Revendicare bunurile mobile

Sentinţă civilă 225 din 25.01.2021


Data publicare portal: 29.09.2021

Prin Sentinta civila nr.... din data de ... pronuntata de Judecatoria …. s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul ...... şi pe pârâţii B.S, CNP ...., B. D.V., CNP ...., ambii cu dom. în ......

Au fost obligaţi pârâții să restituie reclamantului următoarele bunuri mobile: 4 lustre, o cameră FOTO SONY, un recamier, două fotolii, 3 covoare (2/3 mp), un sistem video.

A fost respinsă în rest cererea ca neîntemeiată.

Au fost obligaţi pârâții la plata către reclamant cu titlu de cheltuieli de judecată a sumei de 1115 lei din care 215 lei taxă de timbru aferentă pretențiilor efective admise și 900 lei onorariu avocat în urma compensării.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ...., la data de .... cu nr. ...., reclamantul Z.G.  în contradictoriu cu paratii B.S. si B.D.V. a solicitat instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispună obligarea pârâţilor să-i restituie următoarele bunuri: panou solar încălzire apă; centrală termică încălzire cu lemne; 4 lustre; O cameră FOTO SONY; un recamier; două fotolii, 3 covoare (2/3 mp); un sistem Video, 88 spalieri; 1 solar în suprafaţă de 50 mp; una instalaţie de picurare; motor pe benzină, reductoare tractor Fiat; Un bazin de 1000 litri; O pompă de apă şi un sistem de pornire automată, precum si cheltuieli de judecată aferente soluţionării cauzei.

În fapt, a precizat că a vândut pârâţilor o suprafaţă de 3972 mp, curţi construcţii, arabil, livadă şi vie împreună cu o casă şi anexe potrivit contractului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. ....

Înţelegerea cu pârâţii a fost să-si ridice şi bunurile mobile arătate după autentificarea actului notarial.

A menţionată că, deşi le-a solicitat pârâţilor de mai multe ori să-i permită să-si ridice bunurile arătate, aceştia nu i-au permis şi a fost nevoit să-i notifice prin Executorul Judecătoresc V.C. potrivit notificării din 17.05.2019.

În urma acestei notificări a primit o notificare de la pârâţi, tot prin Executorul V..C. că îi restituie o porte din bunuri dar nu în întregime şi în acest sens s-a deplasat la domiciliul pârâţilor şi a ridicat o parte din bunurile mobile menţionate în notificarea pe care le-a trimis-o din 17.05.2019, însă pentru diferenţa de bunuri aceştia au refuzat să i le restituie fiind nevoit să formuleze prezenta cerere.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu inscrisuri ( f 3-14), proba testimoniala cu martori.

La data de 13.10.2020 pârâţii au depus întâmpinare prin care au solicitat instanţei respingerea cererii ca nefondata si plata cheltuielilor de judecata.

În fapt, au arătat că prin cererea adresată instanţei reclamantul solicită obligarea lor să-i restituie o serie de bunuri ce se pretinde că se află în posesia lor.

Au învederat faptul că în anul 2019 au încheiat cu reclamantul contractul de vânzare autentificat sub nr. ... din .... prin care au achiziţionat de la reclamant şi soţia acestuia Z.T. un imobil situat în intravilanul comunei ..., sat ..., Tarlaua ..., Parcela ...., nr. cadastral ..., jud ..., înscris în cartea funciară nr. ... a comunei ..., compus din : suprafaţa de 3972 mp teren curţi construcţii, arabil, livadă şi vie, împreună cu construcţiile CI casă S+P+M, construită în anul 1996, în suprafaţă de 102 mp şi suprafaţă desfăşurată de 128 mp., C2- Anexa, construită în anul 1996, în suprafaţă de 30 mp, C3-Anexă construită în anul 1996, în suprafaţă de 24 mp, C4-Anexă construită în anul 1996, în suprafaţă de 36 mp, C5-Anexă , construită în anul 1996, în suprafaţă de 24 mp, C 6-Anexă, construită în anul 1996, în suprafaţă de 16 mp.

