Infracţiuni de omor în stare de recidivă

Dosar nr. X

ROMÂNIA

TRIBUNALUL G.

SECŢIA PENALĂ

Sentinţa nr. 140 din 18 Iunie 2019

Domeniul asociat : omor

Titlu :

Pe rol fiind pronunțarea în cauza penală privindu-l pe inculpatul L.A.C., trimis în judecată prin rechizitoriul nr. xxx, din data de 05.04.2018, al Parchetului de pe lângă Tribunalul ____, pentru săvârşirea infracţiunii de omor în stare de recidivă, faptă prevăzută de art. 188 alin. 1 C.pen. cu aplicarea arat. 41 alin. 1 C.pen.

Dezbaterile în cauză au avut loc la termenul din data de 10 iunie 2019, fiind consemnate în încheierea de ședință, termen la care instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit termen pentru deliberare și pronunțare la data de 18.06.2019.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul _____ nr. xxx, din data de 05.04.2018, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arestare preventivă,  a inculpatului L.A.C. pentru săvârşirea infracţiunii de omor în stare de recidivă, faptă prevăzută de art. 188 alin. 1 C.pen. cu aplicarea arat. 41 alin. 1 C.pen.

În esenţă, s-a reţinut faptul că inculpatul L.A.C., aflându-se în stare de recidivă, cu intenţie directă, în data de 15.02.2018, în jurul orei 22:00 a lovit cu un obiect tăietor-înţepător (cuţit tip baionetă) în zona toraco - abdominală persoana vătămată D.I.C.,  provocându-i leziuni de arteră intercostală, hemitorace stâng, leziuni la nivelul pericardului, plămânului, diafragmului, colonului, splinei şi pancreasului, în urma cărora, la data de 27.02.2018, a decedat.

Situaţia de fapt a fost probată în cursul urmăririi penale cu următoarele mijloace de probă indicate în cuprinsul rechizitoriului:  proces-verbal de sesizare din oficiu, fila 1, proces-verbal de cercetare la faţa locului şi planşe foto, filele 2-28, declaraţii suspect/inculpat, filele 37-42, declaraţie persoană vătămată împreună cu suportul optic ce conţine înregistrarea audio-video a declaraţiei, filele 52-55, cerere de constituire parte civilă, filele 56-58, declaraţie martori, filele 60-87, raport cu principalele activităţi desfăşurate de primul poliţist ajuns la faţa locului, filele 88-91, listing apel de urgenţă 112 împreună cu CD, filele 94-97, proces-verbal redare apel 112, filele 98-104, concluzii preliminare examinare medico-legală, D.I.C., fila 112, concluzii preliminare examinare medico-legală, L.A.C., fila 113, raport de constatare medico-legală L.A.C., fila 118, raport de expertiză medico-legală psihiatrică L.A.C., fila 119, acte medicale Spitalul de Urgenţă T... – Secţia psihiatrie, L.A.C., filele 137-172, acte medicale CMI M.C.M., L.A.C., filele 176-178, fisa de constatării preliminare, D.I.C., fila 182, raport medico-legal de necropsie, D.I.C., filele 184-188, planşe foto – necropsie D.I.C., filele 190-214, raport de constatare medico-legală, D.I.C., fila 215, proces-verbal predare primire înregistrare audio-video întocmit cu martora M.R., fila 220, suport optic DVD, predat de M.R., ce conţine o înregistrare audio-video, primită de la inculpatul L.A.C., fila 221, proces-verbal de vizionare, filele 222-226, proces-verbal percheziţie informatică, filele 238-243, proces-verbal consemnare activităţi, fila 246, suport optic DVD cu rezultatul percheziţiei informatice, fila 252, acte medicale D.I.C., filele 2-197 vol II.

La data de 05.04.2018, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului G.-Secţia Penală, sub nr. zzz,  în procedura de cameră preliminară.

Potrivit art. 207 alin. 2 C.pr.pen., în termen de trei zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu legalitatea şi temeinicia măsurii preventive.

În procedura de Cameră preliminară s-a stabilit termen la data de 10.04.2018, pentru verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive, conform art. 348 alin. 2 C.pr.pen,. rap. la art. 207 din C.pr.pen.

Prin încheierea nr. 5 din data de 10.04.2018, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului G., în baza art.348 C.pr.pen. şi art. 207 alin.2 şi 4 C.pr.pen., a  menţinut măsura arestării preventive faţă de inculpatul L.A.C.. Soluţia a rămas definitivă prin necontestare.

Prin închierea nr. 8 din 03.05.2018 judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului G., în baza art.348 alin. 2 C.pr.pen. şi art. 207 alin. 4 C.pr.pen., a  menţinut măsura arestării preventive faţă de inculpatul L.A.C.. Soluţia a rămas definitivă prin necontestare.

Prin închierea nr. 13 din 24.05.2018 judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului G., în baza art.348 alin. 2 C.pr.pen. şi art. 207 alin. 4 C.pr.pen., a  menţinut măsura arestării preventive faţă de inculpatul L.A.C.. Soluţia a rămas definitivă prin necontestare.

Prin închierea nr. 21 din 18.06.2018 judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului G., în baza art.348 alin. 2 C.pr.pen. şi art. 207 alin. 4 C.pr.pen., a  menţinut măsura arestării preventive faţă de inculpatul L.A.C.. Soluţia a rămas definitivă prin necontestare.

Ulterior prin încheierea nr. 52 din 06.06.2018,  judecătorul de cameră preliminară,  a exclus din ansamblul probelor administrate declaraţia dată de persoana vătămată D.I.C. la data de 22.02.2018, au fost respinse ca nefondate celelalte cereri şi excepţii formulate de către inculpatul  L.A.C. cu privire la legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. ggg/P/2018  al Parchetului de pe lângă Tribunalul G.

S-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 113/P/2018 al Parchetului de pe lângă Tribunalul G. privindu-l pe inculpatul L.A.C., a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

S-a dispus începerea judecății privindu-l pe inculpatul L.A.C., fiul lui ........., pentru săvârşirea infracţiunii de omor în stare de recidivă, faptă prev.de art.188 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen.

Încheierea a rămas definitivă prin încheierea nr. 58 din 11.07.2018 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel C. prin care au fost respinse ca nefondate, contestaţiile declarate de inculpatul L.A.C.  şi de către Parchetul de pe lângă Tribunalul G..

A fost stabilit primul termen de judecată la data de 03.09.2019, termen la care a fost amânată cauza la data de 17.09.2019, întrucât a lipsit apărătorul ales al inculpatului iar asistenţa juridică a acestuia este obligatorie, dispunându-se emiterea unei adrese către Baroul G. pentru desemnarea unui apărător din oficiu pentru inculpat.

Ulterior la data de 17.09.2019, la primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras în baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus începerea judecăţii, instanţa l-a întrebat pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, aducându-i la cunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

Inculpatul L.A.C. a arătat că solicită ca judecarea cauzei să se facă potrivit art. 374 alin. 4 C.pr.pen.

S-a procedat la audierea inculpatului în conformitate cu dispozițiile art. 375 alin. 1 raportat la art. 378 C.pr.pen., declarația acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosar (filele 62-64 volumul I dosar instanţă).

Tribunalul a respins cererea inculpatului de judecare conform procedurii aplicabile în cazul recunoaşterii învinuirii urmând ca, în situaţia în care starea de fapt recunoscută de inculpat va fi aceeași cu cea rezultată în urma cercetării judecătoreşti, inculpatul să beneficieze de reducerea limitelor de pedeapsă, potrivit disp.art.396 alin.10 C.proc.pen. Instanța a apreciat că inculpatul a invocat aspecte de fapt care ar putea avea fi valorificate sub forma legitimei apărări sau provocării, împrejurări care nu au fost reținute în rechizitoriu și pentru stabilirea cărora este necesară administrarea de probe.

Astfel cum rezultă din încheierea de şedinţă din data de 17.09.2018, s-a solicitat audierea martorilor indicați în dispozitivul rechizitoriului atât de către reprezentantul Ministerului Public cât şi de către inculpat prin apărător.

Partea civilă a solicitat, pe latură civilă încuviințarea probei testimoniale solicitând audierea a doi martori, al cărora nume nu l-a putut indica la acel moment, şi proba cu înscrisuri, iar inculpatul prin apărător a solicit încuviințarea probei testimoniale şi a arătat că va formula și scris o cerere de încuviințare a efectuării unei expertize medico legale psihiatrice pentru stabilirea discernământului inculpatului urmând a depune o cerere scrisă în acest sens.

Instanța a încuviințat audierea martorilor indicaţi în rechizitoriu şi a dispus citarea tuturor martorilor indicaţi în dispozitivul rechizitoriului respectiv: ..........

A prorogat discutarea cererii formulate de inculpat privind efectuarea unei noi expertize medico legale pentru stabilirea discernămânului acestuia după ce inculpatul va formula cererea în scris, cu indicarea faptelor şi împrejurărilor supuse evaluării şi a obiectivelor care trebuie lămurite de expert potrivit dispoziţiilor art. 172 alin. 3 C.pr.pen.

