Înscrierea la masa credală a creditorilor ca urmare a achitării de către aceștia a tuturor creanțelor înscrise în tabelul preliminar al creanțelor născute împotriva averii debitoarei, a creanțelor curente, împreună cu toate cheltuielile de procedură, cons

Decizie 123 din 25.01.2022


Înscrierea la masa credală a creditorilor ca urmare a achitării de către aceștia a tuturor creanțelor înscrise în tabelul preliminar al creanțelor născute împotriva averii debitoarei, a creanțelor curente, împreună cu toate cheltuielile de procedură, conservare, administrare. Subrogare.

„Faţă de cele arătate, Curtea consideră că, prin plata efectuată, apelanţii-contestatori A.A. şi B.B. s-au subrogat în drepturile creditorilor plătiţi, în condiţiile art. 1.593 coroborat cu art. 1.595 C. civ., în temeiul subrogaţiei convenţionale consimţite de către debitor.

Pentru a conchide astfel, Curtea are în vedere faptul că debitoarea, prin administrator judiciar, a fost încunoștințată cu privire la intenţia asociaţilor debitoarei de a vira în contul acesteia o sumă de bani cu scopul achitării tuturor datoriilor societății, iar debitoarea nu numai că nu s-a opus acestui demers, ci a furnizat asociaţilor informaţii cu privire la valoarea la zi a datoriilor societăţii, ceea ce confirmă acordul debitoarei pentru efectuarea plăţii şi, implicit, pentru transmiterea obligaţiilor către asociaţi.”

(Curtea de Apel București, Secţia a V-a civilă, decizia civilă nr. 123 din data de 25.01.2022)

Prin contestaţia formulată de contestatorii E.A., prin administrator special A.A., A.A şi B.B. împotriva tabelului definitiv de creanţe întocmit de administratorul judiciar şi publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. __, înregistrată pe rolul T.T. sub nr. __, s-a solicitat instanței să dispună refacerea/ ajustarea tabelului definitiv de creanțe prin înscrierea la masa credală a creditorilor A.A. și B.B. ca urmare a achitării de către aceștia a tuturor creanțelor înscrise în tabelul preliminar al creanțelor născute împotriva averii debitoarei E.A., precum și a creanțelor curente, împreună cu toate cheltuielile de procedură/ conservare/ administrare.

Prin sentința civilă nr. __ din data de __, Tribunalul a respins contestaţia ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această sentinţă Tribunalul a reţinut că administratorul judiciar al debitoarei a publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență raportul de activitate nr. 3 prin care a solicitat judecătorului sindic să dispună închiderea procedurii de insolvență a debitoarei conform dispoziţiilor art. 178 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, faţă de faptul că au fost achitate în integralitate creanţele deţinute de creditori.

Împotriva acestui raport contestatoarea a formulat contestație înregistrată pe rolul T. T.

La data de __ administratorul judiciar a publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență tabelul definitiv al creanţelor născute împotriva averii debitoarei E.A., întocmit ca urmare a soluţionării contestaţiilor împotriva tabelului preliminar și ca urmare a achitării în integralitate a creanţelor. 

Referitor la motivele invocate în prezenta contestaţie, s-a arătat că se recunoaște de către contestatori achitarea integrală a creanțelor către foștii creditori, însă se susține că plata a fost efectuată de A.A. și B.B., care au preluat astfel în integralitate drepturile creditorilor îndestulați şi sunt îndreptățiți să fie înscrişi în tabelul definitiv de creanţe.

Instanţa nu a primit aceste susţineri, faţă de conţinutul tabelului definitiv, conform art. 5 pct. 67 din Legea nr. 85/2014.

În acelaşi timp, s-a apreciat că nu poate fi respinsă ca inadmisibilă contestaţia, având în vedere momentul stingerii creanțelor prin plățile efectuate, al întocmirii tabelului preliminar şi a celui definitiv, precum și momentul contestării acestuia din urmă.

