Tâlhărie. Participaţie penală. Complicitate morală. Formă de vinovăţie

art. 233 al. 1 rap. la art. 234 al. 1 lit. d) Cod penal. art. 48 al. 1 Cod penal

Participaţia sub forma complicităţii se poate realiza, din punct de vedere subiectiv, şi cu intenţie indirectă. Aşa fiind, există complicitate nu numai atunci când rezultatul acţiunii autorului este prevăzut ca fiind cert, ci şi atunci când acesta este prevăzut ca fiind eventual. De asemenea, pentru existenţa complicităţii nu este necesar ca cel care ajută sau înlesneşte comiterea faptei să dorească să coopereze la săvârşirea acesteia, fiind suficient să accepte că prin activitatea sa contribuie la săvârşirea infracţiunii.

Prin sentinţa penală nr. x/17.11.2020 pronunţată de Judecătoria Miercurea Ciuc în dosarul nr. x/258/2020 s-a dispus:

În baza art. 396 al. 1, 2 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul B.M. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 48 al. 1 Cod penal rap. la art. art. 233 al. 1, art. 234 al. 1 lit. d) Cod procedură penală, cu aplicarea art. 75 al. 2 lit. b) Cod penal.

În baza art. 234 al. 1 Cod penal, art. 67 al. 2 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 al. 1 lit. a), b) Cod penal, a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 ani, care se va executa potrivit art. 68 al. 1 lit. b) Cod penal, respectiv de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. 

În baza art. 65 al. 1 Cod penal, a fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a), b) Cod penal, respectiv a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, ca pedeapsă accesorie, pe durata şi în condiţiile art. 65 Cod penal.

În baza art. 396 al. 1, 2 Cod procedură penală a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 al. 2 Cod penal.

În baza art. 396 al. 1, 2 Cod procedură penală a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, faptă prevăzută de art. 336 al. 1 Cod penal

În baza art. 67 al. 1 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 al. 1 lit. a), b) şi i) Cod penal, a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, precum şi a dreptului de a conduce autovehicule (astfel cum sunt definite de art. 6 pct. 6 din OUG nr.195/2002 - orice vehicul echipat cu motor de propulsie, utilizat în mod obişnuit pentru transportul persoanelor sau mărfurilor pe drum ori pentru tractarea, pe drum, a vehiculelor utilizate pentru transportul persoanelor sau mărfurilor respectiv troleibuze), pe o durată de 3 ani, care se va executa potrivit art. 68 al. 1 lit. b) Cod penal, respectiv de la rămânerea definitivă o hotărârii de condamnare. 

În baza art. 65 al. 1 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a), b), i) Cod penal, respectiv a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a conduce autovehicule (astfel cum sunt definite de art.6 pct.6 din OUG nr.195/2002 - orice vehicul echipat cu motor de propulsie, utilizat în mod obişnuit pentru transportul persoanelor sau mărfurilor pe drum ori pentru tractarea, pe drum, a vehiculelor utilizate pentru transportul persoanelor sau mărfurilor respectiv troleibuze), ca pedeapsă accesorie, pe durata şi în condiţiile art. 65 Cod penal.

În baza art. 39 al. 1 lit. b) Cod penal, au fost contopite pedepsele stabilite prin prezenta în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare, sporită cu 13 luni închisoare (reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse), urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 7 luni închisoare.

În baza art. 45 al. 2 Cod penal s-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa rezultantă principală de 3 ani şi 7 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a), b), i)  Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a conduce autovehicule - astfel cum sunt definite de art. 6 pct. 6 din OUG nr.195/2002 - orice vehicul echipat cu motor de propulsie, utilizat în mod obişnuit pentru transportul persoanelor sau mărfurilor pe drum ori pentru tractarea, pe drum, a vehiculelor utilizate pentru transportul persoanelor sau mărfurilor respectiv troleibuze) pe o perioadă de 3 ani şi care se va executa în condiţiile art. 68 Cod penal.

În baza art. 45 al. 5 Cod penal, rap. la art. 65 al. 1 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a), b), i)  Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a conduce autovehicule - astfel cum sunt definite de art. 6 pct. 6 din OUG nr.195/2002 - orice vehicul echipat cu motor de propulsie, utilizat în mod obişnuit pentru transportul persoanelor sau mărfurilor pe drum ori pentru tractarea, pe drum, a vehiculelor utilizate pentru transportul persoanelor sau mărfurilor respectiv troleibuze), ca pedeapsă accesorie, pe durata şi în condiţiile art. 65 Cod penal.