La momentul la care au convenit cu reclamantul să cumpere imobilul au convenit ca transferul dreptului de proprietate privitor la imobil să aibă loc în starea în care imobilul se afla, respectiv cu toate imbuntăţirile aferente acestuia.

Din punctul lor de vedere bunurile sunt bunuri accesorii imobilului, întrucât art. 2356 C. civ. are în vedere numai acele bunuri mobile corporale care devin accesorii ale unui imobil (e.g. panouri solare, aparate de aer condiţionat, piese de mobilier, centrală termică etc). Caracterul accesoriu al acestor bunuri este dat de faptul că ele se încorporează unui imobil.

Bunurile accesorii sunt, potrivit art. 546 C.Civ, acelea care au fost destinate, stabil şi exclusiv, întrebuinţării economice a altui bun. Determinarea accesorialităţii se face în funcţie de trei criterii: a) bunul mobil să fie destinat întrebuinţării unui alt bun (afectarea voliţională a proprietarului); b) afectarea trebuie să fie stabilă (să aibă continuitate şi durabilitate) şi exclusivă (să fie destinată exploatării unui bun sau grup stabil de bunuri); c) ambele bunuri să aibă un singur proprietar. Ca regulă, bunurile accesorii urmează situaţia juridică a bunului principal, în lipsa unei stipulaţii contrare, vânzarea bunului principal se extinde de drept şi asupra celor accesorii.

Potrivit art. 546 alin. (1) Bunul care a fost destinat, în mod stabil şi exclusiv, întrebuinţării economice a altui bun este accesoriu atât timp cât satisface această utilizare, în alin. 3 al aceluiaşi articol se prevede „Dacă nu se prevede altfel, bunul accesoriu urmează situaţia juridică a bunului principal, inclusiv în caz de înstrăinare sau de grevare a bunului principal."

Câtă vreme la momentul înstrăinării nu s-a prevăzut în contract că, imobilul se vinde fără acele bunuri accesorii consideră că acestea urmează situaţia juridică a bunurilor principale.

Toate bunurile solicitate de reclamant sunt bunuri încorporate la imobil iar o restituire a acestora către reclamant ar produce degradări însemnate la imobil. Este de notorietate faptul că la momentul la care se vinde un imobil acesta se vinde împreună cu centrala termică şi instalaţia electrică.

De asemnenea via nu ar putea fi exploatată dacă nu ar fi plantată într-o zonă în care beneficiază de susţinere, în cazul lor spalieri.

Faţă de considerentele menţionate anterior solicită respingerea cererii, obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

În drept a invocat prevederile art.205 c.p.civ.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu inscrisuri si proba testimoniala cu martori.

În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriile părților (f. 50-52), proba testimonială constând în audierea martorilor ... (f. 59) și ...(f. 60).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul ... de BNP ... (f. 6) reclamantul Z.G. a vândut pârâților B.S. și B.D.V. imobilul situat în intravilanul comunei ..., ....., T.23, P 37, nr. cadastral ..., jud. ..., înscris în CF nr. ... a comunei ..., compus din suprafața măsurată de 3.972 mp teren curți construcții, arabil, livadă și vie, cu următoarele construcții: C1 – casă de S+P+M, construită în anul 1996, în suprafață construită de 102 mp și suprafață desfășurată de 128 mp, C2-Anexă, construită în anul 1996, în suprafață de 30 mp, C3-Anexă, construită în anul 1996 în suprafață de 24 mp, C4-Anexă construită în anul 1996, în suprafață de 36 mp, C5-Anexă, construită în anul 1996, în suprafață de 20 mp, C6-Anexă, construită în anul 1996, în suprafață de 16 mp.

În acest contract s-a stabilit că transmisiunea proprietății cu toate atributele sale și predarea imobilului, împreună cu tot ceea ce necesar pentru exercitarea liberă și neîngrădită a posesiei, pe care am eliberat de toate bunurile mobile ale subsemnaților vânzători, se face astăzi, la data autentificării contractului.

