale invocate în cuprinsul prezentei cereri.

Intimata … a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată. In fapt, s-a arătat că prin cererea înregistrata sub nr. .../27.03.2018 reclamantul a solicitat recalcularea drepturilor de pensie conform dispoziţiilor Legii nr.263/2010, anexând la cerere şi adeverinţele: adeverinţa nr. A 647/23.03.2018 eliberată de …; adeverinţa nr.A 1672/31.08.2017 eliberată de …; adeverinţa nr.C 921/872 (932/12.04.2017) eliberată de …; adeverinţa nr. 122/28.06.2017 eliberată de …

Cererea a fost soluţionată prin emiterea deciziei nr. .../25.05.2018 prin care s-au recalculat drepturile de pensie prin valorificarea anumitor sporuri înscrise in adeverinţele arătate. Prin aceeaşi decizie s-a adus la cunoştinţa reclamantului faptul că o parte dintre sporurile înscrise în adeverinţe nu au putut fi valorificare motivându-se nevalorificarea lor.

Pârâta a solicitat să se constate legalitatea si temeinicia deciziei nr. .../25.05.2018. S-au invocat prevederile art. 165 alin. 1 şi 2 din Legea nr.263/2010 şi s-a arătat că din acest text de lege rezulta că la determinarea punctajului mediu anual se are în vedere salariul de încadrare brut sau net, aşa cum a fost acesta înscris in carnetul de muncă.

S-a precizat că pentru perioada anterioară datei de 01.04.2001 la determinarea punctajelor medii anuale s-a avut în vedere printre alte elemente şi salariile înscrise în carnetul de muncă al reclamantului. Conform alin. 2 al art. 165 din Legea nr.263/2010, la determinarea punctajului mediu anual, pe lângă salarii se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 01.04.1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.

Din acest text de lege rezultă că nu toate sporurile salariale sunt avute în vedere la determinarea cuantumului pensiei, ci doar acele sporuri care au avut caracter permanent şi care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare. S-a invocat şi art. 127 alin. 1 din HG 257/2011 conform căruia „Sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea şi/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art.165 alin.(2) din lege, sunt cele prevăzute în anexa nr. 15”.

Din textul de lege rezultă că legiuitorul, prin anexa nr.15 la HG 257/2011, a făcut o enumerare strictă şi limitativă a sporurilor ce pot fi valorificate la stabilirea/recalcularea drepturilor de pensie.

Având în vedere textele de lege arătate s-a solicitat să se constate că la stabilirea/recalcularea drepturilor de pensie nu pot fi avute în vedere veniturile (salariile brute) obţinute deoarece legea prevede valorificarea doar a salariului de încadrare şi a sporurilor cu caracter permanent aşa cum au fost strict şi limitativ enumerate în anexa nr. 15 la HG nr.257/2011.

Totodată, pentru sporurile certificate de unitatea angajatoare trebuie să se menţioneze denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată, perioada în care a fost primit sporul, temeiul legal în baza căruia s-au acordat acestea, pentru a se putea stabili dacă pot fi avute în vedere la determinarea drepturilor de pensie.

 Acest lucru rezultă din dispoziţiilor art. 124 din HG 257/2011.

Având în vedere dispoziţiile legale arătate, în urma analizării sporurilor certificate prin adeverinţele anexate la cererea de recalculare nr .../27.03.2018 s-a constatat că o parte dintre acestea nu îndeplinesc condiţiile legale pentru valorificare la stabilirea/recalcularea drepturilor de pensie.

 O parte dintre sporuri au fost avute în vedere la emiterea deciziei nr. .../25.05.2018, iar o parte din sporurile înscrise în adeverinţe au fost avute în vedere încă de la emiterea deciziei nr. .../23.10.2017.

S-a precizat că la emiterea acestei decizii au fost avute în vedere atât înscrisurile din carnetul de muncă al reclamantului cât şi înscrisurile din adeverinţa nr. A 1661/04.09.2017 eliberată de …

Cu privire la adeverinţa nr. C 921/872 (932/12.04.2017) eliberată de … s-a solicitat să se constate că prin aceasta sunt certificate câştiguri brute realizate de către reclamant.

Cu privire la aceste câştiguri s-a considerat că în mod corect nu au fost luate în calcul la recalcularea drepturilor de pensie având în vedere dispoziţiile art. 165 din Legea nr.263/2010.