Astfel, instanța a reținut că tabelul definitiv de creanţe a fost publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. __, ulterior publicării, soţii A.A. şi B.B. solicitând administratorului judiciar, prin adresa din data de __, să ajusteze tabelul de creanţe în sensul înregistrării lor în calitate de creditori ai debitoarei cu suma cu care pretind că au finanţat debitoarea. Tabelul definitiv a fost contestat în termen legal, prin cererea expediată la data de __.

Pe de altă parte, instanța a reținut că la data de __, A.A. și B.B. (în calitate de promitenți-vânzători) au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare cu societatea A.S.R.L. (în calitate de promitent-cumpărător), părţile convenind ca avansul achitat de promitentul-cumpărător în baza promisiunii să fie virat în contul unic de insolvență al debitoarei E.A. în vederea stingerii creanţelor existente la acea data.

Potrivit ordinelor de plată menționate chiar de către administratorul judiciar, societatea A. S.R.L. a plătit creditorii debitoarei în insolvență, însă achitarea în integralitate a creanţelor a fost efectuată de administratorul judiciar ca urmare a încheierii contractului de asociere în participațiune între debitorul E.A., în insolvenţă, prin administrator special A.A. şi societatea A. SRL, având ca obiect realizarea în comun a unei exploataţii agricole pe o suprafaţă de teren agricol de cca. 1.360 hectare, deţinut de debitorul E.A. în extravilanul localităţii __, judeţul __.

În aceste condiţii, întrucât A.A. și B.B. au încheiat cu societatea A. SRL doar o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare, aceştia nu au transferat un drept de proprietate către A. SRL și nici nu sunt proprietari definitivi ai sumelor achitate de către A. SRL către debitoare.

A considerat instanţa că A. SRL ar fi putut să solicite înscrierea la masa credală sub condiţie, dar nu și contestatorii, care nu au fost titularii sumelor achitate de A.

În consecință, contestatorii nu au calitatea de creditori ai debitoarei, pentru că nu s-au subrogat în drepturile creditorilor, neexistând acordul acestora de la Legea nr. 85/2014 se achita creanţa din sume care provin de la A.A. şi B.B., nefiind incidente dispoziţiile art. 1.593, art. 1.598 din C. civ. și nici nu a existat un contract de cesiune de creanță încheiat cu creditorii.

În consecinţă, întrucât nu se poate vorbi despre achitarea creanțelor din fondurile proprii ale contestatorilor, instanţa a arătat că aceștia nu sunt îndreptăţiţi să fie înscriși în tabelul definitiv de creanţe, ei având posibilitatea de a solicita, ulterior închiderii procedurii de insolvență, restituirea de către debitoare a pretinselor sume împrumutate societăţii în perioada de insolvență.

Împotriva acestei sentințe au formulat apel contestatorii E.A, prin administrator special A.A., A.A. şi B.B., solicitând admiterea apelului şi schimbarea sentinţei, în sensul admiterii contestaţiei.

În dezvoltarea motivelor de apel, s-a arătat că prima instanţă a reţinut în mod greșit că societatea A. ar fi plătit creditorii debitoarei, ca urmare a încheierii contractului de asociere în participațiune nr. __, în realitate acest contract fiind distinct de promisiunea de vânzare-cumpărare nr. __ şi neavând nicio clauză care să privească plata vreunei sume de bani de către societatea menţionată către creditorii debitoarei E.A.SRL.

Dimpotrivă, suma de __ lei a reprezentat avansul cuvenit promitenților vânzători A.A. şi B.B., în temeiul promisiunii de vânzare-cumpărare menţionate, cu privire la care au solicitat promitentei cumpărătoare să o plătească în contul unic de insolvență al societăţii E.A.

Arată apelanţii că provenienţa sumei rezultă inclusiv din ordinul de plată din __ prin care A. a ordonat efectuarea viramentului bancar, aceleaşi detalii de plată figurând şi în tranzacţia evidenţiată în extrasul de cont al debitoarei, la data de __.