De asemenea, a prorogat discutarea cererii formulată atât de inculpat prin apărător cât şi de partea civilă prin apărător privind încuviinţarea probei testimoniale la termenul următor.

A fost amânată cauza la data de 01.10.2018.

La termenul de judecată din data de 01.10.2018 s-a procedat la audierea martorii B.A.E. (filele 94-95, vol. I. dosar instanţă), O. G. C. (filele 96-97, vol. I. dosar instanţă), G. I. D. (filele 98-99, vol. I. dosar instanţă), G. O. G.(filele 100-101, vol. I. dosar instanţă), M. G. (filele 91-93, vol. I. dosar instanţă) şi S. V. (filele 102-103, vol. I. dosar instanţă) declarațiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei

De asemenea, la acest termen de judecată a fost trimisă prin fax o cerere din partea inculpatului prin apărător prin care solicită efectuarea unei expertize medico-legale pentru a se stabili dacă între leziunile traumatice şi deces există legătură de cauzalitate şi dacă leziunea căreia i se datorează șocul hemoragic a fost adecvat tratată şi la ce interval de timp raportat la data agresiunii, proba cu înscrisuri, martori şi de asemenea readministrarea întregului probatoriu din faza de urmărire penală. Totodată prin fax a fost trimisă o cerere cu obiectivele expertizei.

La acest termen de judecată s-a prorogat punerea în discuţie şi pronunţarea asupra cererii formulate de inculpat privind efectuarea unei noi expertize medico legale la termenul următor şi s-a dispus aducerea cu mandat a martorilor lipsă respectiv G. N., C. G. R., M.R., F. A. N., H. B. I., S. F. şi V. A. Fl., fiind amânată cauza la data de 22.10.2019.

La termenul de judecată din data de 22.10.2018 s-a procedat la audierea martorii G.N.(filele 127, 128, vol. I. dosar instanţă), C.G.R. (filele 130-133, vol. I. dosar instanţă), F.A.N. (filele 125,126, vol. I. dosar instanţă), H.B.I. (filele 136, 137, vol. I. dosar instanţă), S.F. (filele 134, 135, vol. I. dosar instanţă) şi V.A.F. (fila 129, vol. I. dosar instanţă) şi C.L. (filele 138-139, vol. I. dosar instanţă)  declarațiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei.

Tot la acest termen de judecată a fost încuviințată cererea inculpatului privind audierea martorului N. M., pentru respectarea principiului egalității de arme întrucât la solicitarea procurorului a fost audiat  martorul F.A.N.deși nici acesta nu a fost prezent la locul săvârșirii infracțiunii. Martorul F.A.N. a declarat că s-a aflat în seara conflictului la domiciliul său împreună cu martorul N.M..

La acest termen de judecată a fost respinsă cererea inculpatului de încuviințare a unei noi expertize medico-legale psihiatrice și unei noi expertize medico –legale pentru a se stabili cauza de decesului.

A fost amânată cauza la data de 21.11.2018 pentru când s-a dispus citarea martorului N.M. şi a martorei M.R. în vederea audierii.

La termenul din data de 21.11.2019 a fost amânată cauza la data de 10.12.2018 la cererea apărătorului ales al inculpatului care a depus la dosarul cauzei o cerere de amânare a cauzei susținând că nu se poate prezenta din motive medicale, cerere însoțită de copia adeverinței medicale nr. 4931 din 20.11.2018.

La termenul de judecată din data de 10.12.2018 s-a procedat la audierea martorei M.R. (filele 174-176, vol. I. dosar instanţă)  declarația acesteia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei şi s-a luat un supliment de declaraţie inculpatului L.A.C.(filele 172-173, vol. I. dosar instanţă)  care a fost consemnat şi ataşat la dosarul cauzei.

Au fost admise cererile formulate de avocat M.R. pentru partea civilă prin care solicită reaudierea mamei inculpatului M.G., de reprezentantul Ministerului Public prin care solicită reaudierea tuturor poliţiştilor care au fost la faţa locului respectiv B.A., G.N., O.G.C., G:I.D., de avocat M.R. pentru inculpat prin care solicită reaudierea concubinei inculpatului C.G.R.  precum şi cea formulată de avocat M.R. pentru partea civilă prin care solicită să se procedeze la audierea domnului avocat N.N. în calitate de martor şi s-a dispus citarea acestora.

S-a dispus emiterea unei adrese către Comisia de avizare din cadrul Institutului de Medicină Legală ZZZZ pentru avizarea raportului medico-legal de necropsie nr. 860-A3-162 din 28.02.2018 încheiat de Institutul de Medicină Legală ZZZZ precum şi emiterea unei adrese către Judecătoria T pentru a comunica copia sentinţei penale nr. vvv/23.10.2013 cu menţiunea rămânerii definitive.

A fost amânată judecarea cauzei la data de 14.01.2019 termen la care au fost audiaţi martorii N.N. (filele 4-7, vol. II. dosar instanţă)  şi N.M.M. (fila 8, vol. II. dosar instanţă)  fiind amânată cauza la data de 28.01.2019 pentru citarea martirlor lipsă B.A. E., G.N., O.G.C., G.I.D., C.G.R.  şi M.G..

La termenul de judecată din data de 28.01.2019.2018 s-a procedat la audierea martorei B.A. E.(filele 25,26, vol. II. dosar instanţă), G.I.D. (filele 27, 28, vol. II. dosar instanţă), C.G.R.  (filele 31, 32, vol. II. dosar instanţă) şi M.G.(filele 29, 30, vol. II. dosar instanţă) declaraţiile acestea fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei.

De asemenea, la acest termen de judecată a fost comunicată de institutul de medicină Legală ZZZZadresa nr. 72/E2/17.12.2018, prin care se comunică că nu este de acord şi nu avizează concluziile Raportului medico-legal de necropsie nr. 860/A3/162 din 28.02.2018, elaborat de Institutul de Medicină Legală ZZZZ, privind decesul numitului D.I.C. întrucât au fost constatate neconcordanțe între leziunile traumatice externe şi interne suferite de victimă la data de 15.02.2018. Pentru lămurirea situaţiei şi a modului de producere a acestor leziuni s-a propus să se dispună efectuarea unui nou raport de expertiză medico legală, pe baza actelor, de către o comisie de nouă expertiză medico-legală din cadrul Institutului de Medicină Legală ZZZZ.

A fost amânată cauza la data de 04.02.2019 pentru aducerea martorilor lipsă, respectiv G.N. și O.G.C., cu mandat de aducere, citează martorul G.M.la locul de muncă, Inspectoratul de Jandarmi G..

S-a dispus emiterea unei adrese către Inspectoratul de Poliție și Inspectoratul de Jandarmi pentru a comunica numele persoanelor care au fost prezente, în calitate oficială, din partea acestor instituții, la fața locului în seara de 15.02.2018.

S-a dispus efectuarea unei noi expertize medico-legale de către o nouă comisie din cadrul Institutului de medicină Legală ZZZZcare urmează să aibă următoarele obiective:

- mecanismul de producere al fiecărei leziuni traumatice constatate;

- legătura de cauzalitate dintre leziunile traumatice şi deces;

- poziţia victimă-agresor, cu privire la fiecare leziune traumatică;

- dacă leziunile traumatice puteau fi produse prin autopropulsie sau heteropropupulsie, cădere şi lovire de corp dur;

- data producerii leziunilor care au produs decesul;

- dacă se identifică o culpă medicală în tratamentul acordat victimei şi dacă această eventuală culpă ar întrerupe legătura de cauzalitate dintre traumatism şi deces;

Avocat M.R.  a fost de acord cu obiectivele stabilite de instanță și solicită să fie avute în vedere și obiectivele suplimentare pe care le-a propus în scris, respectiv.

- dacă se poate preciza data producerii leziunii de arteră intercostală, respectiv dacă aceea leziune a fost produsă anterior sau ulterior primului act medical din seara de 15.02.2018;

- dacă este posibil ca leziunea de arteră intercostală să fi fost provocată ca urmare a procedurilor medicale la care a fost supusă victima la momentul internării, având în vedere că aceasta nu a fost constatată cu ocazia primei consultații;

- dacă leziunea de arteră intercostală cu hemotorace stâng şi căreia i de datorează şocul hemoragic a fost diagnosticată şi adecvat tratată imediat după agresiune sau la un interval mai mare de timp, în timpul spitalizării la Tg Mureş;

- dacă se concluzionează că leziunea de arteră intercostală nu a fost diagnosticată cu promptitudine, să se precizeze dacă ar fi existat posibilitatea de a se evita şocul hemoragic în situaţia diagnosticării prompte;

- dacă se identifică o culpă medicală care a permis instalarea şocului hemoragic, să se precizeze dacă doar şocul septic ar fi putut cauza decesul.

A fost prorogată încuviințarea vizualizării CD -ului pentru termenul următor, după audierea martorului G.M., inclusiv cu privire la realizarea filmării.

La termenul din data de 02.02.2019 a fost amânată judecarea cauzei la data de 18.02.2019, termen la care s-a procedat la audierea martorilor O.G.C. (fila 68, vol. II. dosar instanţă) şi G.N. C, (fila 69, vol. II. dosar instanţă)  declarațiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei.