S-a luat act că persoana vătămată S.J. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 7 din Legea 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul B.M., în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

În noaptea de 14/15.11.2019 persoana vătămată S.J. a petrecut o perioada de aproximativ două ore în barul Kassay din mun. Miercurea Ciuc, unde a jucat la aparatele de jocuri de noroc din incintă, câştigând in jur de 5.000 lei.

În bar s-a întâlnit cu numiţii B.M. şi B.G. pe care i-a „cinstit” cu băuturi, plătind din câştigul obţinut.

În jurul orei 01:15 persoana vătămată a părăsit incinta localului, când a fost acostată de martorul B.G. care i-a aplicat mai multe lovituri în zona capului, doborând-o la pământ, ocazie cu care i-a sustras din portmoneul pe care îl avea în buzunarul hainei suma de aproximativ 5.000 lei, iar telefonul marca LG pe care îl avea în mână, i-a căzut la sol de unde i-a fost luat de către inculpatul B.M.. După conflict, martorul B.G. a urcat victima în autoturismul condus de B.M. cu intenţia de a o duce la domiciliul pe str. Aleea Copiilor, de unde, aceasta să-i dea o cheie pentru a putea schimba roata la care avea pană.

Pe acest traseu au fost opriţi de organele de poliţie, care au constatat că şoferul vehiculului, inculpatul B.M. nu posedă permis de conducere valabil iar în urma prelevării de probe biologice a reieşit că la ora 02:47, la prima probă, avea o alcoolemie de 2,70%o iar la proba a doua, ora recoltării 03.47, o alcoolemie de 2,52%o.

Această situaţie de fapt rezultă din coroborarea probelor administrate în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti.

Astfel, din procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante rezultă că, în data de 15.11.2019, ora 01:50 pe timpul serviciului de patrulare, agenţii de poliţie din cadrul Biroului de Ordine Publică a Poliţiei Mun. Miercurea Ciuc au oprit în trafic pe P-ţa Cetăţii autoturismul marca VW Pasat de culoare neagră cu nr. de înmatriculare XXX pe motivul că prezenta pană la roata stânga faţă.

Cu această ocazie s-a constatat ca şoferul vehiculului, inculpatul B.M., nu poseda permis de conducere valabil şi se afla sub influenţa alcoolului, iar pasagerul din scaunul dreapta faţă, numitul S.J. a reclamat că a fost victima unei infracţiuni de tâlhărie, fiind lovit şi fiindu-i sustrasă suma de aprox. 5.000 lei şi un telefon mobil de către pasagerul din scaunul dreapta spate, numitul B.G..Din cuprinsul procesului-verbal de constatare a infracţiunii flagrante mai rezultă că telefonul mobil sustras a fost găsit între cele două banchete din faţă ale vehiculului iar suma de 5.096 lei s-a găsit în portiera dreapta spate, acolo unde, pe bancheta corespunzătoare, se afla martorul B.G..

Cu ocazia depistării, numitul B.G. a confirmat că a fost împreună cu persoana vătămată la bar şi au consumat băuturi împreună, însă a negat lovirea acesteia sau sustragerea de bunuri sau valori de la ea. Inculpatul B.M. a susţinut că a văzut că cei doi se certau în faţa barului Kassay însă nu ştie daca au avut loc şi loviri sau alte interacţiuni între ei. (filele 23 -25 d.u.p.).

În faza de urmărire penală, persoana vătămată a declarat că s-a întâlnit cu numiţii B.M. şi B.G. la Barul Kassay din Miercurea Ciuc unde juca la jocuri de noroc, iar cei doi l-au văzut la aparate când a câştigat în mai multe rânduri şi i-a cinstit cu bere.

Persoana vătămată a susţinut că în faţa localului, în momentul în care el chema un taxi pentru a pleca acasă, martorul B.G. i-ar fi aplicat o lovitură cu pumnul în zona capului. În urma loviturii a căzut la pământ, scăpând telefonul, iar agresorul a continuat să îl lovească cu pumnii şi picioarele şi i-a scos portofelul din buzunar, de unde a extras aproximativ 5.000 lei pe care i-a luat şi a aruncat portofelul înapoi persoanei vătămate.

