Efectele Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 702/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 96 din 10.02.2020, în ce priveşte pensionarii înscrişi iniţial la pensie de invaliditate conform prevederilor Legii nr. 3/1977

Rezumat:

Fiind sesizată de persoane cărora li s-au stabilit iniţial drepturi de pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, Curtea Constituţională a României, prin decizia nr. 702/2019, a admis excepţia de neconstituţionalitate invocată şi a constatat că sintagma „înscrierea iniţială la pensie” din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, „în ceea ce priveşte beneficiarii pensiilor de invaliditate, este constituţională în măsura în care se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010”.

Aşadar, decizia se referă la „beneficiarii pensiilor de invaliditate”, fără a distinge după cum aceste drepturi au fost stabilite în temeiul Legii nr. 19/2000 sau al Legii nr. 3/1977, condiţia fiind aceea ca stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare să fi avut loc sub imperiul dispoziţiilor Legii nr. 263/2010.

Cum corect a reţinut prima instanţă, făcând trimitere la paragrafele 22 şi 23 din decizia Curţii Constituţionale a României, înţelesul constituțional al normei interpretate este acela că sunt excluși de la beneficiul ei doar cei pensionaţi în temeiul Legii nr. 263/2010, cărora li se aplică alin. (1) al art. 170.

Cât priveşte efectele deciziei, acestea se produc numai pentru viitor, conform dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie.

Cu referire la interpretarea efectelor deciziilor sale, Curtea Constituţională a României s-a pronunţat în mod repetat în sensul că acestea se aplică: de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I; în cauzele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti la momentul publicării lor, în care sunt incidente dispoziţiile legale vizate; în cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate anterior publicării deciziei Curţii Constituţionale a României. (în acest sens, deciziile Curţii Constituţionale a României nr. 454/2018, nr. 62/2007, nr. 223/2012, nr. 256/2012, nr. 895/2015, nr. 51/2016, nr. 206/2013).

Hotărârea:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani - Secţia I Civilă sub nr. .../40/2020, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii, solicitând revizuirea drepturilor de pensie prin aplicarea la punctajul mediu anual determinat în condiţiile Legii 263/2010 a indicelui de corecţie.

În motivare, reclamanta a arătat că este nemulţumită de răspunsul Casei Judeţene de Pensii, anexat, prin care i s-a comunicat că nu are dreptul la aplicarea indicelui de corecţie în baza Deciziei CCR nr. 702/2019.

A precizat că a primit pensie de invaliditate până în anul 2013, după care a fost înscrisă la pensie pentru limită de vârstă. Pensiei pe care o primeşte nu i s-a aplicat niciodată indicele de corecţie, deşi este de 1070 lei.

În dovedire, reclamanta a depus înscrisuri.

Pârâta Casa Judeţeană de Pensii a depus întâmpinare, solicitând respingerea contestaţiei ca nefondată.

În apărare, pârâta a arătat că reclamanta a solicitat iniţial înscrierea la pensie de invaliditate gradul 2, prin cererea nr. .../18.12.2000 adresată Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială a Judeţului, însoţită de documentele de vechime, actele de stare civilă şi Decizia asupra capacităţii de Muncă nr. ../28.11.2000.

Prin Decizia de pensie nr. .../31.01.2001 Oficiul de Pensii din cadrul DMPS a admis cererea de înscriere la pensie de invaliditate gradul 2 a solicitantei, stabilind în baza prevederilor Legii nr. 3/1977, începând cu data de 01.11.2000, pentru o vechime totală în muncă de 27 ani 4 luni şi 7 zile, un cuantum de 819063 lei.

Astfel, data stabilirii iniţiale a drepturilor de pensie este de 01.11.2000, în conformitate cu prevederile Legii nr. 3/1977.

Prin Decizia nr. ../07.01.2004, emisă în baza Legii nr. 19/2000, începând cu data de 01.12.2003, reclamanta a fost înscrisă la pensie de invaliditate gradul 3, ca urmare a schimbării gradului de invaliditate din gradul 2, în gradul 3, conform Deciziei medicale asupra capacităţii de muncă nr. ../10.11.2003. Prin Decizia nr. l14180/05.05.2006 emisă în baza Legii nr. 19/2000, începând cu data de 01.04.2006, cuantumul a fost recalculat cu valorificarea sporului de vechime şi a celui de toxicitate, iar prin Decizia nr. ../26.06.2006 emisă în baza Legii nr. 19/2000, începând cu data de 01.06.2006 reclamanta a fost înscrisă la pensie de invaliditate gradul 2, ca urmare a schimbării gradului de invaliditate din gradul 3 în gradul 2, conform Deciziei medicale asupra capacităţii de muncă nr. ../16.05.2006.