Pârâta nu poate valorifica sumele mai sus arătate la recalcularea drepturilor de pensie atât timp cât acestea nu sunt defalcate pe elemente componente, astfel încât să se poată stabili cu exactitate dacă sporurile incluse în acestea nu sunt excluse de la calculul punctajului mediu anual conform anexei nr.15 de la HG 257/2011.2.

Cu privire la adeverinţa nr. 122/28.06.2017 eliberată de … s-a solicitat să se reţină că datele înscrise în aceasta nu au putut fi valorificate la recalcularea drepturilor de pensie.

Veniturile brute certificate prin această adeverinţă nu au putut fi valorificate pentru motivele mai sus arătate.

Sumele certificate sub denumirea de «ore acord» şi «ore regie», «salariu acord» şi «spor acord» nu au putut fi valorificate la recalcularea drepturilor de pensie pe motiv că nu fac parte din baza de calcul a pensiilor potrivit anexei nr. 15 din HG 257/2011.

In ceea ce priveşte decizia nr. 19/17.10.2011 a ICCJ invocată de către reclamant, s-a solicitat să se constate că nu are aplicabilitate în speţă întrucât a fost dată în interpretarea dispoziţiilor art. 2 lit. e), art. 78 şi art.164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. 1 şi 2 din OUG nr. 4/2005, iar reclamantul a solicitat recalcularea drepturilor de pensie în baza unor adeverinţe conform Legii nr. 263/2010 în vigoare atât la data eliberării adeverinţelor, cât şi la data depunerii acestora la dosarul de pensie.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 (01.01.2011) au fost abrogate atât dispoziţiile Legii nr.19/2000, cât şi ale OUG 4/2005 conform art. 196 alin. 1 lit. a şi n din Legea nr. 263/2010.

Conform art. 518 din Codul de procedura civila „decizia în interesul legii îşi încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituţionalităţii dispoziţiilor legale care a făcut obiectul interpretării”.

Având în  vedere dispoziţiile legale arătate s-a considerat că începând cu data de 1.01.2011, decizia ICCJ nr.19/2011 şi-a încetat aplicabilitatea.

 Prin noua legislaţie (anexa nr. 15 la HG 257/2011 şi Legea nr.263/2010) s-a prevăzut în mod clar faptul că sumele primite sub forma de «ore acord» şi «ore regie», «salariu acord» şi «spor acord» nu pot fi valorificate la determinarea drepturilor de pensie.

Aceste sume nu se regăsesc printre sporurile, enumerate de anexa 15 ca fiind valorificate la stabilirea drepturilor de pensie.

În anexa nr.15 la HG 257/2011 sunt prevăzute şi sporurile care nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, printre acestea numărându-se şi formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.

Din art. 165 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 rezultă că legiuitorul se referă doar la sporuri cu caracter permanent, numai acestea putând fi luate în calcul la determinarea punctajului mediu anual. Acest lucru este confirmat şi în Normele de aplicare ale Legii nr.263/2010, anexa 15, deoarece aceste sporuri nu se regăsesc în anexă.

Cu privire la sumele certificate prin adeverinţa nr. A 647/23.03.2018 eliberată de … s-a precizat că la dosar se mai regăseşte o adeverinţa eliberată de aceeaşi unitate, respectiv adeverinţa nr. A 1661/04.09.2017 eliberata de … Aceasta adeverinţă a fost avută în vedere, conform dispoziţiilor legale în vigoare la emiterea deciziei nr. .../23.10.2017.

Adeverinţa nr. A 647/23.03.2018 eliberata de … nu poate fi avută în vedere la recalcularea drepturilor de pensie deoarece nu întruneşte condiţiile prevăzute de-art. 124 din HG 257/2011 în sensul că nu este menţionat temeiul legal în baza cărora au fost acordate sporurile pe care le certifică, instituţia neputând stabili dacă acestea fac parte dintre sporurile enumerate de anexa nr.15 la HG 257/2011 ca fiind valorificate la stabilirea drepturilor de pensie.