De asemenea, persoana vătămată a declarat că la momentul opririi vehiculului de către organele de poliţie martorul B.G. i-a spus să nu îi alerteze pe aceştia întrucât îi va restitui bunurile ulterior.

Cele susţinute de persoana vătămată sunt confirmate de imaginile surprinse de camerele video amplasate în faţa localului K., fiind vizibil cum martorul B.G. loveşte în mod repetat victima, îşi însuşeşte suma de bani din portofel şi îi înapoiază pe acesta persoanei vătămate, după cum rezultă din procesele-verbale de vizionare întocmite în cauză.

Ca urmare a agresiunii exercitate de martorul B.G., persoana vătămată a suferit leziuni care necesitau pentru vindecare un nr. de 2-3 zile de îngrijiri medicale după cum rezultă din certificatul medico-legal nr. 277/A2-277 din 15.11.2019.

Cu privire la inculpatul B.M., la data de 02.12.2019, Punctul Comun de Contact ARTAND a comunicat că permisul de conducere seria C1846272, emis de autoritățile ungare pe numele B.M., nu este valabil, acesta fiind retras definitiv pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul sub influența alcoolului.

Din adresa nr. 3/3178/11.12.2019 emisă de SPCRPCÎV Harghita, rezultă că inculpatul B.M. nu figurează în evidenţele instituţiei cu permis de conducere.

La momentul depistării, inculpatul B.M. a fost testat cu alcootesterul Drager rezultând o alcoolemie de 1,15 mg alcool pur în aerul respirat.

La data de 20.1 1.2019 Serviciul Județean de Medicină Legală a emis Buletinul de analiză toxicologică nr. 1346/498/A12 pe numele B.M. din care rezultă că la prima probă de sânge ce s-a prelevat inculpatului la ora 02:47 , acesta avea o alcoolemie de 2,70%0 iar la proba a doua , ora recoltării 03.47, o alcoolemie de 2,52%0.

Din procesul-verbal din data de 02.12.2019, când s-a procedat la revizionarea imaginilor video surprinse de camera de supraveghere, s-a constatat că în noaptea de 15.11.2019 , la orele 01.20 min. 39 sec. când martorul B.G. o mai lovește o dată cu palma peste față pe persoana vătămată iar aceasta scapă din mână telefonul mobil, inculpatul îl împinge pe acesta cu piciorul către inculpatul B.M. care, ridicându-l de jos, se uită la el după care îl introduce în buzunarul exterior drept de la haina pe care o poartă.

Fiind audiat în calitate de suspect, B.M. a recunoscut că a condus vehiculul după consumarea a 10-15 beri cu alcool, a câte 0,5 l, știind că permisul de conducere i-a fost anulat.Referitor la acuzaţia de complicitate la tâlhărie, inculpatul B.M. a declarat că a văzut cum persoana vătămată era lovită de martorul B.G. care îi cerea acesteia bani însă nu a avut nici un moment vreo înţelegere cu acesta pentru a-l ajuta la comiterea faptei de tâlhărie, ba chiar i-a spus acestuia să nu se mai certe cu persoana vătămată fără a fi însă ascultat. A recunoscut că a luat telefonul ce căzuse pe jos în urma agresiunilor suferite de victimă, fără a oferi o explicaţie clară, susținând însă că i-a fost frică să intervină pentru a opri agresarea persoanei vătămate.

Fiind audiat în calitate de inculpat, B.M. şi-a menținut cele declarate anterior în cauză iar cu privire la ridicarea de pe jos a telefonului persoanei vătămate, a susținut că a făcut acest lucru la solicitarea lui B.G., acesta cerându-i să verifice dacă este spart Inculpatul a susţinut că, la acel moment nu a realizat al cui este aparatul telefonic, al lui B.G. sau al persoanei vătămate însă a precizat şi cu acest prilej că nu a avut nici un fel de înțelegere anterioară cu B.G. pentru a o tâlhări împreună pe persoana vătămată sau a-l ajuta pe acesta în acest scop.

Prin Sentința penală nr. x/07.04.2020 a Judecătoriei Miercurea Ciuc, definitivă prin Decizia penală nr.x/A din 18.06.2020 a Curții de Apel Târgu Mureș, martorul B.G. a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 233, art. 234 al. 1 lit. d) Cod penal, constând în aceea că în data de 15.11.2019, ora 01:20, în faţa localului K. de pe str. Korosi Csoma Sandor nr. 7 din  mun. Miercurea Ciuc jud. Harghita, a sustras persoanei vătămate S.J. un telefon marca LG şi suma de 5.096 lei, aplicându-i lovituri în mod repetat cu pumnii şi picioarele.