La data de 15.07.2013, prin cererea nr. .., reclamanta a solicitat în baza documentelor existente în dosarul de invaliditate, acordarea drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, iar prin Decizia nr. ../08.08.2013 cererea a fost admisă, fiind stabilită începând cu data de 13.07.2013 - data îndeplinirii condiţiilor de vârstă standard redusă de pensionare - un stagiu total de cotizare de 34 ani 9 luni şi 1 zile şi un punctaj mediu anual de 0,84660 puncte.

Decizia nr. ../08.08.2013 a fost revizuită în baza prevederilor art. 107 din Legea nr. 263/2010 sub aspectul corectări stagiului total de cotizare ca urmare a cererii de pensionare nr. ../20.08.2013, în care se menţiona că data iniţială de înscriere la pensie de boală a fost 01.11.2000, sens în care s-a emis Decizia nr. ../27.08.2013 cu un stagiu total de cotizare de 40 ani 0 luni şi 1 zile şi un punctaj mediu anual de 0,84661 puncte.

Prin cererea nr. .../03.03.2020, reclamanta a solicitat acordarea indicelui de corecţie în baza Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 702/31.10.2019, iar prin Adresa nr. .../15.04.2020, Direcţia Stabiliri şi Plăţi Prestaţii din cadrul Casei Judeţene de Pensii a comunicat pensionarei faptul că nu poate beneficia de acordarea acestui indice întrucât data stabilirii drepturilor iniţiale de pensie este 28.11.2000, în baza prevederilor Legii nr. 3/1977, şi nu se încadrează în categoria persoanelor beneficiare de prevederile acestei decizii.

După verificarea modalităţii de stabilire şi acordare a drepturilor de pensie din Dosarul de pensie nr. l14180 ca urmare a contestaţiei formulată de reclamantă, s-a constatat că drepturile de pensie au fost corect stabilite, cu respectarea întocmai a prevederilor legale, iar contestatoarea nu poate beneficia de acordarea indicelui de corecţie întrucât are data stabilirii iniţiale a drepturilor de pensie de invaliditate potrivit Legii nr. 3/1977.

În acest sens s-a pronunţat Casa Naţională de Pensii Publice prin Adresa nr. B/722/TL/24.02.2020, dată în aplicarea prevederilor Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 702/31.10.2019.

Conform prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, Art. 170:

„(1)Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011.*)

(2) Începând cu anul 2013, câştigul salarial mediu brut realizat, prevăzut la alin. (1), este cel definitiv, cunoscut în anul precedent celui în care se deschide dreptul la pensie pentru anul calendaristic anterior, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

(3) Indicele de corecţie se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie”.

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 702 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 96 din 10 februarie 2020, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate, constatându-se că sintagma „înscrierea iniţială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este constituţională, în ceea ce priveşte beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010.

Conform art. 147 alin. (1) din Constituţia României, republicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

Prin urmare, în intervalul 10 februarie 2020 - 25 martie 2020, sintagma „înscrierea iniţială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în ceea ce priveşte beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care nu se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010 a fost suspendată de drept, încetându-şi efectele juridice începând cu data de 26 martie 2020, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.

„(3/l) În situaţia în care indicele de corecţie rezultat în urma aplicării prevederilor alin. (1) şi (2) este mai mic decât cel precedent calculat, se păstrează acesta din urmă”. (la 03.07.2017 Articolul 170 din Capitolul IX a fost completat de Punctul 2, Articolul I din Legea nr. 160 din 30 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 504 din 30 iunie 2017).

„(4) Punctajul mediu anual rezultat în urma aplicării indicelui de corecţie reprezintă punctajul mediu anual realizat de asigurat, care se utilizează la determinarea cuantumului pensiei”. (la 23.01.2013 Art. 170 a fost modificat de pct. 3 al art. I din Ordonanţa de urgenţă nr. 1 din 22 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 53 din 23 ianuarie 2013.)