La acest termen de judecată a fost în baza art. 177 alin. (4) C.pr.pen., admisă cererea formulată de inculpat, prin care solicită ca la efectuarea expertizei medico legale să participe un expert recomandat din partea sa, în persoana domnului doctor D.I. punând în vedere inculpatului să indice datele de contact ale acestuia.

A fost amânată cauza la data de 18.03.2019 pentru revenirea cu adresă către Institutul de Medicină Legală ZZZZ pentru efectuarea şi depunea raportul de expertiză medico legală dispus în cauză şi citarea martorului G.M. în vederea audierii.

Între timp a fost preschimbat termenul de judecată la data de 25.02.2019 termen la care tribunalul, având în vedere faptul că inculpatul nu a indicat numele unui expert medico legal care urmează să participe la efectuarea expertizei medico legale de necropsie ca expert recomandat a revenit asupra dispoziției de la termenul anterior şi a respins cererea privind desemnarea unui expert recomandat având în vedere că nu s-a indicat un astfel de expert. Potrivit art.177 alin.4 C.proc.pen., părțile au dreptul să solicite numirea unui expert recomandat, acesta neputând fi desemnat de instanță.

A fost amânată cauza la data de 18.03.2019 revenind cu adresă către Institutul de Medicină Legală ZZZZpentru efectuarea şi depunea raportul de expertiză medico legală dispus în cauză şi citarea martorului G.M. în vederea audierii.

La termenul din data de 18.03.2019 s-a procedat la audierea martorului G.D.M. (fila 101, vol. II. dosar instanţă) declarația acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei fiind amânată cauza la data de 15.04.2019 pentru revine cu adresă către Institutul de Medicină Legală ZZZZpentru efectuarea şi depunea raportul de expertiză medico legală dispus în cauză.

La termenul din data de 15.04.2019 a fost amânată cauza la data de 06.05.2019 termen pentru care a fost comunicat de către Institutul de medicină Legală ZZZZ raportul de nouă expertiză medico legală fiind amânată cauza la data de 27.05.2019 pentru observarea acestuia şi pregătirea apărării de către inculpat cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice formulată şi depusă la dosarul cauzei de către partea civilă D.P..

La termenul din data de 27.05.2019 a fost pusă în discuţie cererea formulată de partea civilă de schimbare a încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul din infracțiunea de omor prevăzută de art. 188 C.pen. în infracţiunea de omor calificat prin cruzimi prevăzută de art. 189 alin. 1 lit. h C.pen. precum şi cererea formulată de inculpat de schimbare a încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul în sensul reţinerii a scuzei provocării, cereri ce au fost respinse apreciindu-se că fapta, aşa cum a fost descrisă în rechitoriu, este corect încadrată în drept iar având în vedere comunicatul de presă cu privire la ședința Plenului Curții Constituționale din 16.04.2019, conform căruia a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art.377 alin.(4) teza întâi și art.386 alin.(1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care instanța de judecată se pronunță cu privire la schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare printr-o hotărâre judecătorească care nu soluționează fondul cauzei, va amâna judecarea cauzei la data de 03.06.2019.

La termenul din data de 03.06.2019 au fost respinse cererile de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpat din infracțiunea de omor, prev. și ped. de art.188 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen., în infracțiunea de ucidere din culpă, prev. și ped. de art.192 C.pen. sau în infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. și ped. de art.195 C.pen. precum şi cererea de efectuare a unui supliment de expertiză medico-legală sau a unui nou raport de expertiză medico-legală fiind amânată judecarea cauzei la data de 10.06.2019 având în vedere comunicatul de presă cu privire la ședința Plenului Curții Constituționale din 16.04.2019, conform căruia a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art.377 alin.(4) teza întâi și art.386 alin.(1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care instanța de judecată se pronunță cu privire la schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare printr-o hotărâre judecătorească care nu soluționează fondul cauzei.

Coroborând mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale şi  cercetării judecătorești, instanța reține următoarea stare de fapt:

În data de 15.02.2018, după ce consumaseră o cantitate însemnată de alcool atât în timpul zilei cât și în cursul serii, victima D.I.C. și inculpatul L.A.C. se aflau la domiciliul acestuia din urmă situat în mun........

La un moment dat, între cei doi a intervenit un conflict spontan, context în care inculpatul L.A.C. i-a aplicat victimei o lovitură în zona pieptului cu un cuțit cu lama de 23 cm, victima decedând la data de 27.02.2018 în Spitalul Clinic Universitar ZZZZ.

Această stare de fapt nu este contestată de inculpat care a susținut însă că a acționat în stare de legitimă apărare, sau cel puțin de provocare, precum și că între lovitura aplicată victimei și decesul acesteia nu există legătură de cauzalitate, decesul fiind cauzat de o culpă medicală, apărări pe care instanța le va înlătura pentru următoarele considerente:

Astfel cum a subliniat în mod constant apărarea, nu au existat martori la desfășurarea conflictului dintre inculpat și victimă.

Deși victima a putut fi audiată în timp ce se afla internată la Spitalul ZZZZ, declarația acestuia a fost exclusă în camera preliminară.

Inculpatul a fost audiat de mai multe ori, atât în cursul urmăririi penale cât și în faza de judecată însă și-a modificat permanent declarațiile.

Inițial,  în faza urmăririi penale, a refuzat să de declarații iar în fața judecătorului de drepturi și libertăți a susținut că: ,, După ce am încheiat convorbirea cu mătușa mea, D.I.C. s-a aprins din nou foarte tare și a luat de pe masa din bucătărie un cuțit pe care l-a ridicat deasupra capului cu intenția de a mă lovi, menționez că m-a amenințat cu cuțitul în acele momente, nu a încercat să mă lovească, acesta spunând că:« Vă omor și pe tine și pe gagica ta și mătușa ta!» Trebuie să precizez faptul că acel cuțit era folosit în bucătărie la tăierea oaselor și îl aveam de obicei în sertarul cu cuțite, în acea zi cuțitul se afla pe masă deoarece în dimineața aceea tăiasem oasele cu el.

Precizez că în momentul în care l-am văzut cu cuțitul în mână m-am speriat foarte rău și m-am retras spre dormitor, în același timp aruncând cu sticle de vodcă spre D.I.C. pentru a-l intimida și pentru a-l determina să nu mai vină spre mine.

Totodată, am lovit cu mâna paharele și scrumiera de pe masă cu intenția de a-l lovi și de a-l intimida mai mult.

Precizez că obiectele respective l-au lovit pe D.I.C., însă acesta s-a aprins mai rău, a ridicat din nou cuțitul cu intenția de a mă lovi, iar eu am mers înapoi spre dormitor, unde acesta s-a îndreptat cu cuțitul ridicat spre mine și văzând că este într-o stare de ebrietate mai avansată decât mine, am avut curajul să-l prind de mână și să-i sucesc mâna, astfel că cuțitul a căzut pe jos, iar eu l-am luat în mâna dreaptă de pe jos și l-am lovit în zona pieptului o singură dată, iar când am scos cuțitul acesta a căzut jos și când am văzut că îi curge sânge am hotărât să sun la salvare și la poliție pentru a-l salva.

Menționez că după ce am realizat ce am făcut, am luat hotărârea să mă sinucid.

Nu am avut puterea să fac acest lucru, dar m-am tăiat singur pe burtă", filele 10-11 dosar nr. vvvvv.

Fiind audiat de procuror la data de 19.02.2019, inculpatul mai precizează suplimentar și că ,, După ce l-am deposedat de cuțit, am vrut să-l las pe un dulăpior de pe holul de la intrare însă D.I.C. mi-a spus să vin la el dacă am curaj, înjurându-mă. Precizez că eu am mai vrut să-l înjunghi o dată însă am renunțat la această idee.", fila 38, vol.I, d.u.p.

Cu ocazia audierii de către instanța de judecată, la termenul din data de 17.09.2018, inculpatul revine asupra celor declarate anterior și declară că victima l-a lovit prima cu pumnul, că ar fi luat cuțitul tip baionetă din dulapul din bucătărie, știind că acolo îl ține inculpatul, că a încercat să-l lovească pe inculpat cu cuțitul însă acesta a reușit să-l deposedeze de arma albă pe care a lăsat-o câteva secunde pe o noptieră. Inculpatul a luat din nou cuțitul de pe noptieră și, văzând că victima încearcă să îl lovească, a ridicat cuțitul în sus și l-a înjunghiat, filele 62-64 vol.I, dosar instanță. Și de această dată inculpatul afirmă, în prezenta noului avocat ales că, după conflict, fiind nervos și nevenindu-i să creadă ce făcuse, s-a tăiat în zona abdomenului cu un cuțit sau un ciob.

După ce instanța a respins cererea de judecare a cauzei potrivit procedurii în cazul recunoașterii învinuirii, la termenul din 10.12.2018, inculpatul a solicitat să fie reaudiat declarând că ,, Referitor la leziunea care se poate observa pe abdomenul meu în fotografiile aflate la fila 24 dosar de urmărire penală precizez că acestea s-au produs în următoarele circumstanțe.