Fiind audiat în faţa instanţei, inculpatul a arătat că după ce au ieşit din bar la o țigară, el s-a dus către mașina sa, întrucât a vrut să o pornească. Când a observat că inculpatul şi persoana vătămată se ceartă şi se îmbrâncesc, s-a întors la ei cu intenţia de a-i despărţi. Ajuns lângă ei, a ridicat de jos telefonul persoanei vătămate și l-a introdus în buzunarul său. A arătat că a făcut acest lucru la solicitarea lui B.G., care i-a spus că telefonul îi aparţine. A susţinut că a reuşit să-i despartă pe cei doi, iar ulterior s-a urcat în autoturismul său, întrucât voia să plece. Când a vrut să iasă cu maşina din parcare, B.G. şi persoana vătămată s-au urcat şi ei, iar Gyorgy i-a spus să meargă la locuința persoanei vătămate. A precizat că nu ştia ce are de gând să facă martorul B.G., acesta nu i-a spus că vrea să o tâlhărească pe persoana vătămată.A mai arătat inculpatul că după ce s-a urcat în autoturism, telefonul a căzut din buzunarul său între scaunele din faţă, dar nu a observat, pentru că G. a dat drumul la muzică şi se certa cu persoana vătămată şi astfel nu a auzit nimic. De altfel, după cum rezultă și din probele biologice, era în stare avansată de ebrietate. A mai arătat că recunoaşte şi regretă săvârşirea celorlalte două fapte pentru care a fost trimis în judecată (filele 38-39 d.i.)Fiind audiat în calitate de martor, B.G. a declarat că nu a existat nicio înţelegere între el şi inculpatul B.M. cu privire la săvârşirea infracţiunii de tâlhărie. A arătat că după ce telefonul persoanei vătămate a căzut pe jos, l-a împins către B.M. şi i-a spus acestuia că este al lui şi l-a rugat să-l ridice. Martorul a declarat că ulterior, telefonul i-a fost înmânat de către inculpatul B.M., iar el i-a restituit persoanei vătămate, aceasta fiind cea care l-a pus lângă cutia de viteze. (fila 40 d.i.)Persoana vătămată a declarat în faţa instanţei că nu a auzit ce au discutat inculpaţii, nu ştie dacă a existat o înţelegere între cei doi, dar inculpatul B.M. a fost în apropiere, a văzut cum a fost tâlhărit şi ştia că telefonul îi aparţine. A precizat că după ce s-au urcat în maşină, i-a solicitat lui B.G. să-i restituie banii şi telefonul, dar acesta a susţinut că nu a luat nimic de la el. A mai arătat că telefonul i-a fost restituit a doua zi de către organele de poliţie.

Instanța a înlăturat susţinerile inculpatului B.M. şi ale martorului B.G. în sensul că primul nu a avut nicio contribuţie la săvârşirea faptei de tâlhărie calificată, respectiv că martorul i-a spus inculpatului că telefonul îi aparţine, ca nesincere, acestea fiind infirmate de restul probatoriului administrat în cauză.

Astfel, din imaginile surprinse de camerele de video amplasate în faţa localului K. reiese că inculpatul B.M. este de faţă la desfăşurarea faptei comise de B.G., respectiv din momentul când acesta lovește victima şi până o deposedează de suma de bani din portmoneu la o distanţă mică, de circa 3-4 m de locul faptei, cei doi discută în repetate rânduri (între momentele în care B.G. loveşte persoana vătămată), iar inculpatul B.M. nu iese din raza de acțiune a camerei video decât după consumarea evenimentelor.

Din aceleaşi imagini, precum şi din declaraţia persoanei vătămate rezultă că inculpatul B.M. ştia că telefonul îi aparţine persoanei vătămate şi a văzut că aceasta a fost deposedată prin violenţă de bunul său (orele 01:19:40 - 01:20:40).

Totodată, a fost înlăturată ca nesinceră susţinerea martorului B.G. în sensul că, înainte să se urce în autoturism, a restituit persoanei vătămate telefonul mobil, aceasta fiind infirmată de declarațiile persoanei vătămate şi de declaraţiile inculpatului B.M..