Ca atare, întrucât prima instanţă a preluat apărările intimatei, fără a arăta raţionamentul logico-juridic în baza căruia a procedat la respingerea susţinerilor contestatorilor, se apreciază că hotărârea este nemotivată.

În al doilea rând, se susţine că instanţa de fond a reţinut în mod greşit că apelanţii A.A. şi B.B. nu ar fi proprietarii definitivi ai sumei achitate în baza promisiunii de vânzare-cumpărare.

În realitate, se arată că suma respectivă reprezintă un avans din preţul convenit prin promisiunea de vânzare-cumpărare, diferenţa urmând a fi achitată la momentul încheierii contractului în formă autentică.

În acelaşi timp, promisiunea reprezintă un contract sinalagmatic în sine, care se bucură de putere de lege între părţi, în temeiul căruia s-a născut în patrimoniul promitenţilor vânzători dreptul de a încasa avansul, iar în cel al promitentei cumpărătoare dreptul de a obţine proprietatea în termenul convenit.

În ce priveşte susţinerea instanţei, în sensul că societatea A. s-ar fi putut înscrie la masa credală a debitoarei pentru recuperarea avansului achitat, se arată că nu poate fi primită, întrucât E.A. este un terţ faţă de promisiune, neavând în patrimoniul său drepturi sau obligaţii născute din promisiune.

Şi în acest caz apelanţii consideră că preluarea apărărilor intimatei, fără a argumenta de ce a înţeles să le valideze, echivalează cu o nemotivare a hotărârii.

În al treilea rând, se arată că prima instanţă a apreciat că nu ar fi operat subrogarea în drepturile creditorilor plătiţi, fără a oferi argumente de fapt sau de drept care să susţină acest punct de vedere, deşi dovezile administrate atestă că toate creanţele, inclusiv cheltuielile de procedură, au fost achitate din banii soţilor A.A. şi B.B.

Consideră apelanţii că sunt îndeplinite condiţiile subrogaţiei consimţite de către debitor, întrucât plata efectuată are natura unui împrumut acordat societăţii, chiar şi în absenţa unui act scris, pe care asociaţii debitoarei sunt îndreptăţiţi să îl recupereze, iar acest lucru se realizează prin înscrierea lor în tabelul definitiv al creanţelor asupra debitoarei.

Se mai arată că administratorul judiciar a fost informat în prealabil şi şi-a dat acordul cu privire la operaţiunea preconizată, care a dobândit dată certă cel mai târziu la momentul publicării în B.P.I. a raportului de activitate nr. __, iar împrejurarea că ordinele de plată cu care s-au achitat creditorii nu cuprind menţiuni cu privire la sursa banilor, nu le este imputabilă apelanţilor, ci exclusiv administratorului judiciar.

Consideră apelanţii că analiza situaţiei de fapt şi de drept deduse judecății trebuie să aibă în vedere inclusiv neregulile descoperite în activitatea administratorului judiciar, în cadrul procedurii de insolvenţă, precum şi faptul că acesta a respins solicitarea de înscriere în tabelul definitiv a asociaţilor debitoarei, dar şi cererea acestora de plată a aceleiaşi sume, lipsindu-i astfel de posibilitatea de a mai recupera suma respectivă.

În drept, au fost invocate prevederile art. 8 şi art. 43 din Legea nr. 85/2014, art. 466 C. proc. civ.

Intimata-debitoare, prin administrator judiciar, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia netimbrării, excepţia lipsei calităţii de reprezentant, excepţia lipsei de interes, excepţia inadmisibilităţii, iar pe fond a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat.

În apărare, s-a arătat, în esenţă, că administratorul judiciar nu a fost învestit cu o cerere de înscriere la masa credală, apelanţii depunând la data de __ doar o adresă prin care au solicitat ajustarea tabelului definitiv de creanţe al debitoarei, cu privire la care administratorul nu s-a mai pronunţat întrucât, între timp, fusese formulată prezenta contestaţie.