Atunci când victima mi-a spus „hai mă ....”, replică înregistrată pe filmare, acesta a m-a atacat cu un briceag iar eu m-am ferit lăsându-mă pe spate, moment în care m-a tăiat dintr-o parte în alta a abdomenului.

Nu văzusem briceagul până în acel moment, probabil l-a avut în buzunar.

Nu am relatat aceste aspecte instanţei întrucât aşa mă învăţase primul avocat întrucât atitudinea de recunoaştere ar avea efecte asupra pedepsei ce urma să mi se aplice sau cu privire la încadrarea juridică.

Domnului avocat M. nu i-am relatat acest aspect.", filele 172-173 vol.1, dosar instanță.

Având în vedere susținerile inculpatului, cu acordul acestuia, a fost audiat de către instanță domnul avocat Narcis Nădrag, care l-a asistat în cursul urmăririi penale, acesta declarând că :

,, Inculpatul a relatat că victima a încercat să îl lovească cu cuţitul, el reuşind să îl deposedeze de cuţit.

Inculpatul a susţinut că şi după ce l-a deposedat de cuţit, victima a venit din nou spre el cu pumnii şi picioarele şi atunci a aplicat victimei o lovitură cu cuţitul.

A mai precizat că masa care a fost găsită spartă nu s-a spart în timpul conflictului însă a spart-o inculpatul, după ce a lovit victima, de nervi.

Mie inculpatul mi-a spus că tăietura din zona abdomenului i-a fost produsă în timpul conflictului dar că nu ştie cum, respectiv dacă l-a tăiat victima sau în timpul încăierării dintre ei i-a fost produsă această tăietură.

Este adevărat că ulterior inculpatul a declarat că şi-a produs-o singur, cred că tot de supărare.

Personal nu am apreciat că această leziune avea o valoare probatorie semnificativă, fiind superficială, şi chiar dacă i-ar fi fost produsă de către victimă, inculpatul nu ar fi putut dovedi acest lucru nefiind niciun martor de faţă, iar intensitatea loviturii nu ar fi putut justifica vreun efect juridic.

De asemenea, inculpatul îmi relatase că victima încercase să îl lovească cu cuţitul de sus în jos astfel încât nu era plauzibil ca tăietura produsă să fie de la stânga la dreapta.(...)

 Întrebare avocat parte civilă: V-a relatat inculpatul despre existenţa unui cuţit tip briceag în mâna victimei?

Răspuns: Nu îmi amintesc să se fi vorbit despre un alt tip de cuţit folosit în timpul conflictului. ".

Instanța apreciază că susținerile inculpatului în sensul că victima l-ar fi atacat prima și i-ar fi produs respectiva leziune în zona abdomenului nu pot fi reținute întrucât, pe lângă faptul că inculpatul a relatat de fiecare dată o altă versiune a dinamicii conflictului, afirmațiile acestuia nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă administrat în cauză.

Este adevărat că aceste schimbări de declarații, cel puțin în ceea ce privește dinamica conflictului, pot fi justificate obiectiv prin faptul că inculpatul nu își mai amintește exact ce s-a întâmplat, atât din cauza trecerii timpului cât și a stării în care se afla, acesta consumând o cantitate mare de bere și vodkă deși se afla sub tratament medicamentos pentru o afecțiune psihică, conform propriilor declarații.

Tocmai aceste împrejurări de fapt afectează însă credibilitatea relatărilor inculpatului, care, prin fiecare declarație dată, relatează o altă stare de fapt în ceea ce privește derularea conflictului.

Inclusiv fostul avocat ales al acestuia, cel căruia inculpatul a susținut că i-ar fi relatat despre atacul victimei asupra sa, a declarat că inculpatul i-a spus în acea seara că tăietura din zona abdomenului i-a fost produsă în timpul conflictului dar că nu ştie cum, respectiv dacă l-a tăiat victima sau în timpul încăierării dintre ei i-a fost produsă această tăietură. Ulterior, inculpatul a declarat că şi-a produs-o singur, tot de supărare. A mai menționat martorul că tăietura era una superficială și dispusă orizontal pe abdomen astfel încât el personal a apreciat că aceasta nu avea valoare probatorie semnificativă. De asemenea, domnului avocat inculpatul nu i-a relatat că ar fi fost tăiat cu un briceag ci cu acel cuțit baionetă pe care ulterior ar fi reușit să i-l ia victimei și cu care a înjunghiat-o.

Starea de legitimă apărare, ca și cauză justificativă, trebuie probată de cel care o invocă, potrivit dips.art.19 alin.2 C.pen. aceasta prezumându-se numai în cazul persoanei care ,,comite fapta pentru a respinge pătrunderea unei persoane într-o locuință, încăpere, dependință sau loc împrejmuit ținând de acestea, fără drept, prin violență, viclenie, efracție sau alte asemenea modalități nelegale ori în timpul nopții".

Or, în prezenta cauză se constată că nu există probe care să susțină relatările inculpatului referitoare la presupusul atac al victimei, relatări contradictorii  de altfel, așa cum s-a arătat anterior.

Mai mult, din fotografiile judiciare aflate la fila 24, vol.I, d.u.p., se constată că inculpatul prezenta în seara conflictului o plaga tăiată superficială, transversală, dispusă în partea superioară a abdomenului, localizarea și caracteristicile acesteia făcând mai plauzibilă ipoteza în care inculpatul s-a auto agresat, realizând gravitatea faptei comise, fie din remușcare, fie din teamă de repercusiuni, decât cea în care a fost agresat de victimă cu un briceag. Caracteristicile plăgii care susțin această concluzie sunt lungimea mare a acesteia, cuprinzând abdomenul dintr-o parte în alta, adâncimea uniformă a plăgii pe întreaga lungime, superficialitatea acesteia precum și forma perfectă, liniară. 

De asemenea, din redarea dialogului dintre victimă și inculpat, înregistrat de inculpat  cu telefonul mobil, rezultă cu evidență că victima nu l-a atacat pe inculpat atât timp cât, imediat după ce a fost înjunghiat cu cuțitul în piept, victima și-a exprimat nedumerirea cu privire la acțiunea inculpatului:

,,D.I.C.: (n.r. vorbește cu greutate și la un volum scăzut al vocii)...Ce ți-am făcut eu?...

Bărbat 1: Faci tu, futu-ți morții mă-tii figuri cu mine! De bulangiul dracu ce ești!(n.r.bărbatul gâfâie în continuare).

D.I.C.: Nu ți-am greșit cu nimic...", fila 225, vol.I, d.u.p.

În mod evident acest dialog între victimă și inculpat nu ar mai fi avut loc dacă victima ar fi încercat prima să îl lovească sau l-ar fi lovit cu briceagul pe inculpat.

Pentru aceste considerente, nefiind dovedit de către inculpat un atac anterior al victimei, apreciază instanța că nu pot fi reținute legitima apărare - cauză justificativă, excesul neimputabil - cauză de neimputabilitate sau depășirea limitelor legitimei apărări - circumstanță atenuantă legală.

A mai susținut inculpatul că instanța ar trebui să rețină în favoarea sa cel puțin circumstanța atenuantă legală a provocării, arătând că refuzul victimei de a părăsi domiciliul inculpatului, amenințările și limbajul licențios folosit de acesta la adresa concubinei și membrilor familiei inculpatului l-au determinat pe inculpat să își piardă controlul și să-l agreseze.

Din probele administrate în cauză, inclusiv declarațiile concubinei, mamei și mătușii inculpatului, reține instanța că între inculpat și victimă exista o relație de prietenie, cei doi fiind foarte apropiați.

Conform declarației martorului N.N., fostul apărător ales al inculpatului, atât victima cât şi inculpatul ,, au fost persoane pașnice până să înceapă să consume alcool şi droguri, inculpatul având un comportament exemplar în familie, ocupându-se personal de creșterea nepoatei sale întrucât ceilalți membri ai familiei lucrau. Nimeni nu ar fi putut să anticipeze o faptă atât de gravă şi atât de violentă. Şi victima era o persoană inteligentă şi cultă, cu bun simț până în momentul în care a început să consume etnobotanice. Nici prietenii acestuia nu îşi pot explica de ce victima nu a plecat la facultate şi şi-a ales un astfel de anturaj."

Același martor relatează că interacționat anterior cu cei doi inclusiv prin prisma profesiei sale de avocat, asigurându-le asistență juridică și a precizat că ,, Inculpatul şi victima erau prieteni foarte buni (...). Știam ce preocupări au, eu personal certându-i şi spunându-le că vor ajunge la pușcărie dacă o să mai consume etnobotanice.", filele 4-7, vol.III, d.instanță.

Din cauza comportamentului nociv și autodistructiv pe care îl aveau când erau împreună, consumând alcool în cantități mari și diverse substanțe cu proprietăți psiho active, membri familiei inculpatului și concubina acestuia nu erau de acord ca cei doi să-și petreacă timpul împreună, interzicându-i inculpatului acest lucru.