Cât priveşte susţinerile inculpatului B.M., potrivit cărora a intervenit şi a reuşit să-i despartă pe cei doi, se constată că şi acestea sunt nefondate, fiind contrazise de  înregistrările video aflate la dosarul cauzei, din care rezultă că inculpatul nici nu a încercat să-l oprească pe B.G..

Aşa cum corect a reţinut şi procurorul, deşi existenţa unei înţelegeri  prealabile între martorul B.G. şi inculpatul B.M. nu rezultă din niciun act al dosarului, din imaginile vizionate rezultă existenţa unei înţelegeri concomitente între cei doi, iar din refuzul lui B.M. de a da relaţii cu privire la fapta cu ocazia prinderii în flagrant, rezultă şi atitudinea subiectivă a acestuia faţă de deposedarea prin violenţă a persoanei vătămate de bunuri.De altfel, chiar dacă s-ar reţine susţinerile inculpatului, în sensul că nu a existat nicio  înţelegere între el şi B.G., tot în prezenţa infracţiunii de complicitate la tâlhărie calificată ne-am afla.

Astfel, se reţine că practica judiciară este unanimă când relevă că „pentru existenţa complicităţii nu este necesară o înţelegere prealabilă sau concomitentă, între autor şi complice; ceea ce se cere, sub aspect subiectiv, este numai ca respectivul complice să fi cunoscut ceea ce urmăreşte autorul şi să fi voit să-l ajute, dorind sau acceptând rezultatul infracţiunii la a cărei săvârşire a contribuit.”

Aşa cum s-a arătat mai sus, din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul B.M. a fost de faţă la desfăşurarea faptei comise de martorul B.G., deci a putut constata actele efectiv comise de autorul infracţiunii de tâlhărie calificată şi prevedea faptul că asistă şi ajută la comiterea unei infracţiuni grave şi dacă nu a dorit, cel puţin a acceptat că prin activitatea sa contribuie la comiterea faptei.Faţă de cele expuse mai sus, s-a constatat că mijloacele de probă administrate pe tot parcursul procesului penal sunt în măsură să conducă la concluzia indubitabilă a existenţei faptelor şi a vinovăţiei inculpatului B.M..

În drept, fapta inculpatului B.M., care  în noaptea de 15.11.2019 ora 01:20 în timp ce se afla în faţa localului K. din Miercurea Ciuc l-a ajutat pe inculpatul B.G. la săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată prin faptul că, la indicaţia verbală a acestuia, a ridicat de jos telefonul persoanei vătămate, telefon pe care inculpatul B.G. îl împinsese cu piciorul în direcţia sa, introducându-l apoi în buzunar, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 48 al. 1 Cod penal rap. la art. art.233 al. 1, art. 234 al. 1 lit. d) Cod penal, atât sub aspectul laturii obiective, cât şi al celei subiective.

Fapta aceluiaşi inculpat, care în noaptea de 15.11.2019 a condus autovehiculul marca VW Pasat de culoare neagră cu nr. de înmatriculare xxx în mun. Miercurea Ciuc, str. P-ţa Cetăţii, fără a mai poseda permis de conducere, ultimul asemenea document, cu seria C1846272, emis de autoritățile maghiare, fiindu-i anterior retras definitiv, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere prevăzută de art. 335 al. 2 din Cod penal, atât sub aspectul laturii obiective, cât şi al celei subiective.

Fapta aceluiaşi inculpat, care  în noaptea de 15.11.2019 a condus autovehiculul marca VW Pasat de culoare neagră cu nr. de înmatriculare xxx în mun. Miercurea Ciuc, str. P-ţa Cetăţii având o alcoolemie de 2,70%o la momentul recoltării primei mostre biologice şi de 2,52%o la momentul recoltării celei de a doua probe, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 al. 1, din Cod penal atât sub aspectul laturii obiective, cât şi al celei subiective