I *) Nota CTCE:

A se vedea art. III şi IV din Ordonanţa de urgenţă nr. 1 din 22 ianuarie 2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 53 din 23 ianuarie 2013, care prevăd:

Articolul III

(1) În anul 2013, indicele de corecţie care se aplică punctajului mediu anual determinat conform prevederilor art. 95 din Legea nr. 26312010, cu modificările şi completările ulterioare, este 1,06.

Alin. (2) şi (3) ale art. III au fost abrogate de pct. 1 al art. IV din Ordonanţa de urgenţă nr. 113 din 18 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 830 din 23 decembrie 2013.

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 437 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 685 din 7 noiembrie 2013, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art. III alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, în forma avută anterior abrogării, constatându-se că acestea sunt neconstituţionale.

Conform art. 147 din Constituţia României republicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de Ia publicarea deciziei Curţii Constituţionale daca, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

Prin urmare, începând cu data de 7 noiembrie 2013, dispoziţiile art. III alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 au fost suspendate de drept, urmând să-şi înceteze efectele juridice începând cu data de 23 decembrie 2013, dacă legiuitorul nu intervenea pentru abrogarea prevederilor atacate.

Articolul IV

Pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011 -22 ianuarie 2013 inclusiv, indicele de corecţie care se aplică punctajelor medii anuale determinate conform prevederilor art.95 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, este:

a)1,12 în situaţia persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2011 inclusiv;

b) l,17 în situaţia persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2012-31 decembrie 2012 inclusiv;

c) l,17 în situaţia persoanelor ale căror drepturi de pensie sau deschis în perioada 1 ianuarie 2013-22 ianuarie 2013 inclusiv.

(2) în situaţia persoanelor prevăzute Ia alin. (1), indicele de corecţie se aplică asupra punctajului mediu anual cuvenit sau aflat în plată la data înscrierii iniţiale la pensie.

(3) Drepturile de pensie, rezultate în urma aplicării indicilor de corecţie prevăzuţi la alin. (1), se cuvin începând cu data de 7 noiembrie 2013*).

Art. IV a fost introdus de pct. 2 al art. IV din Ordonanţa de urgenţă nr. 113 din 18 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 830 din 23 decembrie 2013.

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 463 din 17 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 704 din 25 septembrie 2014 s-a admis în parte excepţia de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art. IV alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, constatându-se că acestea sunt neconstituţionale.

Conform art. 147 din Constituţia României republicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

Prin urmare, începând cu data de 25 septembrie 2014, dispoziţiile art. IV alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2013 au fost suspendate de drept, urmând să-şi fi încetat efectele juridice începând cu data de 10 noiembrie 2014, dacă legiuitorul nu intervenea pentru modificarea prevederilor atacate.

(3) Drepturile de pensie rezultate în urma aplicării indicilor de corecţie prevăzuţi la alin. (1), se cuvin începând cu data de 1 ianuarie 2013, în situaţia persoanelor prevăzute Ia alin. (1) lit. a) şi b), respectiv de la data deschiderii drepturilor de pensie, în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. c).

Alin. (3) al art. IV a fost modificat de art. IX din Ordonanţa de urgenţă nr. 68 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 803 din 4 noiembrie 2014.

Potrivit art. 19 din Legea nr. 340 din 10 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 776 din 12 decembrie 2013, în anul 2014 indicele de corecţie prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,07.

Conform art. 19, Cap. III din Legea nr. 187 din 29 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 961 din 30 decembrie 2014, în anul 2015 indicele de corecţie prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,07.

Conform art. 18 din Legea nr. 340 din 18 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 942 din 19 decembrie 2015, în anul 2016 indicele de corecţie prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,09.

Potrivit art. 18 din Legea nr. 7 din 16 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 128 din 17 februarie 2017, indicele de corecţie prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,14 până la data de 30 iunie 2017 şi de 1,05 începând cu 1 iulie 2017.

Potrivit art. II din Legea nr. 160 din 30 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 504 din 30 iunie 2017, prin derogare de la prevederile Legii nr. 7/2017 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2017, în anul 2017 indicele de corecţie este de 1,14.

Potrivit art. 17 din Legea nr. 3 din 3 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 5 din 3 ianuarie 2018, în anul 2018, indicele de corecţie prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,15.