Din declarația martorei C.G.R. , concubina inculpatului, rezultă că în ziua conflictului, în jurul orei 12.00, inculpatul și victima se aflau la barul ,,Madam" din centrul orașului T. și consumau bere. Cu această ocazie, martora i-a remis inculpatului suma de 100 lei. Ulterior, în jurul orei 16.00, inculpatul a sunat-o pe martoră și i-a solicitat acesteia încă 100 lei, bani pe care inculpatul i-a luat personal de la locuința martorei. La ora 17.00-17.30, martora l-a sunat pe inculpat să îl întrebe ce face și a auzit muzică foarte tare, inculpatul spunându-i că a luat o sticlă de 2 litri și jumătate de bere, că este într-un taxi cu victima și că merg acasă la inculpat. Spre seară, în jurul orei 19.00, inculpatul a sunat-o pe martoră și a rugat-o să vină la el acasă însă aceasta a refuzat atât timp cât victima nu pleca de acolo.

Martora declară că discuția a continuat pe messenger, inculpatul promițându-i că victima va pleca însă, la un moment dat, i-a scris că victima nu dorește să plece invitând-o încă o dată pe martoră la domiciliul său. Martora a refuzat din nou și a apreciat că inculpatul s-a supărat întrucât nu i-a mai scris, filele 130-133, vol.I, d.u.p.

Și mătușa inculpatului, martora M.R. a declarat că l-a sunat de mai multe ori în cursul serii pe inculpat pentru a-i solicita acestuia să îl trimită acasă pe victimă și pentru a verifica ulterior dacă victima a plecat, inculpatul spunându-i că îl va trimite acasă. A amenințat martora inclusiv că, în caz contrar, va veni ea personal pentru a-l da afară și va chema și organele de poliție, afirmând că a auzit victima spunând ,,vino că te omor", filele 174-176 vol.I, d.instanță.

De asemenea, inculpatul a depus la dosar o captură de ecran în care se observă că victimei i-ar fi fost trimis în data de 15.02.2018, ora 21.58, prin intermediul aplicației messenger, mesajul ,,Te rog să părăsești de voie bună locuința sorei mele", fila 188, vol.I, dosar instanță, afirmând că acesta ar reprezenta mesajul transmis de mătușa sa M.R. în seara conflictului.

Pornind de la premisa autenticității mesajului, în sensul că a fost trimis victimei de mătușa inculpatului la data și ora indicate în cuprinsul acestuia, instanța remarcă că nu există nicio probă din care să rezulte că victima sau inculpatul au văzut mesajul în acea seară cu atât mai mult cu cât din momentul în care ar fi fost trimis, ora 21.58, și până când inculpatul a apelat numărul 112 pentru a solicita ambulanța, respectiv ora 22.06, fila 94, vol.I, d.u.p., au trecut numai opt minute.

Prin urmare, este foarte puțin probabil, ca în intervalul de 8 minute victima și inculpatul să fi văzut mesajul, să fi început și să se fi derulat conflictul dintre ei, parte din acesta fiind filmat de inculpat, inculpatul să o fi sunat pe mătușa sa pentru a-i spune că a înjunghiat victima, conform declarațiilor acesteia, fila 63, vol.I, d.u.p.

Se constată din fotografiile judiciare aflate la fila 28, vol.I, d.u.p., fotografii reprezentând ,,Detalii privind apelurile efectuate de pe telefonul mobil marca Samsung pus la dispoziția organelor de poliție"  că între ora 21.58 și până a apelat numărul 112, respectiv 22.06, inculpatul a fost sunat de mătușa acestuia însă nu a răspuns la ora 21.52, a sunat-o pe mătușa sa la ora 21.53, și-a sunat mama la ora 22.03, a fost sunat de concubina sa la ora 22.04 și și-a sunat mătușa la ora 22.05.

Instanța reține că în seara conflictului atât inculpatul cât și victima se aflau sub influența băuturilor alcoolice, după ce consumaseră bere și două sticle de vodkă, iar inculpatul a declarat că ingerase și diazepam, xanax și haloperidol, conform tratamentului prescris de medicul psihiatru, fila 63, vol.I, dosar instanță.

În jurul orei 21.00-21.30, martorul G.O.G. a ajuns la locuința inculpatului, fiind invitat de acesta, și a constat că atât inculpatul cât și victima se aflu sub influența băuturilor alcoolice. A relatat martorul că inculpatul vorbea cu prietena lui pe facebook. Martorul a intrat în bucătărie, și-a aprins o ţigară, şi-a pus un pahar de suc iar victima a luat o țigară din pachetul său. La un moment dat victima a picat de pe scaun pe spate, lovindu-se cu spatele de calorifer și spunând că sună la poliţie, folosind cuvinte injurioase. Observând că victima se afla într-o stare de agitaţie, martorul a căutat un motiv pentru a pleca. Inculpatul L. i-a spus să îi aștepte, să meargă toţi în oraş, însă martorului i s-a părut că ceva nu este în regulă şi a plecat. Cât timp a stat în casa inculpatului, aproximativ 10 minute, inculpatul și victima nu s-au certat și nu au avut discuții contradictorii, cu atât mai mult, D.I.C., după ce a căzut pe spate, nu s-a mai ridicat și se uita într-un punct fix pe tavan, filele 66-67, vol.I, d.u.p. și 100-101, vol.I, d.u.p.

Prin urmare, cel puțin la ora 21.00-21.30, între inculpat și victimă nu existau discuții contradictorii.

Din probele administrate rezultă, așa cum s-a arătat anterior, că mătușa și concubina inculpatului i-au solicitat acestuia insistent să îl scoată din casă pe victimă, neexistând nicio probă care să dovedească însă împrejurarea că inculpatul i-ar fi cerut victimei să plece.

De altfel, familia inculpatului îi interzisese acestuia, cu mult timp înaintea conflictului, să îl mai invite pe victimă la domiciliul său, interdicție de care inculpatul în mod evident nu a ținut cont, fila 91 verso, vol.I, dosar instanță.

Acceptând chiar că discuția dintre cei doi ar fi pornit de la refuzul victimei de a pleca de la locuința inculpatului și chiar că acesta l-ar fi jignit și amenințat pe inculpat, instanța apreciază că nu poate reține provocarea ca și circumstanță atenuantă legală.

Potrivit art.75 alin.1 lit.a) C.pen., constituie circumstanță atenuantă legală săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau printr-o altă acțiune ilicită gravă.

Pentru evaluarea stării de tulburare sau de emoție trebuie avute în vedere împrejurările concrete ale cauzei, particularitățile psihice ale infractorului, raporturile dintre părți.

Or, între inculpat și victimă exista o relație de prietenie foarte apropiată, inclusiv inculpatul și membrii familiei acestuia susținând că victima s-a mai manifestat agresiv fizic cu inculpatul, acesta acceptându-i comportamentul întrucât îl considera ,, fratele său".  Relevantă în acest sens este următoarea convorbire dintre inculpat și victimă din cuprinsul căreia rezultă că inculpatul o iartă pe victimă pentru că acesta l-ar fi lovit:

,, -Doar că ai vrut să mă bați îmi dăduși câteva palme și câțiva pumni în stomac. Da îi luai prietenește.

-Mă tai pentru asta. Îți arăt mâine.

-Stai liniștit că nu e nimic frățior. Te iubesc. Mult.", fila 186, vol.I, dosar instanță.

Într-un astfel de context, presupusul refuz al victimei de a părăsi imobilul, injuriile și amenințările adresate de acesta nu puteau să-i producă inculpatului o stare de tulburare sau emoție de natura celei prevăzute de art.75 alin.1 lit.a) C.pen.

Inculpatul se afla în mod evident într-o stare de agitație, de nervozitate, astfel cum rezultă inclusiv din limbajul folosit de acesta în dialogul cu victima și ulterior cu operatorul de la 112, stare care poate fi explicată însă prin efectul conjugat al cantității de alcool și medicamentelor ingerate precum și al afecțiunilor psihice de care suferă, acesta fiind diagnosticat cu tulburare organică de personalitate, tulburare de personalitate disociată și tulburări mentale și de comportament cauzate de folosirea drogurilor multiple și altor substanțe, cu manifestări precum agitație psiho-motorie, instabilitate comportamentală, iritabilitate, irascibilitate, tulburări de somn, agresivitate fizică, filele 137-178, vol.I, d.u.p.

Se impune precizarea că inculpatul a solicitat în cursul cercetării judecătorești, la termenul din data de 17.09.2018, încuviințarea efectuării unei noi expertize medico-legale pentru stabilirea discernămânului, susţinând că din probatoriul administrat a rezultat că suferă de o boală psihică, luând medicamentaţie necesară şi totodată a consumat alcool, astfel că se impune ca medicii să se pronunţe şi cu privire la influenţa asupra discernământului pe care o are consumul de alcool în condiţiile medicamentaţiei pe care o lua în acel moment inculpatul şi afecţiunii psihice pe care acesta o avea. Deci, a solicitat să se stabilească în ce măsură discernământul a fost influenţat respectiv dacă a fost parţial afectat, a avut reprezentarea sau nu a avut reprezentarea consecințelor faptei sale  în concursul medicamentaţie, boală psihică şi consumul de alcool. Totodată, a susținut că expertiza anterioară este afectată de lipsa de imparţialitate a medicului întrucât acesta anterior avusese un conflict cu inculpatul.