La individualizarea pedepsei stabilite în sarcina inculpatului, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 74 Cod penal, potrivit cărora stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În concret, instanţa a luat în considerare în afara gravităţii in abstracto şi naturii infracţiunilor comise de inculpat, următoarele aspecte: circumstanţele săvârşirii faptei de complicitate la tâlhărie calificată (cu referire explicită la moment şi loc – în timpul nopţii, în loc public), reacţia victimei; urmarea produsă; totodată se va avea în vedere faptul că inculpatul se afla sub influenţa băuturilor alcoolice; împrejurările şi modul de comitere  a faptelor prevăzute de art. 335 al. 2 şi art. 336 al. 1 (se va avea în vedere nivelul ridicat al alcoolemiei; faptul că inculpatul a condus pe o distanţă de 14 km  - pe ruta com. Frumoasa- mun.Miercurea Ciuc, iar ulterior aproximativ 650 m pe străzile din mun. Miercurea Ciuc), precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită (decurge din însăşi reglementarea faptelor de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, respectiv fără permis, fiind infracţiuni de pericol, fără a mai fi nevoie a se proba concretizarea acestei stări de pericol); natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii (inculpatul prin acţiunea sa de a conduce sub influenţa alcoolului şi fără permis de conducere a pus în pericol nu doar propria sa persoană şi pasagerii din autoturism, ci pe toţi participanţii la traficul pe drumurile publice); motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului (nu se află la prima confruntare cu legea penală -  după cum rezultă din fişa de cazier judiciar, inculpatul a mai fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 86 al. 1, art. 87 al. 1 din OUG 195/2002, şi de art. 336 al. 1 Cod penal); conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal  (inculpatul a recunoscut săvârşirea faptelor prevăzute de art. 335 al. 2 Cod penal şi art. 336 al. 1 Cod penal, însă a negat comiterea faptei prevăzute de art. 48 al. 1 Cod penal rap. la art. art. 233 al. 1, art. 234 al. 1 lit. d)  Cod penal); nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială (inculpatul, în vârstă de 32 ani, necăsătorit, are studii primare şi nu are o sursă licită constantă de venituri pentru traiul de zi cu zi).Având în vedere circumstanţele săvârşirii faptei de complicitate la tâlhărie calificată,  contribuţia efectivă a inculpatului la săvârşirea infracţiuni, ţinând cont de faptul că acesta nu s-a manifestat violent faţă de victimă, instanţa a reţinut în favoarea inculpatului circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 75 al. 2 lit. b) Cod penal.Faţă de cele precizate, instanţa a considerat că pentru prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni de către inculpatul B.M. şi formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept este necesară şi suficientă aplicarea  unei pedepse de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 48 al. 1 Cod penal rap. la art. art. 233 al. 1, art. 234 al. 1 lit. d) Cod penal, cu aplicarea art. 75 al. 2 lit. b) Cod penal.

În ceea ce priveşte pedeapsa complementară, ţinând seama de dispoziţiile art. 67 al. 2 Cod penal şi art. 234 al. 1 Cod penal ce impun aplicarea obligatorie a pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi, apreciind că prin săvârşirea infracţiunii deduse judecăţii inculpatul s-a dovedit nedemn de a deţine o funcţie electivă în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice precum şi de a ocupa o funcţie care  implică exerciţiul autorităţii de stat, instanţa a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a) şi b) Cod penal, pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 65 al. 1 Cod penal, instanţa a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a), b) ca pedeapsă accesorie, pe durata şi în condiţiile art. 65 Cod penal.

Având în vedere toate circumstanţele reale şi personale prezentate anterior, instanţa a apreciat că  o pedeapsă de 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, faptă prevăzută de art. 335 al. 2 Cod penal, respectiv o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, faptă prevăzută de art. 336 al. 1 Cod penal sunt necesare şi suficiente pentru a se îndeplini rolul represiv şi educativ al pedepsei.  În baza art. 67 al. 1 Cod penal instanţa a aplicat inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 al. 1 lit. a), b) şi i) Cod penal, a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, precum şi a dreptului de a conduce autovehicule (astfel cum sunt definite de art. 6 pct. 6 din OUG nr.195/2002 - orice vehicul echipat cu motor de propulsie, utilizat în mod obişnuit pentru transportul persoanelor sau mărfurilor pe drum ori pentru tractarea, pe drum, a vehiculelor utilizate pentru transportul persoanelor sau mărfurilor respectiv troleibuze), pe o durată de 3 ani, care se va executa potrivit art. 68 al. 1 lit. b) Cod penal, respectiv de la rămânerea definitivă o hotărârii de condamnare. 

În baza art. 65 al. 1 Cod penal, a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a), b), i) Cod penal, respectiv a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a conduce autovehicule (astfel cum sunt definite de art.6 pct.6 din OUG nr. 195/2002 - orice vehicul echipat cu motor de propulsie, utilizat în mod obişnuit pentru transportul persoanelor sau mărfurilor pe drum ori pentru tractarea, pe drum, a vehiculelor utilizate pentru transportul persoanelor sau mărfurilor respectiv troleibuze), ca pedeapsă accesorie, pe durata şi în condiţiile art. 65 Cod penal.