Pe de altă parte, se arată că apelanţii nu au dreptul de a solicita înscrierea la masa credală, întrucât încalcă promisiunea de vânzare cumpărare, care menționează la art. 2 pct. 2.1 faptul că preţul se achită de către A. către debitoare, în vederea ieşirii acesteia din insolvenţă, contrar scopului urmărit prin prezenta contestaţie.

În acelaşi, timp, se arată că apelanţii nu s-au subrogat în drepturile creditorilor, plata fiind efectuată de A. în temeiul contractului de asociere în participaţiune, nefiind îndeplinite condiţiile art. 1.593 C. civ. şi nici ale subrogaţiei legale sau parţiale, nu există o cesiune de creanţă, apelanţii nu deţin o creanţă în sensul art. 5 pct. 67 din Legea nr. 85/2014 şi nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 87 din lege.

În consecinţă, intimata consideră că prima instanţă a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală, care se impune a fi menținută.

Nu s-a formulat răspuns la întâmpinare.

Apelul este fondat, pentru considerentele care vor fi arătate în continuare:

La data de __, între A.A. şi B.B., în calitate de promitenţi vânzători şi A. SRL, în calitate de promitentă cumpărătoare, s-a încheiat o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare atestată de avocat __ sub nr. __, prin care promitenţii vânzători s-au obligat să vândă promitentei cumpărătoare, în 3 ani de la încheierea antecontractului, un teren extravilan arabil în suprafaţă de __ ha. situat în extravilanul __, judeţul __, preţul convenit al vânzării fiind de __ lei, din care promitenta cumpărătoare a plătit un avans în valoare de __.

Referitor la modalitatea de plată a avansului, promitenţii vânzători au solicitat promitentei cumpărătoare să vireze suma convenită în contul unic de insolvenţă al societăţii E.A., în vederea achitării creditorilor şi ieşirii din insolvenţă a societăţii.

Societatea A. SRL a procedat conform instrucţiunii primite, astfel cum se menţionează în cuprinsul ordinului de plată de la fila __ dosar apel.

Suma apare evidenţiată şi în extrasul de cont din __ al societăţii debitoare E.A.

Potrivit menţiunilor înscrise în raportul de activitate nr. __ aferent perioadei __, întocmit de administratorul judiciar al debitoarei E.A. şi publicat în B.P.I. nr. __, suma direcţionată în numele lui A.A. în contul unic de insolvenţă al debitoarei a fost folosită pentru plata în integralitate a tuturor creanţelor înscrise în tabelul preliminar al creanţelor născute împotriva averii debitoarei, a creanţelor curente şi a cheltuielilor de procedură/ administrare/ conservare.

Prin acelaşi raport, administratorul judiciar a solicitat judecătorului sindic să dispună închiderea procedurii de insolvenţă a debitoarei, conform art. 178 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, fără a dispune radierea acesteia, raportat la faptul că au fost achitate în integralitate creanţele achitate de creditori.

La data de __ administratorul judiciar a publicat în B.P.I. nr. __ tabelul definitiv al creanţelor născute împotriva averii debitoarei E.A., în care creditorii au fost înscrişi cu creanţe având valoarea 0.

Împotriva tabelului definitiv a fost formulată prezenta contestaţie, prin care s-a solicitat ajustarea tabelului prin înscrierea la masa credală a creditorilor A.A. şi B.B., ca urmare a achitării de către aceştia a tuturor creanţelor înscrise în tabelul preliminar, a creanţelor curente şi a cheltuielilor de procedură/ conservare/ administrare.

Prima instanţă a respins contestaţia, reţinând că achitarea integralitate a creanţelor asupra averii debitoarei E.A. a fost efectuată de administratorul judiciar ca urmare a încheierii contractului de participaţiune încheiat între această societate, prin administrator special şi societatea A. SRL, astfel că singura care avea dreptul de a solicita înscrierea la masa credală a debitoarei era această ultimă societate.