Instanța a respins cererea inculpatului reținând că, potrivit dispozițiilor art.181 alin.1 C.proc.pen., se dispune efectuarea unei noi expertize atunci când concluziile raportului de expertiză sunt neclare sau contradictorii ori între conținutul și concluziile raportului de expertiză există contradicții iar aceste deficiențe nu pot fi înlăturate prin audierea expertului, niciuna dintre aceste ipoteze nefiind incidente în cauză. De altfel nici inculpatul nu susține că ar fi incidente disp. art.181 C.proc.pen.

Necesitatea încuviințării unei noi expertize este motivată prin presupusa lipsă de imparțialitate a unuia dintre medicii psihiatrii care au întocmit raportul de expertiză, aspect asupra căruia judecătorul de cameră preliminară s-a pronunțat definitiv, precum și prin apariția unor împrejurări de fapt noi, necunoscute la momentul realizării expertizei, respectiv consumarea unei cantități însemnate de alcool și ingerarea unor medicamente care i-ar fi afectat discernământul inculpatului.

Or, aceste împrejurări nu numai că nu erau noi dar au fost apreciate ca fiind irelevante pentru stabilirea existenței sau inexistenței discernământului.

Atât din cuprinsul ordonanței de efectuare a expertizei medico-legale psihiatrice, fila 125, vol.I d.u.p, cât și din raportul de expertiză, fila 119 vol.I d.u.p., rezultă că organele judiciare și medicii psihiatrii au avut în vedere faptul că inculpatul consumase alcool și că se afla sub tratament medical. În cuprinsul raportului de expertiză se face referire la tulburările mentale și de comportament cauzate de folosirea drogurilor multiple și a altor substanțe psihoactive precum și la manifestări heteroagresive accentuate de consumul de alcool și droguri.

Mai mult, inculpatul a recunoscut că în ziua în care ar fi avut loc conflictul a consumat voluntar cantități însemnate de alcool și ar fi ingerat voluntar xanax, diazepam și haloperidol, medicamente prescrise de medic, deși cunoștea că nu are voie să consume alcool în timp ce ia medicamentele, fila 63 vol.I d.instanță.

În ceea ce privește apărarea inculpatului în sensul că între lovitura aplicată victimei și decesul acesteia nu există legătură de cauzalitate, decesul fiind cauzat de o culpă medicală, instanța reține următoarele:

În seara conflictului, victima a fost transportată cu ambulanța la Spitalul de Urgență T. iar ulterior, în data de 17.02.2018, a fost transferat la Spitalul Clinic Județean ZZZZ unde a decedat în data de 27.02.2018.

În cursul urmăririi penale a fost efectuat raportul medico-legal de necropsie nr.860-A3-162 prin care s-a concluzionat că moartea victimei a fost violentă, datorându-se șocului hemoragic și septic ce a survenit în evoluția tratamentului toraco-abdominal cu plagă tăiată înțepată toraco-abdominală cu leziune de arteră intercostală, hemotorace stâng, leziuni la nivelul pericardului, plămânului, diafragmului, colonului, splinei și pancreasului, urmat de infecție intra-abdominală cu abcese multiple și peritonită generalizată, filele 184-188, d.u.p.

Apreciind că este utilă soluționării cauzei avizarea raportului medico-legal de necropsie nr. 860-A3-162 din 28.02.2018 întocmit de Institutul de Medicină Legală M, întrucât decesul a intervenit la mai multe zile după internarea victimei,  instanța a dispus, conform Ordonanţei Guvernului nr. 1/2000 republicată, avizarea acestuia de către Comisia de avizare din cadrul Institutului de Medicină Legală M.

Comisia de avizare din cadrul Institutului de Medicină Legală M a comunicat instanței că nu este de acord și nu avizează concluziile elaborate în Raportul medico-legal de necropsie nr. 860-A3-162, arătând că pentru lămurirea situației și a modului de producere a leziunilor victimei este necesară efectuarea unui nou raport de expertiză medico-legală, filele 23-24, vol.III, dosar instanță.

Instanța a dispus efectuarea unei noi expertize medico-legale, raportul de expertiză și avizul Comisiei de avizare fiind depuse la dosarul cauzei în data de 24.04.2019, filele 126-146, vol.III, dosar instanță, iar din concluziile acestuia rezultă următoarele:

1. în urma studierii actelor medicale rezultă că există o singură leziune traumatică, plagă tăiată-înţepată penetrantă toraco-abdominală, care s-a putut produce prin lovire directă cu corp tăietor-înţepător (posibil baionetă) cu o singură lama ascuţită.

2.între leziunea traumatică suferită şi decesul victimei există legătură de cauzalitate.

3. Cu privire la leziunea traumatică suferită, poziţia victimă-agresgr a fost faţă în faţă,

4, în urma studierii actelor medico-legale şi medicale din dosarul cauzei, leziunea suferită de victimă nu s-a putut produce prin autopropulsie sau heteropropulsie, cădere şi lovire de corp dur.

5. Leziunea traumatică (plaga toraco-abdominaiă) care, în evotuţie, a dus la deces s-a putut produce la data de 15.02.2018.

6. Din actele medicale prezente la dosar, precum şi din referatele de specialitate solicitate, rezultă că nu s-au identificat deficienţe medicale în tratamentul acordat victimei, astfel considerăm că între traumatismul suferit şi deces există legătură de cauzalitate.

7. Având în vedere faptul ca, leziunile de artere intercostale produc sângerări masive la nivelul cavităţii pleurale, leziunea de arteră intercostală III probabil că, a fost produsă ulterior primului act medical din seara zilei de 15.02,2018, prin frecarea capetelor de fractură a coastei III produsă în cadrul heteroagresiunii cu plagă tăiată-înţepată toraco-abdominală, cel mai plauzibil în cadrul manevrelor dc mobilizare a pacientului şi favorizată de tromboliză. Această afirmaţie se bazează pe faptul că, la momentul introducerii tubului de pleurostomie au fost evacuaţi doar 120 ml de sânge. Pe de altă parte în cursul toracotomiei efectuate la Spitalul Tîrgu Jiu (timpul II operator) s-a constatat existenţa doar a unor leziuni la nivelul lingulei, a piramidei bazale şi a pericardului, iar, având în vedere debitul şi calibrul destul de mare a arterelor intercostale, o astfel de leziune nu poate scăpa nedetectată la inspecţia cavităţii pleurale.

8.Cel mai probabil, leziunea de arteră intercoslală nu a fost provocată în urma procedurilor medicale (explorarea plăgii traumatice, toracotomii repetate) ci, cel mai plauzibil, aceasta s-a produs în urma frecării între capetele fracturate ale coastei III în cadrul mobilizărilor repetate a pacientului efectuate pentru diverse investigaţii medicale (CT, RMN, RTG repetate - necesare pentru evaluarea stării acestuia precum şi pentru stabilirea conduitei corecte terapeutice a acestuia) în cursul spitalizării pacientului, această stare fiind favorizată de tromboliză, din cadrul evoluţiei şocului septico-toxic apărut. Prin urmare, concluzionăm că leziunea de arteră intercostală III nu s-a produs în cadrul agresiunii prin plaga toraco-abdominală, aceasta neputând fi consemnată cu ocazia primei consultaţii.

9. Datorită faptului că leziunea de arteră intercostală cu hemotorax stâng s-a produs practic în ultima zi de spitalizare a pacientului, ducând la şoc hemoragie suprapus peste cel septico-toxic, concluzionăm că aceasta s-a produs la un interval mai mare de timp de la data producerii agresiunii (în cadrul spitalizării la Spitalul Clinic Judeţean de Urgență M, aşa cum am menţionat mai sus, datorită mobilizărilor repetate pentru investigaţiile medicale, în focarul de fractură a coastei III stg.) şi a fost diagnosticată, respectiv adecvat tratată conform bunelor practici din domeniu de la ora actuală.

10. Având în vedere că am concluzionat că leziunea de arteră intercostală cu hemotorax stâng şi şoc hemoragie suprapus peste cel septico-toxic a fost diagnosticată prompt şi corect tratată, considerăm că şocul hemoragic nu a putut fi evitat in acest caz.

11. în urma studierii actelor prezente la dosar, nu s-au constatat deficiente în acordarea îngrijirilor medicale de specialitate care să fi dus ia instalarea şocului hemoragic. Acesta, aşa cum am menționat anterior, s-a suprapus peste şocul septico-toxic, amândouă provocând decesul victimei. Dacă nu s-ar fi produs leziunea de artera intercostală cu hemotorax şi şoc hemoragie în urma mobilizărilor repetate a pacientului pentru diverse investigaţii, considerăm că şocul septico-toxic ar fi condus la acelaşi rezultat (decesul victimei).

Prin urmare, din cuprinsul expertizei medico-legale rezultă atât legătura de cauzalitate dintre leziunea produsă de inculpat victimei și decesul acestuia din urmă cât și absența vreunei culpe medicale în tratamentul acordat victimei.

Inculpatul a formulat cerere de completare a raportului de expertiză iar în subsidiar cerere de încuviințare a efectuării unei noi expertize, instanța respingând cererile motivat,  motivarea regăsindu-se în încheierea de ședință din data de 03.06.2019, filele 169-171, vol.III, dosar instanță.