Conform art. 33, Cap. II din Ordonanţa de urgenţă nr. 114 din 28 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 1116 din 29 decembrie 2018, în anul 2019, indicele de corecţie prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,20. Valoarea de 1,41 pentru indicele de corecţie din anul 2020 a fost determinată potrivit art. 170 din Legea 263/2010, acesta fiind egal cu 43,3% din salariul mediu brut la nivel de economie.

Faţă de cele arătate, a menţionat că în nici un moment salariaţii instituţiei nu ar putea cenzura documentele vizând stagiile de cotizare sau veniturile evidenţiate în înscrisurile prezentate de solicitanţii drepturilor de pensie, însă aceştia sunt obligaţi, în conformitate cu prevederile legislaţiei de asigurări sociale şi pensii, Statului funcţionarilor publici şi Statutul Casei Naţionale de Pensii Publice „să verifice" şi „să valorifice în mod corect" documentele care atestă vechimea şi veniturile realizate, în baza cărora se deschid şi se acordă drepturi de pensie, pe principiile conferite de art. 2 din Legea nr. 263/2010.

În drept, dispoziţiile Legii nr. 263/2010, H.G. nr. 257/2011 şi Codului de Procedură Civilă.

Prin sentinţa civilă nr. 483 din 22 iulie 2020, Tribunalul Botoşani a admis acţiunea şi a obligat pârâta să emită pentru reclamantă decizie de revizuire a drepturilor de pensie prin aplicarea la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 din Legea nr. 263/2010 a indicelui de corecţie de la data de 13.07.2013, drepturile de pensie astfel revizuite urmând a fi plătite reclamantei începând cu data de 10.02.2017.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin cererea nr. .../03.03.2020, reclamanta a solicitat acordarea indicelui de corecţie în baza Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 702/31.10.2019.

Prin adresa nr. .../15.04.2020, Casa Judeţeană de Pensii a comunicat pensionarei că Decizia CCR nr. 702/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „la înscrierea iniţială la pensie,, din cuprinsul art. 170 alin. 3 din Legea 263/2010 se referă la pensiile de invaliditate stabilite potrivit Legii 19/2000, cărora li s-a calculat pensia pentru limită de vârstă prin aplicarea art. 82 din Legea 263/2010. Întrucât pensia de invaliditate a pensionarei fusese stabilită începând cu data de 28.11.2000 potrivit Legii 3/1977, aceasta nu s-ar încadra în categoria persoanelor beneficiare de prevederile Deciziei CCR nr. 702/2019.

Prin Decizia nr. 702/2019 - publicată în Monitorul Oficial nr. 96/10 februarie 2020 - Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că: „sintagma "înscrierea iniţială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este constituţională, în ceea ce priveşte beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr.263/2010."

Contrar aprecierii pârâtei, reclamanta din prezenta cauză se află în categoria persoanelor vizate de Decizia CCR nr. 702/2019 pentru că, în calitate de pensionară de invaliditate, şi acesteia i s-a stabilit pensia pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea 263/2010, prin decizia de acordare a pensiei pentru limită de vârstă nr. 114180 din 08.08.2013 (f. 27).

Deşi, într-adevăr, reclamanţii care au sesizat Curtea Constituţională erau pensionari de invaliditate conform Legii 19/2000, această împrejurare nu este de natură a determina concluzia că decizia CCR nu s-ar aplica şi celor pensionaţi conform Legii 3/1977, pentru că înţelesul constituţional al dispoziţiilor art. 170 alin. 3 din Legea 263/2010 se referă la aplicarea textului normativ pentru toţi pensionarii de invaliditate cărora li s-a stabilit pensia pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea 263/2010.

Aşadar, textul normativ interpretat conform deciziei exclude doar pensionarii care nu îndeplinesc condiţia stabilită prin decizie, fără a face o diferenţiere explicită a acestora în raport de legea în baza cărora li s-a acordat pensia de invaliditate şi care poate rezulta doar implicit -fiind excluşi cei pensionaţi conform Legii 263/2010, cărora li se aplică alin. 1 al art. 170 din Legea 263/2010.