Cu privire la sporurile certificate prin adeverinţa nr. A 1672/31.08.2017 eliberata de … s-a precizat că sumele certificate sub denumirea de „Indexare” nu au putut fi valorificate deoarece prin adeverinţa nu se menţionează temeiul legal de acordare, element prevăzut expres de art. 124 din HG 257/2011. Sumele certificate sub denumirea de „Majorare retribuţie”, „Recompensa /P.A.” şi „C.M/ASS/CO” nu au putut fi valorificate deoarece acestea nu se regăsesc printre sporurile enumerate de anexa nr.15 la HG 257/2011 ca fiind valorificate la stabilirea drepturilor de pensie. În unele cazuri instituţia ce a eliberat adeverinţa nu a menţionat în mod clar nici măcar denumirea acestora (element prevăzut în mod expres de art. 124 din HG 257/2011, limitându-se la a menţiona nişte abrevieri (P.A, C.M., ASS, CO). In drept s-au întemeiat susţinerile pe dispoziţiile Legii nr. 263/2010 şi a HG nr. 257/2011.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa a constatat în fapt următoarele:

Contestatorul … a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă prin decizia nr. .../23.10.2017.

Prin cererea înregistrată la …, sub nr. …27.03.2018 contestatorul a solicitat recalcularea drepturilor de pensie în adeverinţelor nr. C921/872/932/12.04.2017 eliberată de …, nr. 122/28.06.2017 eliberata de …, nr. A 647/23.03.2018 eliberată de …; adeverinţa nr. A 1672/31.08.2017 eliberata de …

Prin decizia nr. .../25.05.2018 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, urmare a examinării actelor din dosarul de pensionare nr. .../27.03.2018, în baza Legii nr. 263/2010 s-a admis cererea de pensionare a contestatorului …, stabilindu-se o pensie de asigurări sociale de 1774 lei, plata drepturilor făcându-se începând cu data de 1.04.2018. S-a motivat că sumele din adeverinţele nr. C921/872/932/12.04.2017 şi nr. 122/28.06.2017 nu au putut fi valorificate la stabilirea punctajului mediu anual deoarece în conformitate cu art.165 din Legea nr.263/2010 la determinarea punctajelor lunare pentru perioadele anterioare datei de 1.04.2001 se utilizează salariile brute sau nete după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, iar pe lângă aceste salarii se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care după data de 1.04.1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi conform legislaţiei în vigoare; sporurile din adeverinţa A 647/23.03.2018 eliberată de … nu au fost valorificate deoarece nu sunt menţionate temeiurile legale în baza cărora au fost acordate; sumele înscrise în coloana „Indexare” din adeverinţa A 1672/31.08.2017 eliberată de … nu au fost valorificate deoarece nu este menţionat temeiul legal în baza cărora au fost acordate; sporurile înscrise în coloanele „Majorare retribuţie”, „Recompensa /P.A.” şi „C.M/ASS/CO” nu au fost valorificate deoarece nu fac parte din baza de calcul a pensiilor potrivit anexei nr.15 la HG 257/2011.

Contestatorul … a contestat decizia de pensie la Comisia Centrală de Contestaţii, dar până la data promovării prezentei acţiuni nu s-a emis o hotărâre de către Comisiei.

Tribunalul a reţinut că în adeverinţa nr. C921/872/932/12.04.2017 eliberată de … sunt menţionate câştigurile brute realizate de contestator în perioada iulie 1970-octombrie 1970.

Prin adeverinţa nr. 122/28.06.2017 emisă de …, s-a confirmat că contestatorul a lucrat la societate în perioada 11.11.1970-19.10.1972 şi 16.10.1974-17.09.1980 şi a beneficiat de venituri care nu au fost înscrise în carnetul de muncă, fiind indicate veniturile realizate la rubricile „salariu acord” şi „spor acord”.  S-a menţionat că pe perioada lucrată societatea a calculat şi reţinut cotele CAS şi pensie suplimentară în conformitate cu prevederile legale.

Potrivit adeverinţei nr. A 1672/31.08.2017 eliberată de …, contestatorul şi-a desfăşurat activitatea la …, în perioada 1.04.1985-1.11.1993 beneficiind de venituri şi sporuri, în adeverinţă fiind înscrise sume şi la rubricile „Indexare”, „Majorare retribuţie”, „Recompensa /P.A.” şi „C.M/ASS/CO”.

În adeverinţa nr.A 647/23.03.2018 eliberată de … sunt indicate veniturile realizate de contestator în perioadele 1.09.1980-1.04.1985, 1.11.1993-1.04.2001, fiind menţionate şi sporuri, respectiv spor MAPN, spor vechime, spor încordare psihică, condiţii grele. S-a menţionat că pentru drepturile salariale înscrise în adeverinţă s-au calculat şi virat contribuţii de asigurări sociale şi pensie suplimentară.