Deși concluziile raportului de nouă expertiză sunt clare atât în ceea ce privește legătura de cauzalitate dintre lovitura aplicată victimei și decesul acesteia cât și în ceea ce privește absența culpei medicale, instanța apreciază că se impun câteva sublinieri dat fiind referatul medical al Spitalului Clinic Județean ZZZZ-Clinica de chirurgie din data de 05.03.2019 întocmit la solicitarea medicilor legiști, referat din cuprinsul căruia inculpatul a susținut că rezultă existența unei culpe medicale care ar fi întrerupt legătura de cauzalitate, filele 136-142, vol.III, dosar instanță.

Urmare a loviturii aplicate de inculpat victimei în zona stângă a toracelui cu cuțitul tip baionetă i-a fost produsă o plagă tăiată înțepată toraco-abdominală care a interesat două coaste, pleura, plămânul, pericadrul, diafragmul, pancreasul, colonul și splina, deci multiple leziuni interne.

Victima a primit îngrijiri medicale la Spitalul T. și a fost transferată după două zile, respectiv în data de 17.02.2018, la Spitalul Clinic Județean ZZZZ-Clinica de chirurgie unde evoluția acestuia a fost inițial favorabilă, după care a fost grevată de diverse complicații precum pneumonie, fistulă gastrică prin decubit de dren, hemotorace prin leziune de arteră intercostală și ulterior, deces.

Au fost identificate de către medicul primar chirug, în cuprinsul referatului mai sus arătat, deficiențe în managementul inițial al cazului care au condus la amânarea operației principale cu 4 ore, considerând însă acesta că întârzierea nu a contribuit la deznodământul fatal ulterior, fila 137, vol.III, dosar instanță, paragraf 4. În sprijinul acestei afirmații a arătat medicul că evoluția ulterioară, în primele 7 zile, a fost relativ bună, cu un pacient stabil hemodinamic și tranzit intestinal prezent, cu reluarea alimentației orale, sub tratament conservator bine condus. De asemenea, medicul a menționat că leziunile abdominale, prin gravitatea lor, puteau conduce în continuare la apariția unei stări septice și de șoc din următoarele motive: a existat o contaminare fecaloidă masivă și de durată; a existat o leziune de pancreas care prin natura agresivă a sucului pancreatic poate duce la autodistrugerea țesuturilor peripancreatice  apariția de abcese precum și la digestia și efracția unor organe învecinate cum ar fi stomacul, colunul, vasele de sânge; splenectomia a dus la scăderea imunității antiinfecțioase, supurația de plagă era de așteptat la orice pacient în condițiile unei operații septice; pneumonia a apărut în contextul unui pacient imobilizat la pat și ventilat mecanic prin IOT pentru mai multe zile și cu imunitate scăzută, fila 141, vol.III, dosar instanță.

În cuprinsul referatului medical întocmit de conf.habil. D.B.A., se arată, motivat, că cel mai probabil leziunea de arteră intercostală s-a produs în după amiaza zilei de 27.02.2018 în urma mobilizării pacientului ( la sala de operații, la investigații imagistice) prin mișcarea capetelor osoase costale fracturate având în vedere că leziunea de arteră intercostală era situată exact la nivelul plăgii penetrante de la nivelul peretelui toracic și că pe tubul de dren s-au exteriorizat 800 ml de sânge doar în după amiaza zilei de 27.02.2018. De asemenea, a precizat medicul că leziunea a fost corect diagnosticată și tratată iar atitudinea terapeutică aplicată victimei respectă bunele practici în domeniu la ora actuală, fila 143, vol.III, dosar instanță.

În concluzie, apreciază instanța că există legătură de cauzalitate între leziunea produsă de inculpat victimei și decesul acestuia din urmă și că nu a existat o culpă medicală în tratamentul acordat victimei care să întrerupă legătura de cauzalitate.

Prin urmare, inculpatul a lovit victima cu cuțitul tip baionetă în zona pieptului provocând decesul acestuia iar forma de vinovăția cu care a acționat este aceea a intenției ce rezultă din zona vizată de lovitură, intensitatea acesteia și natura obiectului folosit de inculpat.

În drept, fapta inculpatului L.A.C., săvârşită în stare de recidivă postexecutorie,  cu intenție, care în data de 15.02.2018, în jurul orei 22.00, l-a lovit cu un obiect tăietor înțepător în zona toracică pe victima D.I.C., provocându-i leziuni traumatice interne grave în urma cărora victima a decedat la data de 28.02.2018, între leziuni și deces existând legătură de cauzalitate, întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de omor, prev. și ped. de art. 188 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 C.pen., urmând a fi condamnat.

Dată fiind starea de fapt expusă şi luând în considerare scopul pedepsei, finalitatea urmărită prin aplicarea pedepsei, respectiv prevenirea de noi infracţiuni, tribunalul va proceda la stabilirea unei pedepse cu observarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 74 C.pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a faptei, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

 Vor fi avute în vedere dispoziţiile părţii generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, persoana infractorului şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Instanța nu va da eficiență dispozițiilor art.396 alin.10 C.proc.pen. întrucât nu a reținut aceeași situație de fapt cu cea recunoscută de inculpat.

În concret, instanţa reţine că inculpatul, în vârstă de 24 de ani, a absolvit 11 clase, nu avea nicio ocupație și nici loc de muncă la data săvârșirii faptelor.

Are antecedente penale, fiind condamnat inclusiv pentru săvârșirea de infracțiuni cu violență, respectiv tâlhărie,  și a adoptat o atitudine nesinceră pe parcursul procesului penal. Deși este dreptul inculpatului de a nu se auto incrimina, acesta nu s-a limitat la a nu da declarații în cauză ci a încercat inclusiv să plaseze vinovăția pentru infracțiunea săvârșită asupra victimei, afirmând că acesta l-ar fi lovit primul cu cuțitul, el fiind nevoit să reacționeze în stare de legitimă apărare.

Este adevărat că inculpatul suferă de anumite afecțiuni psihice care îl predispun spre un comportament heteroagresiv dar acestea nu îi abolesc discernământul iar inculpatul a continuat, după mai multe internări și tratamente psihiatrice, să consume alcool deși știa că îi este interzis acest lucru având în vedere tratamentul pe care îl urma.

De altfel, în acest context inculpatul a și săvârșit infracțiunea pe cel mai probabil nu ar fi comis-o dacă nu s-ar fi aflat sub influența băuturilor alcoolice, având în vedere relația foarte apropiată dintre el și victimă precum și absența unui veritabil  mobil care să îl determine pe inculpat să săvârșească o faptă atât de gravă.

În consecinţă, tribunalul îl va condamna pe inculpat în baza art.188 alin.1 C.pen. cu aplic. art.41 C.pen.  la o pedeapsă de 15 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor, pedeapsă pe care a apreciază ca fiind proporțională cu gravitatea faptei deduse judecății şi deci suficientă pentru a se atinge scopul preventiv, educativ şi coercitiv al pedepsei.

În baza art.67 alin.2 C.pen. raportat la art.66 alin.1 lit.a), b) și h) C.pen. va interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, pe o durată de 5 (cinci) ani, apreciind că prin săvârşirea infracţiunii deduse judecăţii inculpatul s-a dovedit nedemn de a deţine o funcţie electivă în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice precum şi de a ocupa o funcţie care  implică exerciţiul autorității de stat și evidențiind totodată o stare de pericol pentru comunitate prin purtarea de arme albe.

În baza art.65 alin.1 C.pen. raportat la art.66 alin.1 lit.a), b) și h) C.pen. va interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a deține, purta și folosi orice categorie de arme.

În baza art. 72 C.pen. va deduce din pedeapsa stabilită perioada reținerii și a arestării preventive de la 16.02.2018 la zi.

În baza art. 399 alin.1 C.proc.pen. va menține măsura arestării preventive dispusă faţă de inculpat, având în vedere că lăsarea acestuia în libertate până la soluționarea definitivă a cauzei prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce rezultă nu numai din gravitatea deosebită a faptei dar și din circumstanțele personale ale inculpatului, persoană aflată sub tratament medical pentru afecțiuni psihice care continuă să consume alcool.

În temeiul art. 108 alin.1 lit. d) și art.112 alin.1 lit. b) C.pen. va dispune confiscarea specială a cuțitului tip baionetă, în lungime totală de 35 cm, având lama în lungime de 23 cm și lățime de 2 cm, având mâner cu plăsele de texolit și gardă circulară tip inel introducere baionetă, având inscripția AK -47 CCCP, folosit la săvârșirea infracțiunii.

 În temeiul art.7 din Legea nr.76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic în sistemul naţional de date genetice judiciare.

 În ceea ce privește latura civilă, instanța reține că s-au constituit părți civile în cauză mama victimei, D.P., Serviciul de Ambulanță G., Spitalul Județean de Urgență T. și Spitalul Clinic Județean de Urgență ZZZZ.

Partea civilă D.P. a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 1.000.000 euro  daune morale și  10.000 lei despăgubiri materiale prejudiciul ce i-a fost cauzat ca urmare a decesului fiului acesteia, fila 65, vol.I, dosar instanță.