Faptele fiind concurente, în baza art. 39 al. 1 lit. b) Cod penal, a contopit pedepsele stabilite prin prezenta în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare, sporită cu 13 luni închisoare (reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse), aplicând inculpatului pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 7 luni închisoare.

În baza art. 45 al. 1 Cod penal a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa rezultantă principală de 3 ani şi 7 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a), b), i) Cod penal, pe o perioadă de 3 ani şi care se execută în condiţiile art. 68 Cod penal.

În baza art. 45 al. 5 Cod penal, rap. la art. art. 65 al. 1 Cod penal, a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a), b), i) Cod penal, ca pedeapsă accesorie, pe durata şi în condiţiile art. 65 Cod penal.

Instanţa a luat act că persoana vătămată S.J. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 7 din Legea 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul B.M., în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Împotriva aceste sentinţe penale a declarat apel în termenul legal inculpatul B.M..

Inculpatul B.M. a solicitat în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală rap. la art. 16 lit. c) Cod procedură penală achitarea de sub acuzaţia de complicitate la tâlhărie. Nu au fost contestate infracţiunile la regimul circulaţiei pe drumurile publice pentru care a fost condamnat.

În motivarea căii de atac s-a argumentat inaptitudinea probatoriului de a înlătura prezumţia de nevinovăţie de care se bucură inculpatul, invocându-se în principal două elemente, anume declaraţia persoanei vătămate care nu a auzit vreo înţelegere între inculpaţi şi capturile de ecran după înregistrările video (pag. 50, 51, 52 d.u.p.) din care se vede clar că inculpatul B.M. nu a interacţionat cu victima, a ajuns la locul faptei ulterior interacţiunii dintre celălalt inculpat şi victimă iar din imagini rezultă că inculpatul doar se uită în direcţia lor. Aceste elemente, în opinia inculpatului, sunt în măsură să sugereze un dubiu cu privire la implicarea în săvârşirea infracţiunii de complicitate la tâlhărie.

S-a mai solicitat să se aibă în vedere faptul că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă.

Analizând apelul promovat de inculpatul B.M. prin prisma limitelor prevăzute de art. 417, 418 şi 420 Cod procedură penală, instanţa de control judiciar a constatat următoarele:

Sub aspectul stării de fapt, corect reţinută de către instanţă, pornind de la materialul probator administrat în cauză, hotărârea primei instanţe nu comportă nici un fel de critică, fiind justă concluzia la care s-a oprit judecătorul de fond, anume că inculpatul B.M. se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe prevăzută şi pedepsită de art. 336 al. 1 Cod penal, conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută şi pedepsită de art. 335 al. 2 Cod penal şi complicitate la tâlhărie, prevăzută şi pedepsită de art. 48 Cod penal rap. la art. 233 al. 1 rap. la art. 234 al. 1 lit. d) Cod penal.

Procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante din data de 15.11.2019 se coroborează cu buletinul de analiză toxicologică nr. 1364/498/A12 din data de 20.11.2019 emis de Institutul de Medicină Legală Târgu Mureş, cu certificatul medico-legal nr. 277/A2-277 din data de 15.11.2019 întocmit de Institutul de Medicină Legală Târgu Mureş, cu procesul-verbal de examinare fizică a persoanei vătămate S.J., cu procesele-verbale de vizionare a imaginilor surprinse de camerele de supraveghere din data de 15.11.2019 şi 2.12.2019 cu planşele foto aferente, cu rezultatul etilotest, planşele fotografice întocmite în urma percheziţiei autovehiculului, cu declaraţiile persoanei vătămate S.J., dovada de restituire a telefonului mobil marca LG model H340  cu serie IMEI 358816066795342 şi a sumei de 5096 lei către persoana vătămată, cu adresa nr. 1032914/2.12.2019 emisă de Punctul comun de contact ARTAND.

