Raport de asigurare facultativă, decontare directă între asigurători

Titlu Raport de asigurare facultativă, decontare directă între asigurători

Tip speta Sentinţă civilă

Numar speta 674

Data speta 16.07.2020

Domeniu asociat cerere de valoare redusă

"Continut speta  Acordul valabil asumat de asigurători, printre care și părțile din prezenta cauză,

are efecte complexe. Pe de-o parte, acesta reprezintă un act cu valențe normative

concrete, de punere în aplicare a prevederii generale cuprinse în art. 34 din

Norma ASF nr. 20/2017. Pe de altă parte, acesta reprezintă un veritabil acord de

voință al asigurătorilor, în baza căruia se va soluționa orice diferend

ivit între părțile semnatare. În esenţă, potrivit art. 6.3.1. din acord, „Despăgubirea

plătită persoanei prejudiciate de către asigurătorul RCA cu decontare directă/

contractului de asigurare facultativă de bunuri este recunoscută și garantată de

asigurătorul RCA al persoanei vinovate de producerea evenimentului în baza

prezentului ACORD. Prin participarea la ACORD, asigurătorul RCA al persoanei

vinovate recunoaște și acceptă în mod expres dreptul asigurătorului RCA cu

decontare directă/asigurătorul de bunuri al persoanei prejudiciate de a-și recupera

integral și necondiționat despăgubirea plătită, corelativ obligației sale de plată”."

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA LIPOVA Operator  2799

DOSAR NR. .../.../...

SENTINŢA CIVILĂ NR. ...

Şedinţa camerei de consiliu din data de 16 iulie 2020

Preşedinte: ...

Grefier: ...

Pe rol se află soluţionarea cererii de valoare redusă formulată de reclamanta ..., în contradictoriu cu pârâta ...

La apelul nominal efectuat în şedinţa din camera de consiliu se constată lipsa părţilor.

Cererea este legal timbrată cu suma de 200 lei şi se judecă fără citarea părţilor.

Grefierul de ședință efectuează referatul oral asupra stadiului cauzei, după care instanţa, în temeiul art. 131 alin. (1) Cod procedură civilă, îşi verifică din oficiu competenţa.

În temeiul art. 94 pct. 3 Cod de procedură civilă, raportat la art. 1028 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanţa constată că este competentă material şi implicit general, iar în temeiul art. 115 pct. 3) Cod procedură civilă, constată că este competentă teritorial să soluţioneze cauza.

În baza art. 258 alin. (1) raportat la art. 255 Cod de procedură civilă, instanţa încuviinţează în probaţiune înscrisurile depuse de reclamantă la dosarul cauzei, apreciind că proba este admisibilă şi utilă soluţionării cauzei.

Nemaifiind alte probe de administrat, instanţa declară încheiată cercetarea judecătorească şi reţine cauza în pronunţare.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 16 martie 2020 la această instanţă, reclamanta .... a solicitat, în contradictoriu cu .... şi cu citarea intervenientului forţat ..., obligarea pârâtei la plata sumei de 8.013,46 lei, reprezentând valoarea obligaţiei principale, precum şi la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi de întârziere, calculate la cuantumul despăgubirii integrale, începând cu data de 03.03.2020 şi până la data plăţii efective a debitului principal. De asemenea, reclamanta a solicitat cheltuieli de judecată în cuantum de 200 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că la data de 24.09.2019, în localitatea ..., intervenientul forţat ..., în timp ce conducea ansamblul rutier format din autoutilitara marca Scania cu nr. de înmatriculare ... şi semiremorca marca Schwarzmuller cu nr. de înmatriculare ..., a avariat autovehiculul marca VW Golf cu nr. de înmatriculare ..., condus regulamentar de ....

Potrivit susţinerilor reclamantei, culpa de în producerea evenimentului rutier îi aparţine în totalitate conducătorului auto ....

La data producerii evenimentului, autoturismul marca VW Golf cu nr. de înmatriculare ..., proprietatea societăţii ....., era asigurat la societatea reclamantei cu poliţa de asigurare de răspundere facultativă CASCO nr. …, în temeiul căreia s-a achitat suma de 8.013,46 lei, în dosarul de daună nr. ….