În dovedirea cererii, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și cu martori, probe încuviințate de instanță.

La termenul din data de 01.10.2019 a fost audiată martora S.V.,  iar la termenul din 22.10.2019 a fost audiată martora C.L., filele 102-103 și 138-139, vol.I, dosar instanță.

Din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă depusă în cursul urmăririi penale rezultă că partea civilă solicită despăgubiri materiale reprezentând contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru înmormântarea și pomenirea victimei iar daunele morale sunt solicitate exclusiv în considerarea durerii pricinuite de decesul victimei.

Instanța apreciază că sunt întrunite în mod cumulativ condițiile reglementate de art. 1349 alin.1 și 2 și art.1357 C.civil din 2009 pentru a opera răspunderea delictuală a inculpatului L.A.C., condamnat pentru săvârșirea faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu-omorul, pentru prejudiciile produse părților civile.

Pentru a se reţine răspunderea civilă delictuală, conform art.1357 C.civ., este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: existenţa unui prejudiciu; existenţa unei fapte ilicite; existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi existenţa vinovăţiei.

Or, dată fiind situaţia de fapt reţinută în fundamentarea soluţiei de condamnare a inculpatului, rezultă cu evidenţă existenţa faptei ilicite şi a vinovăţiei autorului, astfel încât  pentru stabilirea răspunderii civile este necesară dovedirea prejudiciului şi a legăturii de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu.

Se  constată, din înscrisurile aflate la dosarul cauzei și din declarațiile celor doi martori audiați de instanță, că prin fapta sa ilicită, săvârșită cu vinovăție, inculpatul a produs părților civile prejudicii care nu au fost acoperite încă.

În aceste sens, reține instanța că urmare a acțiunii ilicite a inculpatului care a provocat decesul victimei D.I.C., s-a produs părților civile un prejudiciu material constând în contravaloarea cheltuitelor făcute pentru transportul victimei la spital, tratamentul acordat acesteia iar ulterior decesului, pentru înmormântarea și pomenirea victimei.

Cuantumul acestor cheltuieli, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză, în declarații de martori, bonuri fiscale și chitanțe, aflate la filele 55-59 și 103 este de 10000 lei pentru partea civilă D.P.,  27.742,78 lei pentru partea civilă Spitalul Clinic Județean M.,  3035, 63 lei pentru partea civilă Spitalul Județean de Urgență T. şi 2693,78 lei pentru partea civilă  Serviciul Județean de Ambulață T..

 În ceea ce privește daune morale, instanța apreciază că pretențiile părții civile D.P. sunt parțial întemeiate, suma de 1.000.000 euro solicitată cu titlu de daune morale fiind justificată în parte, avându-se în vedere în acest sens faptul că prejudiciul moral constă în lezarea onoarei sau reputației unei persoane sau producerea altei suferințe de ordin psihic și justifică acordarea unei compensații materiale, compensații care se stabilesc prin apreciere, avându-se în vedere criterii care rezultă din cauza dedusă judecății. Valoarea prejudiciului moral constă de fapt în evaluarea despăgubirii care va compensa prejudiciul, ce constă în suferințe de ordin psihic, normele eticii și echității pledând pentru acordarea de daune morale.

Potrivit art. 1391 alin. 2 Cod civil, ”instanța judecătorească va putea, de asemenea, să acorde despăgubiri ascendenților, descendenților, fraților, surorilor și soțului pentru durerea încercată prin  moartea victimei, precum și oricărei alte persoane care, la rândul ei, ar putea dovedi existența unui asemenea prejudiciu”

Consideră instanța că suma de 150000 lei reprezintă o reparație dacă nu integrală, măcar justă și echitabilă, care poate compensa prejudiciul suferit prin pierderea fiului părții civile. Această sume de bani are efecte compensatorii, iar pe de altă parte nu constituie venituri nejustificate pentru partea civilă.

Prin urmare, în baza art. 397 alin. 1 C.proc. pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen. rap. la art. 1349 alin.1 şi 2 C.civ. şi art. 1357 C.civ.  va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă  Spitalul Clinic Județean M. şi va obligă inculpatul L.A.C. la plata către aceasta a sumei de 27.742,78 lei cu titlu de despăgubiri materiale, cu dobânda legală aferentă până la plata integrală a debitului, reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de internarea și tratamentul acordat victimei.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc. pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen. rap. la art. 1349 alin.1 şi 2 C.civ. şi art. 1357 C.civ. admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Județean de Urgență T. şi va obliga inculpatul L.A.C. la plata către aceasta a sumei de 3035, 63 lei cu titlu de despăgubiri materiale, cu dobânda legală aferentă până la plata integrală a debitului, reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de internarea și tratamentul acordat victimei.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc. pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen. rap. la art. 1349 alin.1 şi 2 C.civ. şi art. 1357 C.civ. va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă  Serviciul Județean de Ambulață T. şi va obliga inculpatul L.A.C. la plata către aceasta a sumei de 2693,78 lei cu titlu de despăgubiri materiale, cu dobânda legală aferentă până la plata integrală a debitului, reprezentând contravaloarea transportului victimei la spital.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc. pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen. rap. la art. 1349 alin.1 şi 2 C.civ. şi art. 1357 C.civ. va admite, în parte, acţiunea civilă formulată de partea civilă D.P. și va obligă inculpatul L.A.C. la plata către acesta a sumei de 10000 lei despăgubiri materiale și 150000 lei daune morale.

În baza art.274 alin.2 C.proc.pen. va obliga inculpatul L.A.C. la plata sumei de  5000  lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, onorariul avocaților din oficiu D.L.G., în cuantum de 100 lei, și T.A.I., în cuantum de 868 lei, rămânând în sarcina statului.

În baza art.276 alin.1 și 2 C.proc.pen. va obliga inculpatul la plata sumei de 1500 lei cheltuieli judiciare către partea civilă D.P., reprezentând onorariul avocatului ales Pupăzan Dumitru.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art.188 alin.1 C.pen. cu aplic. art.41 C.pen. condamnă inculpatul L.A.C., ......, cetățenia română, stare civilă-necăsătorit, stagiu militar nesatisfăcut, studii 11 clase, fără ocupație, recidivist, la o pedeapsă de 15 ( cincisprezece) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor.

În baza art.67 alin.2 C.pen. raportat la art.66 alin.1 lit.a), b) și h) C.pen. interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, pe o durată de 5 (cinci) ani.

În baza art.65 alin.1 C.pen. raportat la art.66 alin.1 lit.a), b) și h) C.pen. interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a deține, purta și folosi orice categorie de arme.

În baza art. 72 C.pen. deduce din pedeapsa stabilită perioada reținerii și a arestării preventive de la 16.02.2018 la zi.

În baza art. 399 alin.1 C.proc.pen. menține măsura arestării preventive dispusă faţă de inculpat.

În temeiul art. 108 alin.1 lit. d) și art.112 alin.1 lit. b) C.pen. dispune confiscarea specială a cuțitului tip baionetă, în lungime totală de 35 cm, având lama în lungime de 23 cm și lățime de 2 cm, având mâner cu plăsele de texolit și gardă circulară tip inel introducere baionetă, având inscripția yyyy.

 În temeiul art.7 din Legea nr.76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic în sistemul naţional de date genetice judiciare.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc. pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen. rap. la art. 1349 alin.1 şi 2 C.civ. şi art. 1357 C.civ. admite acţiunea civilă formulată de partea civilă  Spitalul Clinic Județean M. şi obligă inculpatul L.A.C. la plata către aceasta a sumei de 27.742,78 lei cu titlu de despăgubiri materiale, cu dobânda legală aferentă până la plata integrală a debitului.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc. pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen. rap. la art. 1349 alin.1 şi 2 C.civ. şi art. 1357 C.civ. admite acţiunea civilă formulată de partea civilă  Spitalul Județean de Urgență T. şi obligă inculpatul L.A.C. la plata către aceasta a sumei de 3035, 63 lei cu titlu de despăgubiri materiale, cu dobânda legală aferentă până la plata integrală a debitului.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc. pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen. rap. la art. 1349 alin.1 şi 2 C.civ. şi art. 1357 C.civ. admite acţiunea civilă formulată de partea civilă  Serviciul Județean de Ambulață T. şi obligă inculpatul L.A.C. la plata către aceasta a sumei de 2693,78 lei cu titlu de despăgubiri materiale, cu dobânda legală aferentă până la plata integrală a debitului.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc. pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen. rap. la art. 1349 alin.1 şi 2 C.civ. şi art. 1357 C.civ. admite, în parte, acţiunea civilă formulată de partea civilă D.P. și obligă inculpatul L.A.C. la plata către acesta a sumei de 10000 lei despăgubiri materiale și 150000 lei daune morale.

În baza art.274 alin.2 C.proc.pen. obligă inculpatul L.A.C. la plata sumei de  5000  lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, onorariul avocaților din oficiu D.L.G., în cuantum de 100 lei, și T.A.I., în cuantum de 868 lei, rămânând în sarcina statului.

În baza art.276 alin.1 și 2 C.proc.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 1500 lei cheltuieli judiciare către partea civilă D.P..

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 18.06.2019.

Domenii speta

Spete similare