Curtea apreciază că aceste considerente sunt greşite şi contravin înţelegerii părţilor semnatare ale promisiunii bilaterale de vânzare, din care reiese că suma de __ lei a reprezentat avans din preţul convenit pentru vânzarea terenului promis, cuvenit promitenţilor vânzători, cu privire la care aceştia au solicitat promitentei cumpărătoare să fie virat în contul unic de insolvență al debitoarei E.A.

Împrejurarea că suma menţionată a fost plătită direct din contul promitentei cumpărătoare, şi nu al promitenţilor vânzători, operaţiune cu privire la care administratorul judiciar fusese anunţat în prealabil, astfel cum rezultă din raportul de activitate nr. 3 întocmit de acesta, nu conduce la concluzia că titularul banilor ar fi fost societatea A. SRL, în realitate aceasta efectuând plata conform instrucţiunilor primite de la cei cărora le aparţinea suma de __ lei.

Pe de altă parte, faptul că scopul urmărit prin prezenta contestaţie, acela de a fi înscrişi asociaţii debitoarei în tabelul definitiv al creanţelor asupra acesteia, pare să contravină scopului menţionat în cuprinsul promisiunii de vânzare-cumpărare, cel al ieşirii din insolvenţă a societăţii, nu poate fi invocat decât de promitenta cumpărătoare, în măsura în care aceasta apreciază că există o neexecutare a obligaţiilor asumate de către promitenţii vânzători, şi nicidecum de către debitoare, prin administrator judiciar, aceasta nefiind parte în contractul respectiv.

Referitor la contractul de asociere în participaţiune despre care face vorbire prima instanţă, Curtea reţine că, într-adevăr, la data de __, între societatea A. SRL – Asociat 1 şi societatea E.A. – Asociat 2 s-a încheiat un astfel de contract, pe o durată de 11 ani, cu scopul realizării demersurilor necesare pentru obţinerea de beneficii prin realizarea în comun a unei exploataţii agricole pe o suprafaţă de teren agricol de aproximativ __ ha, deţinută de Asociatul 2 în extravilanul localităţii __.

Potrivit înţelegerii părţilor, Asociatul 2 a adus în asociere dreptul de folosinţă asupra terenului menționat şi spaţiul necesar pentru depozitarea utilajelor agricole şi pentru plata arendei, iar Asociatul 2 a adus în asociere fondurile financiare, resursele umane şi utilajele necesare pentru executarea lucrărilor agricole, conform tehnologiei pentru exploatarea terenului în condiţii optime.

Nu rezultă din cuprinsul convenţiei menţionate că Asociatul 1 – A. SRL şi-a asumat o obligaţie de plată a vreunei sume de bani către societatea E.A., astfel încât concluzia contrară a primei instanţe este neîntemeiată.

De altfel, cu prilejul dezbaterilor asupra apelului, intimata-debitoare, prin administrator judiciar a confirmat faptul că plata sumei de __ lei a reprezentat efectiv alegerea asociaților de a dispune unui terţ să achite o sumă de bani ce li se cuvenea, în baza promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, în contul societăţii debitoare, pentru achitarea creanţelor şi ieșirea din procedura insolvenței.

Prin urmare, Curtea consideră că este în afara oricărei discuţii faptul că suma cu care au fost achitate la data de __ toate datoriile societăţii E.A a provenit de la asociaţii societăţii, A.A. şi B.B.

Pe de altă parte, în absenţa formei autentice, plata efectuată în numele asociaţilor nu a reprezentat o donaţie făcută societăţii şi nici nu a fost realizată în executarea vreunei obligaţii a acestora faţă de societate.