În drept, potrivit art. 165 din Legea nr. 263/2010 „(1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel: a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991; (2) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.”

Referitor la adeverinţa nr.C921/872/932/12.04.2017 eliberată de …, s-a observat că angajatorul a indicat doar valoarea câştigurilor brute realizate de reclamant în perioada iulie 1970-octombrie 1970, nu şi din ce anume sunt compuse, respectiv dacă reprezintă doar salariul de încadrare sau includ şi sporuri, prime etc.

Atât timp cât această adeverinţă nu face dovada că veniturile menţionate includ sporuri, iar pentru perioadele certificate de adeverinţă s-au valorificat salariile aşa cum sunt menţionate în carnetul de muncă, tribunalul apreciază că în mod legal adeverinţa nr.C921/872/932/12.04.2017 eliberată de … nu a fost luată în considerare la recalcularea pensiei contestatorului.

Tribunalul a apreciat că nici sumele înscrise la rubricile „Indexare”, „Majorare retribuţie”, „Recompensa/P.A.” şi „C.M/ASS/CO” din adeverinţa nr. nr. A 1672/31.08.2017 eliberată de … nu pot fi calificate ca fiind sporuri de natura celor care trebuie luate în considerare la recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului. Se observă că aceste sume au fost încasate în mod sporadic şi faţă de caracterul lor este evident că au fost incluse în salariile brute încasate de reclamant în acele perioade, salarii cu privire la care contestatorul nu a făcut dovada că nu ar fi fost valorificate la stabilirea drepturilor de pensie.

Prin urmare, s-a constatat că în mod legal intimata nu a luat în considerare la stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantului sumele înscrise la rubricile „Indexare”, „Majorare retribuţie”, „Recompensa/P.A.” şi „C.M/ASS/CO” din adeverinţa nr. A 1672/31.08.2017 eliberată de …

În ceea ce priveşte adeverinţa nr. 122/28.06.2017 emisă de …, s-a constatat că aceasta confirmă încasarea de venituri realizate în acord.

Tribunalul a apreciat că prin dispoziţiile art.165 mai sus-menţionate nu sunt înlăturate de la determinarea punctajelor anuale acele venituri suplimentare realizate în acord global sau sporul în acord având în vedere atât caracterul permanent al acestora, cât şi faptul că au intrat în baza de calcul a contribuţiei asigurărilor sociale.

Aceeaşi interpretare este impusă şi de dispoziţiile art. 96 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 conform cărora punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut/solda brută sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă.

Întrucât conform art.1 din Decretul 389/1972 angajatorii au fost obligaţi să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuţie de 15% asupra câştigului brut realizat de personalul lor salariat indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri,  tribunalul a considerat că în această situaţie nu sunt aplicabile menţiunile de la punctul VI din anexa 15 la HG nr.257/2011 potrivit cărora formele de retribuire în acord nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare datei de 1.04.2001.

Având în vedere că veniturile constând în „salariu acord” şi „spor acord” realizate de contestator menţionate în adeverinţă s-au avut în vedere când s-a calculat şi s-a plătit contribuţia de asigurări sociale, tribunalul constată că acestea trebuie luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie, în caz contrar încălcându-se principiul contributivităţii reglementat de art.2 lit. c din Legea nr. 263/2010 conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuţiilor sociale plătite.

Atât timp cât aceste sume au constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, faptul de a nu fi luate în considerare la determinarea cuantumului pensiei ar aduce atingere drepturilor contestatorului de a avea o pensie corespunzătoare în raport cu contribuţia de asigurări socială calculată şi virată.

Totodată, s-a reţinut că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat decizia nr.19/17.11.2011, publicată în M.Of. nr. 824/22.11.2011, prin care a soluţionat recursul în interesul legii stabilind că formele de retribuire în acord global prevăzute de art.12 alin.1 lit.a din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974 vor fi luate în calcul la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în salariul brut şi pentru aceasta s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

S-a observat că această decizie a stabilit că la recalcularea pensiilor trebuie avute în vedere formele de retribuire în acord global, indiferent de legea pensiei aplicabilă, astfel că nu poate fi reţinută interpretarea pârâtei că decizia ar privi doar drepturile de pensie stabilite conform Legii nr.19/2000.