De altfel, această concluzie rezultă şi din considerentele Deciziei CCR nr. 702/2019: „22. Faţă de cele mai sus arătate, Curtea Constituţională reţine că, prin dispoziţiile art. 170 din Legea nr. 263/2010, legiuitorul a prevăzut aplicarea unui indice de corecţie la punctajul mediu anual pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi. Din expunerea de motive la Legea nr. 263/2010 nu reies în mod evident motivele care au justificat această soluţie legislativă. Acestea sunt însă clarificate în expunerea de motive la Legea nr. 3/2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 14 februarie 2013, în care s-a reţinut că: "Articolul 170 din Legea nr. 263/2010 cuprinde reglementări privind stabilirea unui indice de corecţie pentru categoriile de pensionari ale căror drepturi au fost stabilite începând cu 1 ianuarie 2011. Indicele de corecţie este determinat în raport de anumiţi indicatori ce urmează a fi comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică. Conform legislaţiei anterioare, punctajul mediu anual se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare; stagiul complet de cotizare conform legislaţiei în vigoare în perioada 1 aprilie 2001 - 1 ianuarie 2011 era cuprins între 25 - 28 ani pentru femei şi între 30 - 32 ani pentru bărbaţi. Conform legislaţiei în vigoare, punctajul mediu anual se determină în mod similar cu precizarea că, stagiul complet de cotizare, conform legislaţiei în vigoare, este cuprins între 28 - 35 de ani pentru femei şi între 32 - 35 ani pentru bărbaţi. Raportând numărul de puncte realizate de asigurat la un stagiu complet de cotizare mai mare rezultă un punctaj mediu anual mai mic şi, pe cale de consecinţă un cuantum al pensiei mai mic.

23. Prin urmare, Curtea reţine că indicele de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 reprezintă o măsură prin care legiuitorul a urmărit să compenseze consecinţele negative în ceea ce priveşte cuantumul pensiei pe care condiţiile referitoare la stagiul complet de cotizare reglementate de Legea nr. 263/2010 le au în raport cu cele stabilite prin Legea nr. 19/2000."

Tribunalul a constatat că:

-deşi reclamantei i s-a stabilit pensia de invaliditate în baza Legii 3/1977 prin decizia din 31.01.2001,

-la schimbarea gradului de invaliditate, pensia de invaliditate a fost stabilită în baza Legii 19/2000, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani conform Legii 19/2000, prin decizia din 07.01.2004,

- pentru ca acordarea pensiei pentru limită de vârstă începând cu data de 13.07.2013 să aibă loc în baza Legii 263/2010, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani şi 9 luni conform Legii 263/2010 , prin decizia din 08.08.2013,

- aşa încât şi aceasta este îndreptăţită la compensarea consecinţelor negative în ceea ce priveşte cuantumul pensiei pe care condiţiile referitoare la stagiul complet de cotizare reglementate de Legea nr. 263/2010 le au în raport cu cele stabilite prin Legea nr. 19/2000.

În consecinţă, acţiunea reclamantei a fost admisă, în sensul obligării pârâtei să emită decizie de revizuire a drepturilor de pensie prin aplicarea la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 din Legea nr. 263/2010 a indicelui de corecţie de la data de 13.07.2013, drepturile de pensie astfel revizuite urmând a fi plătite reclamantei începând cu data de 10.02.2017 - conform disp. art. 107 alin. 1 şi 3 din Legea 263/2010, întrucât data constatării diferenţelor este cea de 10.02.2020, la care Decizia CCR nr. 702/2019 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 96.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivare a arătat, în esenţă, următoarele:

În mod nejustificat instanţa de fond a admis contestaţia reclamantei, în contextul în care Curtea Constituţională a României, prin Decizia nr. 702/31.10.2019 s-a pronunţat cu privire la situaţia pensionarilor din sistemul public înscrişi iniţial la pensie de invaliditate conform prevederilor Legii nr. 19/2000 intrată în vigoare la data de 01.04.2001, şi nu pensionarilor înscrişi iniţial la pensie de invaliditate în baza prevederilor Legii nr. 3/1977, act normativ abrogat la data de 01.04.2001.

Reclamanţii care au sesizat Curtea Constituţională erau numai pensionari de invaliditate înscrişi iniţial la pensie în baza Legii nr. 19/2000, nu şi beneficiari ai unor pensii de invaliditate înscrişi iniţial Ia pensie de invaliditate în baza prevederilor Legii nr. 3/1977.