Inculpatul nu a contestat cele două infracţiuni la regimul circulaţiei, ci doar complicitatea la infracţiunea de tâlhărie solicitând achitarea în temeiul art. 16 lit. c) Cod procedură penală motivat de lipsa coeziunii subiective cu autorul faptei. S-a invocat două elemente, anume declaraţia persoanei vătămate care nu a auzit vreo înţelegere între inculpaţi şi capturile de ecran după înregistrările video din care se vede clar că inculpatul B.M. nu a interacţionat cu victima, a ajuns la locul faptei ulterior interacţiunii dintre celălalt inculpat şi victimă iar din imagini rezultă că inculpatul doar se uită în direcţia lor.

Deşi s-a invocat ca temei al achitării art. 16 lit. c) Cod procedură penală, instanţa de control judiciar constată că motivele invocate ar putea fi eventual subsumate cazului de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prevăzut de art. 16 lit. b) teza II Cod procedură penală – fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege.

Cercetând fondul apelului promovat, instanţa de control judiciar reaminteşte că potrivit art. 48 al. 1 Cod penal complicele este persoana care cu intenţie (directă sau indirectă) înlesneşte sau ajută în orice mod (material, moral) la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.

În jurisprudență (CA Bucureşti, secţia a II-a penală, decizia nr. 969/1997 în R.D.P. pag. 216) s-a admis că participaţia sub forma complicităţii se poate realiza, din punct de vedere subiectiv, şi cu intenţie indirectă. Aşa fiind, există complicitate nu numai atunci când rezultatul acţiunii autorului este prevăzut ca fiind cert, ci şi atunci când acesta este prevăzut ca fiind eventual. De asemenea, pentru existenţa complicităţii nu este necesar ca cel care ajută sau înlesneşte comiterea faptei să dorească să coopereze la săvârşirea acesteia, fiind suficient să accepte că prin activitatea sa contribuie la săvârşirea infracţiunii.

În cazul inculpatului B.M. avea de-a face pe de o parte cu o complicitate materială (ridicarea telefonului sustras persoanei vătămate în timpul altercaţiei şi predarea lui ulterioară autorului faptei, martorul B.G.) şi pe de o parte cu o complicitate morală (prezenţa sa la locul şi momentul săvârşirii infracţiunii de către autor, care a avut drept rezultat, aşa cum a surprins şi reprezentantul Ministerului Public, întărirea hotărârii autorului de săvârşire a infracţiunii).

Dincolo de susţinerile inculpatului şi ale autorului infracţiunii, probe obiective (imaginile surprinse de camerele de supraveghere) atestă că inculpatul a privit agresiunea martorului B.G. asupra persoanei vătămate S.J. şi la un moment dat a luat telefonul de jos, a privit ecranul şi apoi l-a pus în buzunar. Iniţial, inculpatul B.M. a recunoscut că a luat telefonul de jos şi l-a băgat în buzunarul de la haina pe care o purta la solicitarea martorului B.G. însă nu a oferit o explicaţie pentru care a făcut acest lucru.. În declaraţia din data de 29.01.2020 inculpatul recunoaşte că a văzut agresiunile lui B.G. asupra victimei, căreia îi spunea să-i dea banii, precum şi telefonul mobil pe care l-a luat şi l-a pus în buzunar la insistenţele autorului tâlhăriei. Inculpatul s-a apărat susţinând că nu ştia în acel moment că telefonul este al persoanei vătămate. În faţa instanţei, inculpatul pretinde că martorul i-ar fi spus că telefonul este al lui.

Susţinerile inculpatului şi ale martorului B.G. în sensul că acesta din urmă şi-ar fi arogat proprietatea asupra bunului mobil au fost înlăturate ca nesincere din moment ce inculpatul B.M. putea în mod rezonabil să-şi dea seama din context că acest lucru este puţin probabil. Astfel, inculpatul a perceput în mod direct violenţele exercitarea asupra persoanei vătămate şi faptul că B.G. a împins cu piciorul telefonul pentru a-l plasa într-o zona din care persoana vătămată să nu poată redobândi posesia, insistând apoi ca inculpatul să-l ia. De asemenea, neconcordanţele din declaraţiile succesive ale inculpatul permit organului judiciar să desprindă nota de nesinceritate a afirmaţiilor sale.

Lipsa unei înţelegeri exprese care să fie auzită de persoana vătămată în sensul de a colabora cu martorul B.G. la săvârşirea tâlhăriei nu este de natură să înlăture existenţa complicităţii, ca şi formă a participaţiei penale, fapta fiind săvârşită cu forma de vinovăţie a intenţiei indirecte.

Domenii speta

Spete similare