Conform art.517 alin.4 Cod procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul recursului în interesul legii este obligatorie pentru instanţe de la data publicării în Monitorul Oficial.

Faţă de cele expuse, Tribunalul a apreciat că în mod nelegal la stabilirea drepturilor de pensie ale contestatorului nu au fost luate în considerare salariul acord şi spor acord din adeverinţa nr. 122/28.06.2017 emisă de …

Referitor la adeverinţa nr.A 647/23.03.2018 eliberată de … s-a constatat că aceasta confirmă încasarea unor sporuri în perioadele 1.09.1980-1.04.1985, 1.11.1993-1.04.2001.

Tribunalul a reţinut că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat decizia nr.19/10.12.2012, prin care a statuat că în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) şi art. 164 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pct. V din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile şi alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislaţiei anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverinţele eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare, şi pentru acestea s-a plătit contribuţia de asigurări sociale.

În considerentele acestei decizii s-a reţinut că „neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuţiile de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivităţii, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor. ... În concluzie, principalul element obiectiv apt să conducă la o justă şi legală stabilire şi reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuţiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea şi reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile şi alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuţia pentru asigurările sociale de stat. Evident, acest mod de interpretare a normelor legale în materie nu va fi de natură să înlăture beneficiul prevederilor art. 164 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 19/2000, în sensul că se prezumă că s-au plătit aceste contribuţii pentru sporurile care au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înregistrate în carnetul de muncă…”

Tribunalul a apreciat că, deşi în considerentele deciziei instanţei supreme s-a făcut referire la Legea nr. 19/2000 care în prezent este abrogată, raţionamentul care a condus la pronunţarea deciziei este aplicabil şi în prezenta cauză, întrucât textul de lege care a fost interpretat de Înalta Curte a fost preluat în aceeaşi formă şi în Legea nr. 263/2010.

În plus, Legea nr. 263/2010 are la bază aceleaşi principii ca şi Legea nr. 19/2000, printre care şi cel al contributivităţii, prevăzut la art. 2 lit. c, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.

Prin raportare la argumentele avute în vedere de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Tribunalul a considerat că, în aplicarea dispoziţiilor art. 165 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 şi ale HG nr. 257/2011, la determinarea punctajelor lunare trebuie să se ţină seama de sporurile şi alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 dacă acestea au fost incluse în baza de calcul conform legislaţiei anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverinţele eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare, şi pentru acestea s-a plătit contribuţia de asigurări sociale.

În speţă s-a reţinut că pentru sporurile confirmate de adeverinţa nr.A 647/23.03.2018 eliberată de … (spor MAPN, spor vechime, spor încordare psihică, condiţii grele), s-au plătit contribuţiile de asigurări sociale conform legislaţiei. Prin urmare, s-a constatat că aceste sporuri trebuie luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie ale contestatorului.

Nu au putut fi reţinute susţinerile intimatei referitor la adeverinţa nr.1661/4.09.2017 care a fost valorificată la emiterea deciziei nr .../23.10.2017, întrucât se observă că aceasta nu vizează aceleaşi perioade şi nici aceleaşi sporuri din adeverinţa nr. 647/23.03.2018, astfel că nu se justifică atitudinea pârâtei de nevalorificare în întregime a sporurilor confirmate de această din urmă adeverinţă.

Prin urmare, Tribunalul a apreciat că se impune a fi valorificate sporurile din adeverinţa nr.A 647/23.03.2018 eliberată de …, sporuri care nu sunt confirmate sau care exced perioadei cuprinse în adeverinţa emisă în 2017.

Pentru considerentele mai sus reţinute, Tribunalul a constatat ca fondată în parte contestaţia aşa cum a fost precizată, astfel că a admis-o ca atare şi a anulat Decizia nr. .../25.05.2018. Tribunalul a obligat pe intimata … să emită decizie prin care să stabilească drepturile de pensie pentru contestatorul … luând în considerare salariul acord şi spor acord din adeverinţa nr.122/28.06.2017 emisă de …, precum şi sporurile confirmate prin adeverinţa A647/23.03.2018 emisă de …

În baza art.453 Cod procedură civilă, Tribunalul a obligat pe intimată să plătească contestatorului cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat (800 lei).