Interpretarea dată de instanţa de fond conform căreia Decizia CCR nr. 702/2019 este aplicabilă şi reclamantei în cauză, deci şi beneficiarilor de pensie de invaliditate cu drepturile stabilite iniţial în baza prevederilor Legii nr. 3/1977 este eronată, pe de o parte din prisma faptului că aceste categorii de beneficiari nu fac parte din categoria celor vizaţi de prevederile Deciziei Curţii, în contextul în care Curtea nu a fost sesizată şi nici învestită să se pronunţe cu privire la situaţia lor, iar pe de altă parte prin prisma regulii de interpretare logică, exprimată prin adagiul „ubi lex non distiguit, nec nos distingvere debemus”, adică unde legea (norma juridică) nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă.

Astfel, este fără putere de tăgadă împrejurarea că Decizia nr. 702/2019 a CCR se aplică doar în cazul pensionarilor înscrişi iniţial la pensie de invaliditate în baza dispoziţiilor Legii nr. 19/2000 şi trecuţi în categoria beneficiarilor de pensie pentru limită de vârstă în baza prevederilor Legii nr. 263/2010, nu şi altor categorii de beneficiari, în sensul celor menţionate de instanţa de fond.

În acelaşi timp, Curtea a arătat că pensionarii înscrişi la pensie de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000 nu au beneficiat de acordarea indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010, întrucât înscrierea iniţială la pensie s-a făcut potrivit legislaţiei anterioare, care nu prevedea acordarea acestui beneficiu şi întrucât ...nu beneficiază de nici un avantaj obţinut în temeiul Legii nr. 19/2000, excluderea lor de la aplicarea indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 nu este justificată în mod obiectiv.

În ce priveşte data acordării drepturilor care urmează a fi plătite reclamantei, în speţă data de 10.02.2017 (în termenul general de prescripţie, în contextul în care reclamanta a fost trecută la pensia pentru limită de vârstă la data de 13.07.2013), instanţa de fond nu a avut în vedere prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţia României, conform cărora Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României, sunt general obligatorii şi au putere numai pe viitor de la data publicării.

Astfel, drepturile nu se cuvin a fi revizuite în cazul reclamantei, în cauză nefiind aplicabile prevederile Deciziei nr. 702/31.10.2019 a Curţii Constituţionale a României şi nu se cuvin a fi acordate drepturi restante cu data de 10.02.2020-data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96.

După verificarea modalităţii de stabilire şi acordare a drepturilor de pensie din Dosarul de pensie nr. .. ca urmare a contestaţiei formulată de reclamantă, s-a constatat că drepturile de pensie au fost corect stabilite de către Casa Judeţeană de Pensii, cu respectarea întocmai a prevederilor legale, iar contestatoarea nu poate beneficia de acordarea indicelui de corecţie întrucât are data stabilirii iniţiale a drepturilor de pensie de invaliditate potrivit Legii nr. 3/1977 şi nu intră sub incidenţa Deciziei Curţii Constituţionale nr. 702/31.10.2019.

În acest sens s-a pronunţat Casa Naţională de Pensii Publice prin Adresa nr. B/722/TL/24.02.2010, dată în aplicarea prevederilor Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 702/31.10.2019.

A reiterat dispoziţiile legale şi deciziile Curţii Constituţionale a României invocate prin întâmpinarea depusă la prima instanţă şi a arătat că în nici un moment salariaţii instituţiei nu ar putea cenzura documentele vizând stagiile de cotizare sau veniturile evidenţiate în înscrisurile prezentate de solicitanţii drepturilor de pensie, însă aceştia sunt obligaţi, în conformitate cu prevederile legislaţiei asigurări sociale şi pensii, Statului funcţionarilor publici şi statutul Casei Naţionale de Pensii Publice „să verifice" şi „să valorifice în mod corect", documentele care atestă vechimea şi veniturile realizate, în baza cărora se deschid şi se acordă drepturi de pensie, pe principiile conferite de art. 2 din Legea nr. 263/2010.

În drept, a invocat dispoziţiile Legii nr. 263/2010, H.G. nr. 257/2011, Decizia CCR nr. 702/2019 şi Codul de Procedură Civilă.