În ce priveşte efectul pe care l-a produs plata realizată în contul unic de insolvenţă al debitoarei E.A, Curtea consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 87 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 (finanţările acordate debitorului în perioada de observaţie în vederea desfăşurării activităţilor curente, cu aprobarea adunării creditorilor, beneficiază de prioritate la restituire, potrivit prevederilor art. 159 alin. (1) pct. 2 sau, după caz, potrivit prevederilor art. 161 pct. 2.), întrucât plata nu a fost efectuată cu aprobarea adunării creditorilor.

Pe de altă parte, cea mai mare parte din suma achitată în contul debitoarei a servit pentru plata creanţelor înscrise în tabelul preliminar, adică a creanţelor existente la data deschiderii procedurii insolvenţei asupra debitoarei, în valoare de __ lei, creanţele curente achitate având o pondere infimă în raport cu acestea.

În ce priveşte apărarea intimatei debitoare, întemeiată pe dispoziţiile art. 5 pct. 67 din Legea nr. 85/2014, care definesc tabelul definitiv de creanţe, Curtea constată că prima instanţă a înlăturat-o prin hotărârea pronunţată, iar intimata nu a declarat apel împotriva considerentelor respective, astfel încât această apărare nu mai poate fi reiterată în apelul părţii adverse.

Faţă de cele arătate, Curtea consideră că, prin plata efectuată, apelanţii-contestatori A.A. şi B.B. s-au subrogat în drepturile creditorilor plătiţi, în condiţiile art. 1.593 coroborat cu art. 1.595 C. civ., în temeiul subrogaţiei convenţionale consimţite de către debitor.

Pentru a conchide astfel, Curtea are în vedere faptul că debitoarea, prin administrator judiciar, a fost încunoștințată cu privire la intenţia asociaţilor debitoarei de a vira în contul acesteia o sumă de bani cu scopul achitării tuturor datoriilor societății, iar debitoarea nu numai că nu s-a opus acestui demers, ci a furnizat asociaţilor informaţii cu privire la valoarea la zi a datoriilor societăţii, ceea ce confirmă acordul debitoarei pentru efectuarea plăţii şi, implicit, pentru transmiterea obligaţiilor către asociaţi.

Aceste aspecte rezultă din raportul de activitate nr. 3 întocmit de către administratorul judiciar şi publicat în B.P.I., care menţionează explicit atât data efectuării plăţii de către asociaţi, cât şi data plăţii datoriilor societăţii E.A., conferind astfel dată certă ambelor operaţiuni.

În ce priveşte absenţa menţiunii din documentele de plată a datoriilor societăţii, cu privire la faptul că plata a fost efectuată din banii provenind de la asociaţi, Curtea consideră că nu poate fi imputată apelanţilor şi, ca atare, nu justifică respingerea solicitării acestora.

Faţă de considerentele expuse, Curtea apreciază că apelul este fondat, sentinţa apelată fiind rezultatul interpretării greşite a probelor administrate în cauză, în ce priveşte situaţia de fapt, precum şi al aplicării eronate a dispoziţiilor legale care reglementează subrogaţia convenţională.

În consecinţă, în baza art. 480 alin. (1) C. proc. civ., Curtea va admite apelul şi va schimba în parte sentinţa apelată, în sensul admiterii contestației şi dispunerii înscrierii creditorilor A.A. şi B.B. în tabelul definitiv de creanţe al debitoarei E.A. cu întreaga sumă plătită debitoarei.

În mod evident, în limita sumelor plătite pentru achitarea creanţelor curente, respectiv a cheltuielilor de procedură/ administrare/ conservare, pentru care nu era obligatorie înscrierea în tabel, menţionarea acestora în tabelul definitiv nu va efecte în privinţa regimului lor juridic, în sensul că nu le va transforma în creanţe anterioare deschiderii procedurii, ci ele vor urma regimul de plată al creanţelor curente. 

În baza art. 453 alin. (1) C. proc. civ., fiind în culpă procesuală, intimata va fi obligată la plata către apelantul A.A. a sumei de __ lei, cu titlul de cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru achitată în apel.