Asistenţii judiciari, cu vot consultativ, au fost de acord cu soluţia instanţei.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel contestatorul ... şi intimata …

Contestatorul … a solicitat admiterea apelului sau/şi schimbarea  în parte a sentinței,  iar în  rejudecare, obligarea … să valorifice şi veniturile evidențiate în adeverința emisă de … şi indemnizația de ambarcare şi spor M.Ap.N. ce se regăsesc în ambele adeverințe emise de unităţi militare.

Cu privire la adeverința A1672/31.08.2017 emisă de …, care atestă că …, în perioada 01.04.1985-01.11.1993, a beneficiat de sporuri pentru condiții grele, spor de ambarcare marș, spor M.Ap.N, spor dispozitiv, pentru care au fost achitate contribuțiile de asigurări sociale, instanța a reținut doar că sumele înscrise la rubricile Indexare, Majorare retribuție, Recompensă şi CM/ASS/CO nu pot fi calificate ca fiind sporuri ce se pot lua în calcul la stabilirea pensiei. Nu a analizat şi sporurile ce trebuiau avute în vedere ca făcând parte din baza de calcul pentru stabilirea pensiei. De altfel, adeverința emisă de … conține sporuri comune cu adeverința emisă de …, pe care instanța a decis că pârâta trebuie să o valorifice la stabilirea pensiei.

Cu privire indemnizația de ambarcare, în marș sau staționare şi spor MApN, prevăzute de ambele adeverințe, a menționat că este un venit cu caracter permanent, acordat în unitățile militare, pentru care, de asemeni, așa cum este înscris şi în adeverințe, au fost achitate contribuțiile de asigurări sociale şi, în consecință, trebuiau  incluse în baza de calcul al pensiei.

Astfel, în condițiile în care angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public, aceste drepturi salariate suplimentare fiind incluse în salariul de bază, bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariate totale obținute de salariat, este firesc ca o parte din această contribuție să revină foștilor salariaţi, în prezent pensionați şi să fie avută în vedere la recalcularea drepturilor de pensie.

Art.127 din HG 257/2011 este emis în vederea aplicării art.165 din Legea nr.263/2010, iar art.165 din Legea nr.263/2010 este identic cu art.164 din Legea nr.19/2000, abrogată de Legea nr.263/2010.

Astfel, decizia dată în interesul legii îşi păstrează considerentele şi valabilitatea raționamentelor şi pentru corecta interpretare a textului preluat cu conținut identic de Legea nr.263/2010.  Chiar dacă Înalta Curte de Casație si Justiție a dat o interpretare corectă unui text de lege care a fost modificat, textul fiind preluat în aceeași formă, se impune a avea aceeași interpretare.

Legea nr. 263/2010 are la bază, la fel ca şi Legea nr.19/2000 aceleași principii dintre care şi principiul contributivitatii (art.2 lit.c) “principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite”, schimbarea în parte a sentinței apelate, şi în rejudecare, să fie obligată intimata-apelantă ca, la recalcularea pensiei să valorifice şi veniturile evidenţiate în adeverinţa emisă de ... şi indemnizaţia de ambarcare şi spor MApN ce se regăsesc în ambele adeverinţe emise de unităţile militare şi  obligarea la  cheltuieli de judecată.

În dovedirea susținerilor făcute s-a  folosit de proba cu înscrisuri.

Intimata … în apelul declarat împotriva sentinței civile nr.683/07.1 0.2019 pronunțată de Tribunalul Brăila a susținut că în mod eronat s-a pronunțat pentru următoarele motive de fapt şi de drept:

Cu privire la adeverința nr. 122/28.06.2017 emisă de …  a solicitat instanței să constate faptul că în mod eronat instanța de fond a dispus valorificarea sumelor certificate sub denumirea de «salariul acord» şi «spor acord». Din dispozițiile art. 165 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 rezultă faptul că la determinarea punctajului mediu anual se are în vedere salariul de încadrare brut sau net, așa cum a fost acesta înscris în carnetul de muncă, precum şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 01.04.1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.

Având în vedere textul de lege mai sus arătat, a solicitat instanței de apel să constate faptul că nu toate sporurile salariale sunt avute în vedere la determinarea cuantumului pensiei, ci doar acele sporuri care au avut caracter permanent şi care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.

Mai mult decât atât, în ceea ce privește sporurile salariale ce se pot valorifica la stabilirea/recalcularea drepturilor de pensie art. 127 alin. 1 din HG 257/2011 dispune în mod clar şi fără echivoc faptul că «Sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea şi/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art.165 alin. (2) din lege, sunt cele prevăzute în anexa nr. 15».