Prin întâmpinare, reclamanta intimată a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Examinând, conform dispoziţiilor art. 477 şi art. 479 alin. (1) Cod procedură civilă, în limita criticilor formulate de pârâtă, modul în care prima instanţă a stabilit situaţia de fapt din speţă şi a aplicat dispoziţiile legale incidente, Curtea reţine următoarele:

Sub un prim aspect, pârâta critică situaţia de fapt reţinută de prima instanţă, arătând că reclamantei nu-i sunt aplicabile cele statuate prin decizia Curţii Constituţionale a României nr. 702/2019, pe care şi-a întemeiat acţiunea, întrucât drepturile iniţiale de pensie de invaliditate i-au fost stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 3/1977, iar decizia Curţii Constituţionale a României vizează pensionarii de invaliditate înscrişi iniţial la pensie în baza Legii nr. 19/2000.

Reclamantei i s-a stabilit, într-adevăr, pensia de invaliditate sub imperiul Legii nr. 3/1977, la data de 31.01.2001. Pensia pentru limită de vârstă i-a fost însă stabilită în temeiul Legii nr. 263/2010, începând cu data de 13.07.2013, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani şi 9 luni.

Potrivit dispoziţiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, „(1) Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011. (2) Începând cu anul 2013, câştigul salarial mediu brut realizat, prevăzut la alin. (1), este cel definitiv, cunoscut în anul precedent celui în care se deschide dreptul la pensie pentru anul calendaristic anterior, comunicat de Institutul Naţional de Statistică. (3) Indicele de corecţie se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie”.

Fiind sesizată de persoane cărora li s-au stabilit iniţial drepturi de pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, Curtea Constituţională a României, prin decizia nr. 702/2019, a admis excepţia de neconstituţionalitate invocată şi a constatat că sintagma „înscrierea iniţială la pensie” din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, „în ceea ce priveşte beneficiarii pensiilor de invaliditate, este constituţională în măsura în care se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010”.

Aşadar, decizia se referă la „beneficiarii pensiilor de invaliditate”, fără a distinge după cum aceste drepturi au fost stabilite în temeiul Legii nr. 19/2000 sau al Legii nr. 3/1977, condiţia fiind aceea ca stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare să fi avut loc sub imperiul dispoziţiilor Legii nr. 263/2010.

Conform dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţia României, „Deciziile Curţii Constituţionale a României se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor”.

Cum corect a reţinut prima instanţă, făcând trimitere la paragrafele 22 şi 23 din decizia Curţii Constituţionale a României, înţelesul constituţional al normei interpretate este acela că sunt excluşi de la beneficiul ei doar cei pensionaţi în temeiul Legii nr. 263/2010, cărora li se aplică alin. (1) al art. 170.

Prin urmare, reclamantei îi sunt aplicabile statuările instanţei de contencios constituţional.

Se impun a fi menţionate şi următoarele statuări din considerentele deciziei Curţii Constituţionale a României, de asemenea obligatorii conform Deciziei Plenului nr. 1/1995 (în acest sens fiind şi decizia nr. 463/2014, paragrafele 32 şi 34; decizia nr. 369/2017, paragraful 34):

„33. (...) solicitarea acordării pensiei de invaliditate înaintea împlinirii condiţiilor de stagiu şi vârstă necesare acordării pensiei pentru limită de vârstă nu a reprezentat o manifestare de voinţă a asiguratului pentru obţinerea dreptului de pensie în condiţii mai favorabile, ci este consecinţa unor evenimente imprevizibile, cu efecte negative asupra capacităţii de muncă a persoanei în cauză.

34. Mai mult, Curtea observă că la data stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, potrivit Legii nr. 263/2010, atât pentru persoanele care au obţinut pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, cât şi pentru cele care au obţinut acelaşi tip de pensie în temeiul Legii nr. 263/2010, se va avea în vedere stagiul complet de cotizare prevăzut de această din urmă lege. Aşa fiind, persoanele care au obţinut pensie de invaliditate potrivit legislaţiei anterioare nu beneficiază de nici un avantaj obţinut în temeiul Legii nr. 19/2000, astfel încât excluderea acestora de la aplicarea indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 nu este justificată în mod obiectiv şi raţional”.

Sub un al doilea aspect, pârâta a criticat modul de aplicare de către prima instanţă a dispoziţiilor art. 107 din Legea nr. 263/2010, cu referire la data stabilită pentru plata drepturilor revizuite, 10.02.2017, arătând, în esenţă, că au fost încălcate astfel dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, potrivit cărora deciziile Curţii Constituţionale a României sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor, de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

Cristica este întemeiată.