De asemenea, reclamanta a precizat că autoutilitara Scania cu nr. de înmatriculare ... avea asigurare de răspundere civilă la pârâta ...., motiv pentru care s-a adresat acesteia pentru recuperarea contravalorii despăgubirii. În acest sens, reclamanta a trimis pârâtei cererea de despăgubire cu adresa nr. .../10.02.2020, însă aceasta, deşi nu a formulat obiecţiuni în termenul legal, nici nu a efectuat plata, încălcând astfel prevederile Acordului de reglementare a relaţiilor economice şi organizatorice privind gestionarea modalităţii de decontare directă şi a regreselor administrative între Asigurătorii RCA, ale Normei ASF nr. 20/2017 şi ale Legii nr. 132/2017.

Reclamanta a mai arătat că sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, fapta ilicită şi vinovăţia fiind probate prin formularul de constatare amiabilă de accident, iar prejudiciul este cert, fiind emisă factură privind reparaţia autovehiculului. Având în vedere aceste aspecte, condiţia legăturii de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu apare ca îndeplinită.

În drept, reclamanta şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 194-204 Cod procedură civilă, art. 1349-1395 Cod civil, art. 2210 Cod civil, art. 223 Cod de procedură civilă, art. 254 alin. (2) Cod de procedură civilă, art. 453 Cod de procedură civilă, ale Normei ASF nr. 20/2017, ale Legii nr. 132/2017 şi ale Acordului de reglementare a relaţiilor economice şi organizatorice privind gestionarea modalităţii de decontare directă şi a regreselor administrative între Asigurătorii RCA.

În probaţiune, reclamanta a depus, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, înscrisuri constând în dosarul de daună … (f. ...), demersuri pentru soluţionarea amiabilă a litigiului, Acordul de reglementare a relaţiilor economice şi organizatorice privind gestionarea modalităţii de decontare directă şi a regreselor administrative între Asigurătorii RCA (f. ...). În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse de reclamantă la dosar, pe care instanţa a încuviinţat-o la termenul de judecată din data de 16 iulie 2020, considerând-o admisibilă şi utilă soluţionării cauzei, potrivit art. 258 alin. (1) raportat la art. 255 Cod de procedură civilă. 

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu suma de 200 de lei, în temeiul art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit ordinului de plată nr. …/18.03.2020 (f. 55).

Pârâta şi intervenientul forţat nu au depus formularul de răspuns şi niciun alt înscris prin care să îşi precizeze poziţia.

Judecarea prezentei cauze fost suspendată pe durata stării de urgenţă, prin Decretul nr. ... din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României emis de Preşedintele României, respectiv prin Decretul nr. …/2020 din 14 aprilie 2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României emis de Preşedintele României.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, astfel cum rezultă din constatarea amiabilă de accident (f. ..) şi din declaraţia numitului ... (f. ...), în data de 24.09.2019 a avut loc un accident rutier pe ... din oraşul …, în dreptul imobilului nr. …, în care au fost implicate ansamblul rutier format din autoutilitara marca Scania cu nr. de înmatriculare ... şi semiremorca marca Schwarzmuller cu nr. de înmatriculare ..., condus de intervenientul ..., asigurat RCA la pârâta ... cu polița seria … nr. … (f. ...), şi autovehiculul marca VW Golf cu nr. de înmatriculare ..., aflat în proprietatea ... condus de către numitul ..., asigurat facultativ la reclamanta ... cu polița nr. … (f. ...).

Culpa în producerea accidentului a aparținut intervenientului, astfel cum rezultă din înscrisurile ce compun dosarul de daună, din care rezultă că acesta a efectuat manevra de mers cu spatele, fără a se asigura.

În baza asigurării de răspundere civilă auto încheiată, societatea reclamantă a deschis dosarul de daună nr. … şi a avizat despăgubirea în cuantum de 8.013,46 lei, reprezentând contravaloarea reparațiilor necesare autoturismului persoanei prejudiciate, conform devizului de la f. .... Astfel, în cadrul acestui dosar de daună, societatea reclamantă a achitat despăgubiri în cuantum de 8.013,46 lei, astfel cum rezultă din factura nr. … (f. ...) şi ordinul de plată nr. 713448/27.01.2020 (f. ...).