Din textul de lege mai sus arătat rezultă în mod clar faptul ca legiuitorul, prin anexa nr.15 la HG nr. 257/2011, a făcut o enumerare strictă şi limitativă a sporurilor ce pot fi valorificate la stabilirea/recalcularea drepturilor de pensie.

Tot în anexa nr.15 la HG nr. 257/2011 sunt prevăzute şi sporurile care nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.

Printre aceste sporuri care nu sunt luate în calcul la determinarea punctajului mediu anual se numără şi formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.

Având în vedere cele mai sus arătate  a solicitat instanței de apel să constate faptul că prin noua legislație în domeniul pensiilor reprezentată de Legea nr. 263/2010 şi HG nr. 257/2011 legiuitorul a prevăzut în mod expres faptul că sumele primite sub formă de acord nu pot fi valorificate la determinarea punctajului mediu anual.

De asemenea, în mod eronat instanța de fond a reținut faptul că decizia ÎCCJ nr. 19/17.11.2011 nu are aplicabilitate în speța de faţă.

Decizia mai sus arătată se referă la acte normative abrogate (Legea nr. 19/2000 şi OUG nr. 4/2005) astfel încât în ceea ce o privește consideră că sunt aplicabile dispozițiile art. 518 din Codul de procedură civilă, conform cărora “decizia în interesul legii îşi încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituționalității dispozițiilor legale care a făcut obiectul interpretării”.

În mod eronat instanța de fond a reținut faptul că «Atât timp cât aceste sume au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, faptul de a nu fi luate în considerare la determinarea cuantumului pensiei ar aduce atingere drepturilor contestatorului de a avea  o pensie corespunzătoare  în raport  cu contribuția  de asigurări  sociale  calculată  şi virată».

Totodată,  a solicitat instanței de apel să constate faptul că pentru o parte din sumele mai sus arătate unitatea angajatoare nu a precizat nici măcar denumirea integrală a acestora, limitându-se la a indica niște prescurtări (P.A., C.M/A.A., S./C.O.).

Tot în sensul nevalorificării sumelor mai sus arătate, a solicitat instanței de apel să reţină dispozițiile art. 165 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 din care rezultă faptul că doar sporurile cu caracter permanent pot fi utilizate la stabilirea drepturilor de pensie.

Cu privire la sumele certificate sub denumirea de «Regularizare», «Recompensa/P.A», «C.M./A.AS./C.O.» solicită instanței să constate faptul că acestea nu au avut sub nicio formă caracter de regularitate, din adeverință rezultând în mod clar că ele au avut un caracter sporadic.

În concluzie, a solicitat să se constate faptul că nu există temei legal de valorificare a sumelor certificate prin adeverința nr. 122/28.06.2017 eliberată de … sub denumirea de acord şi spor acord şi prin adeverința nr. A 647/23./03.2018 emisă de UM 02043 așa cum a dispus instanța de fond.

Având în vedere cele mai sus arătate a solicitat admiterea apelului așa cum a fost acesta formulat.

În drept, a întemeiat apelul pe art.466, 470- 471 din Codul de procedură civilă.

Curtea analizând motivele de apel invocate de către ambele părţi  constată următoarele:

Apelul declarat de intimata … este întemeiat, iar apelul declarat de contestator este neîntemeiat, pentru următoarele  considerente:

Este adevărat că, prin decizia nr. 19/2011 ÎCCJ s-a pronunțat asupra interpretării dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, si a stabilit ca formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii. De asemenea, este adevărat că potrivit art. 3307 alin. 4 din Codul de procedură civilă această decizie este obligatorie pentru instanțe şi  se aplică şi situațiilor  intervenite  după  intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010.

Însă valorificarea veniturilor obținute în acord global, este posibilă doar dacă sunt îndeplinite condițiile expuse în considerentele şi în dispozitivul acestei decizii, şi anume: să rezulte că angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii şi pentru aceste venituri şi că aceste drepturi salariale au fost  incluse în salariul de bază brut.