În speţă, prima instanţă a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora:

„(1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire. (2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor”.

„Data constatării diferenţelor”, în sensul acestor dispoziţii legale, este data publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 702/2019, pe care reclamanta şi-a întemeiat acţiunea, respectiv 10.02.2020 (Monitorul Oficial nr. 96 din 10.02.2020), corect reţinută de prima instanţă.

Cât priveşte efectele deciziei, acestea se produc numai pentru viitor, conform dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie.

Cu referire la interpretarea efectelor deciziilor sale, Curtea Constituţională a României s-a pronunţat în mod repetat în sensul că acestea se aplică: de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I; în cauzele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti la momentul publicării lor, în care sunt incidente dispoziţiile legale vizate; în cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate anterior publicării deciziei Curţii Constituţionale a României. (în acest sens, decizia Curţii Constituţionale a României nr. 454/2018, nr. 62/2007, nr. 223/2012, nr. 256/2012, nr. 895/2015, nr. 51/2016, nr. 206/2013).

Astfel, în considerentele deciziei nr. 223/2012, Curtea Constituţională a României a reţinut următoarele:

„Curtea constată că, întrucât deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie, cele stabilite prin prezenta decizie urmează a se aplica de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele judeţene de pensii şi casele sectoriale de pensii, de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I; totodată, instanţele judecătoreşti vor aplica prezenta decizie numai în cauzele pendinte la momentul publicării acesteia, cauze în care respectivele dispoziţii sunt aplicabile, precum şi în cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate până la data sus menţionată, în această ultimă ipoteză, deciziile pronunţate de Curtea Constituţională constituind temei al revizuirii potrivit art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă.

În fine, Curtea reţine că puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile Curţii Constituţionale se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor Curţii Constituţionale sunt general obligatorii, potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept”.

Tot astfel, în decizia nr. 51/2016, Curtea Constituţională a României a arătat: „52. Cu privire le efectele prezentei decizii, Curtea reaminteşte caracterul erga omnes şi pentru viitor al deciziilor sale, prevăzut de art. 147 alin. (4) din Constituţie. Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-se, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată (a se vedea Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, paragraful 28).”

În decizia nr. 454/2018, Curtea Constituţională a României arată: „61. (...) art. 147 alin. (4) din Constituţie este, în privinţa normelor procedurale, de imediată aplicare, având caracter sancţionatoriu. Prin urmare, în interpretarea acestui text constituţional raportat la normele de procedură, Curtea constată că acesta se aplică atât situaţiilor pendinte, cât şi celor ce se vor naşte în viitor, sfera de aplicare a art. 147 alin. (4) din Constituţie neputând fi condiţionată de faptul că procesul civil a fost pornit anterior sau ulterior publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017. Mai mult, Curtea reţine că, în mod constant, în practica sa jurisdicţională precizează efectele de ordin constituţional ale deciziilor sale (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 62 din 18 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 12 februarie 2007, Decizia nr. 223 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012” etc.). (...) „62. Prin urmare, instanţele judecătoreşti nu trebuie să interpreteze efectul deciziei, ci să aplice acea decizie într-un mod conform considerentelor sale la cazul dedus judecăţii (...). În caz contrar, spectrul neconstituţionalităţii interpretării date fie efectelor deciziei Curţii Constituţionale, fie normei juridice cu încălcarea deciziei Curţii Constituţionale va deveni actual, cu consecinţa restabilirii, pentru viitor, de către instanţa constituţională a efectului general obligatoriu al deciziei sale (a se vedea şi decizia nr. 206 din 29 aprilie 2013).”

În speţă, cererea de chemare în judecată a fost formulată de reclamantă la data de 6.05.2020, ulterior publicării deciziei Curţii Constituţionale a României pe care se întemeiază. Prin urmare, această decizie îi este aplicabilă de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv 10.02.2020.

Aşa fiind, Curtea, văzând şi dispoziţiile art. 480 alin. (1) Cod procedură civilă, a admis apelul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii, a schimbat în parte sentinţa apelată în sensul că drepturile de pensie revizuite urmează a fi plătite reclamantei începând cu data de 10.02.2020 (în loc de 10.02.2017), menţinând restul dispoziţiilor sentinţei apelante care nu sunt contrare prezentei decizii.

Domenii speta

Spete similare