Ulterior, la data de 10.02.2020, reclamanta a transmis pârâtei prin intermediul corespondenței electronice cererea de despăgubire nr. 219/10.02.2020 (f. ...), prin care a solicitat achitarea sumei de 8.013,46 lei, reprezentând cuantumul despăgubirilor achitate de reclamantă în urma evenimentului rutier din data de 24.09.2019, eveniment de care se face vinovat asiguratul societății pârâte, însă reclamanta nu a primit niciun răspuns la solicitările formulate.

În drept, cu titlu preliminar, instanța reține că potrivit art. 1026 alin. (1) Cod de procedură civilă, procedura cu privire la cererile de valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată şi alte venituri accesorii, nu depăşeşte suma de 10.000 lei la data sesizării instanţei. În baza acestei dispoziţii legale, precum şi a alin. (2) şi (3) ale aceluiaşi articol, instanţa constată că cererea, astfel cum este formulată de către reclamantă, este admisibilă, putând fi judecată potrivit procedurii speciale referitoare la cererile de valoare redusă, întrucât valoarea cererii, fără a se lua în considerare cuantumul dobânzilor, penalităţilor sau cheltuielilor de judecată, nu depăşeşte suma de 10.000 lei la data sesizării instanţei, aceasta fiind reprezentată de suma de 8.013,46 lei. Totodată, cauza nu face parte din materiile exceptate de art. 1026 alin. (2) Cod de procedură civilă, iar obiectul cererii nu se regăseşte printre cele enumerate de art. 1026 alin. (3) Cod de procedură civilă, acesta  fiind  obligarea pârâtei la plata unei sumei de bani în temeiul unor raporturi derivate din răspunderea civilă delictuală.

Cu privire la fondul cauzei, față de dispozițiile legale invocate de părți, instanța constată că, potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 132/2017, „Persoana prejudiciată are dreptul să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condiţiile prevăzute de prezenta lege”.

Potrivit dispozițiilor art. 2210 alin. (1) Cod civil, în limitele indemnizației plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării împotriva celor răspunzători de producerea pagubei.

În vederea angajării răspunderii asigurătorului RCA se impune, în prealabil, constatarea îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale în persoana asiguratului, astfel cum acestea rezultă din interpretarea dispozițiilor art. 2210 și ale art. 1357 Cod civil., respectiv existența faptei ilicite, a prejudiciului, a vinovăţiei și a legăturii de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs.

Făcând aplicarea acestor prevederi legale în prezenta cauză, instanța reține că sunt întrunite toate condițiile răspunderii civile delictuale: fapta ilicită constând în producerea unui accident rutier, în contextul încălcării de către intervenientul forțat a regulilor de circulație prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002, prejudiciul reprezentat de avariile produse autoturismului cu nr. de înmatriculare ..., culpa exclusivă a intervenientului forțat în producerea accidentului, care rezultă din înscrisurile aflate la dosarul de daună, precum și legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.

Mai mult, instanța reține că în prezenta cauză nu s-a contestat vinovăția intervenientului în producerea faptei ilicite, existența faptei ilicite și a prejudiciului, legătura de cauzalitate dintre accident și prejudiciul produs persoanei asigurate la societatea reclamantei prin avarierea autoturismului proprietatea sa și nici obligația contractuală a pârâtei de reparare a pagubei produse de intervenient în baza poliței RCA încheiată cu acesta.

Conform art. 6.3.1 din Acordul de reglementare a relaţiilor economice şi organizatorice privind gestionarea modalităţii de decontare directă şi a regreselor administrative între Asigurătorii RCA (f. ...), încheiat la data de 28.09.2019, conform Legii nr. 132/2007 și Normei ASF nr. 20/2017, „Despăgubirea plătită persoanei prejudiciate de către asigurătorul RCA cu decontare directă /contractului de asigurare facultativă de bunuri este recunoscută și garantată de asigurătorul RCA al persoanei vinovate de producerea evenimentului în baza prezentului ACORD. Prin participarea la ACORD, asigurătorul RCA al persoanei vinovate recunoaște și acceptă în mod expres dreptul asigurătorului RCA cu decontare directă/asigurătorul de bunuri al persoanei prejudiciate de a-și recupera integral și necondiționat despăgubirea plătită, corelativ obligației sale de plată”.

Fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, societatea pârâtă, care este atât asigurător RCA, cât și parte la acordul menționat mai sus, este ținută să acopere prejudiciile pentru care asiguratul său răspunde în baza legii.

În al doilea rând, conform art. 6.3.2 şi art. 6.3.3 din Acord, dacă asigurătorul RCA al vinovatului nu își îndeplinește sau își îndeplinește defectuos obligațiile în termenul prevăzut la art. 6.3.2 (15 zile lucrătoare de la data solicitării), inclusiv dacă diminuează despăgubirile sau întârzie achitarea despăgubirii, acesta va plăti penalități de întârziere de 0,2%/zi calculate la suma de despăgubire cuvenită sau la diferența de suma neachitată, iar plata penalităților se face odată cu achitarea sumei asupra căreia se aplică.

Instanța reține că Acordul anterior menționat, valabil asumat de asigurători, printre care și părțile din prezenta cauză, are efecte complexe. Pe de-o parte, acesta reprezintă un act cu valențe normative concrete, de punere în aplicare a prevederii generale cuprinse în art. 34 din Norma ASF nr. 20/2017. Pe de altă parte, acesta reprezintă un veritabil acord de voință al asigurătorilor, în baza căruia se va soluționa orice diferend ivit între părțile semnatare. Din acest ultim punct de vedere, instanța apreciază că, în baza forței obligatorii a contractelor, prevăzută de art. 1270 Cod civil, pârâta este ținută de cuantumul penalităților prevăzute de art. 6.3.3 din Acord.

De asemenea, instanță mai constată că, în acord cu dispozițiile art. 6.3.2 cu referire la art. 6.1 lit. d) și lit. e) din Acord, prin cererea de despăgubire comunicată la data de 10.02.2020, reclamanta a notificat pârâta pentru plata sumei de 8.013,46 lei, despăgubire pe care pârâta nu a înțeles să o achite în termenul de 15 zile menționat mai sus sau până în prezent.

Prin urmare, în condițiile în care prin prezenta hotărâre este confirmat caracterul datorat al debitului principal, debitorul care a întârziat executarea obligației de plată este ținut să reparare și prejudiciul cauzat prin conduita sa culpabilă.

Astfel, dând efect forței obligatorii a dispozițiilor cuprinse în Acord, instanţa constată că pârâta datorează reclamantei penalități de întârziere în cuantum de 0,2 % pe zi aferente sumei de 8.013,46 lei, calculate începând cu data de 03.03.2020, următoare zi de la împlinirea termenului de 15 zile, și până la data plăţii integrale a debitului principal.

Pentru considerentele expuse, instanţa va admite cererea de valoare redusă formulată de reclamanta .... în contradictoriu cu pârâta ... cu sediul în .... şi cu intervenientul forţat ..., CNP ..., cu domiciliul în ... şi va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 8.013,46 lei, cu titlu de despăgubiri, precum şi penalităţi de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi de întârziere, calculate la cuantumul despăgubirii integrale, începând cu data de 03.03.2020 şi până la data plăţii integrale a debitului principal.

Faţă de prevederile art. 451 alin. (1), art. 453 alin. (1) şi art. 1032 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanţa constată că reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând în contravaloarea taxei judiciare de timbru şi că pârâta a căzut în pretenţii, aflându-se în culpă procesuală. În conformitate cu prevederile art. 452 Cod de procedură civilă, reclamanta a făcut dovada existenţei şi întinderii cheltuielilor de judecată solicitate, în cuantum de 200 de lei, prin depunerea ordinului de plată nr. …/18.03.2020 (f. ...). Pentru aceste motive, instanţa o va obliga pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 200 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea de valoare redusă formulată de reclamanta ...., cu sediul în ... pentru comunicarea corespondenţei în ..., în contradictoriu cu pârâta ... şi cu intervenientul forţat ...., cu domiciliul în ....

Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 8.013,46 lei, cu titlu de despăgubiri, precum şi penalităţi de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi de întârziere, calculate la cuantumul despăgubirii integrale, începând cu data de 03.03.2020 şi până la data plăţii integrale a debitului principal.

Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru.

Executorie de drept.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la ....

Pronunţată astăzi, 16 iulie 2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

Preşedinte,  Grefier,

... ...

Domenii speta

Spete similare