Or, din adeverința  nr. 122/28.06.2017  eliberată de …  nu rezultă că pentru sumele salariale constând în venituri pentru munca în acord, angajatorul a plătit contribuția de asigurări la sistemul public de pensii, că aceste drepturi suplimentare au fost incluse în salariul  brut şi că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat  cu contribuția  de asigurări sociale plătită de angajator aferentă veniturilor salariale suplimentare obținute de către salariați, ci doar s-a menționat în mod generic că s-a plătit contribuția  de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

Curtea constată că situația este similară şi cu adeverința nr. 647/23.03.2018 eliberată de … Prima instanță a obligat intimata la valorificarea acestei adeverințe în baza deciziei ÎCCJ nr. 19/2012.

Potrivit acestei decizii, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și pct. V din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, instanța supremă a statuat că, sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale.

Prin adeverința  nr. A647/23.03.2018 emitenta … a adeverit că în perioadele  01.09.1980-01.04.1985 şi 01.11.1993-01.04.2001 contestatorul a realizat următoarele venituri: salariu de încadrare, salariu realizat, spor MAp.N, spor vechime, salariu  de merit, compensație, regularizare,  dispozitiv, ambarcare staționare, spor încordare psihică, condiţii grele, recompensă/P.A, C.M./A.A., ACO şi salariul brut.

Această adeverința mai menționează că drepturile salariale au fost acordate  în conformitate cu prevederile legale privind salarizarea personalului militar şi civil din M.Ap.N. aferente perioadelor  de aplicare  şi că în baza reglementarilor  în vigoare pentru drepturile salariale înscrise în adeverință  s-au calculat şi virat  contribuția  de asigurări sociale şi pensie suplimentară.

Curtea constată însă că nici din această adeverinţă nu rezultă că sunt îndeplinite condițiile prevăzute în decizia ÎCCJ nr. 19/2012 pentru a putea fi obligată intimata să o valorifice la recalcularea pensiei contestatorului, respectiv nu rezultă dacă angajatorul a achitat contribuțiile  de asigurări sociale inclusiv şi pentru veniturile suplimentare menționate în adeverinţă.

Așadar, în baza art. 480 alin. 2 C.pr.civilă se impune admiterea apelului intimatei şi schimbarea  în parte a sentinței în sensul respingerii cererii de valorificare a  adeverinței  nr. 122/ 2017 emisă de …,  precum şi  adeverința nr. A 647/2018 emisă de …

În ceea ce privește apelul contestatorului, acesta este nemulțumit de  faptul că prima instanţă nu a obligat intimata să  valorifice veniturile  menționate în adeverințele nr. 921/872/2017 eliberată de … şi nr. A1672/31.08.2017  eliberată de …

Curtea apreciază însă că soluția primei instanțe în ceea ce privește  aceste adeverințe este legală şi temeinică.

Se constată că  la dosarul de fond au fost depuse mai multe adeverințe cu  nr. C921eliberate în aceeași dată 13.04.2017 de către …

Astfel, prin adeverința nr. C 921/873 s-a adeverit că în perioada 02.07.1970—03.11.1970 contestatorul, fiind lăcătuș  constructor naval în cadrul secției Corp Nave, a fost încadrată în grupa I-a de muncă în procent de 100%, conform nominalizării prin Hotărârea Consiliului de Administrație  nr. 11/18.04.1990.

Prin adeverința nr. C921/872/13.04.2007 angajatorul a menționat veniturile brute realizate în perioada iulie-octombrie 1970, iar prin adeverința nr. C 921/871/13.04.2007 același angajator a precizat sporul pentru  toxicitate de care a beneficiat contestatorul în baza  HCM  nr.  914/1968  în perioada iulie-octombrie 1970.

Prin cererea de chemare în judecată contestatorul a arătat că solicită valorificarea sporului de toxicitate. Adeverința emisă de angajator cu privire la sporul de toxicitate (C921/871/13.04.2007) nu conține absolut nicio mențiune cu privire la faptul că angajatorul a inclus sau nu acest spor în salariul brut al contestatorului şi dacă şi pentru acest spor a plătit contribuția de asigurări sociale.

Curtea mai constată că şi în adeverința  nr.A1672/31.08.2017 emisă de … angajatorul a omis să precizeze în mod clar dacă şi pentru veniturile suplimentare evidențiate în cuprinsul acesteia a plătit contribuţia de asigurări sociale pentru a se face aplicabilitatea deciziei ÎCCJ nr. 19/2012.

În consecinţă, în baza art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge apelul declarat de contestator ca nefondat.