Ulterior autentificării contractului, la data de 10.06.2019, în ciuda mențiunii din contractul de vânzare, între părți s-a încheiat procesul-verbal de predare a unor bunuri mobile (f. 7), constând în mobilier, tacâmuri, covoare, instrumente agricole etc.

Prin prezenta cerere, reclamantul solicită restituirea bunurilor care se află în imobil cu privire la care pârâții au refuzat predarea considerând că fac parte integrantă din imobilul vândut: panou solar încălzire apă, centrală termică încălzire cu lemne, 4 lustre, o cameră foto Sony, un recamier, două fotolii, 3 covoare (2/3 m), un sistem video, 88 spalieri, 1 solar în suprafață de 50 mp, una instalație picurare, motor pe benzină, reductoare tractor Fiat, un bazin de 1000 l, o pompă de apă și un sistem de pornire automată.

Refuzul pârâților de a restitui aceste bunuri se întemeiază pe aprecierea acestora ca fiind îmbunătățiri ale imobilului, deci bunuri imobile prin destinație.

Temeiul de drept al acțiunii a fost precizat de avocatul reclamantului, ca fiind revendicare mobiliară.

În drept, potrivit art. 563 alin. 1 C.pr.civ. proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul. Dreptul la acţiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepţia cazurilor în care prin lege se dispune altfel (alin.2).

Ca efect al admiterii acțiunii în revendicare, pârâtul va fi obligat la restituirea bunului sau la despăgubiri dacă bunul a pierit din culpa sa ori a fost înstrăinat. În aceleaşi condiţii, pârâtul va fi obligat la restituirea productelor sau a contravalorii acestora. În toate cazurile, despăgubirile vor fi evaluate în raport cu momentul restituirii (art. 566 alin. 1 C.pr.civ.).

 Efectele admiterii acțiunii în revendicare sunt aceleași, indiferent dacă bunul revendicat este mobil sau imobil.

Principalul efect al admiterii acțiunii în revendicare este că bunul este readus în patrimoniul proprietarului liber de eventualele sarcini cu care fusese grevat de către posesorul (detentorul) neproprietar.

Astfel, din textul de lege citat anterior, rezultă că regula este restituirea lucrului în natură, iar în subsidiar, în cazul în care restituirea nu mai este posibilă datorită pierii lucrului din vina pârâtului ori dacă lucrul a fost înstrăinat de către acesta, obligația de restituire va fi înlocuită cu o obligație de dezdăunare, deci instanța îl va obliga pe pârât la plata unei sume de bani cu titlu de despăgubire, evaluată în raport cu momentul restituirii.

Pentru a decela ce anume s-a vândut, instanţa trebuie să apeleze şi la criteriile extrinseci, conform art. 1266 şi art. 1268 C.civ., conform cărora contractele se interpretează după voinţa concordantă a părţilor, iar nu după sensul literal al termenilor, urmând ca la stabilirea voinţei concordante se va ţine seama, între altele, de scopul contractului, de negocierile purtate de părţi, de practicile statornicite între acestea şi de comportamentul lor ulterior încheierii contractului. De asemenea, trebuie avute în vedere natura contractului, împrejurările în care a fost încheiat, interpretarea dată anterior de părţi, de sensul atribuit în general clauzelor şi expresiilor în domeniu şi de uzanţe. Astfel, contractul nu cuprinde decât lucrul asupra căruia părţile şi-au propus a contracta, oricât de generali ar fi termenii folosiţi.

În speţă, se vorbeşte despre existenţa unor imobile şi a unor bunuri mobile. Astfel, nu se contestă că s-au vândut bunurile imobile propriu-zise, ci părţile îşi dispută bunurile mobile prinse de aceste bunuri imobile. Părţile le privesc în mod diferit, reclamantul ca bunuri mobile ce nu sunt încorporate în imobil deoarece s-au vândut doar terenurile și construcțiile, în timp ce pârâții susţin că bunurile sunt imobile prin încorporare deoarece s-a cumpărat o construcție cu destinația de locuință și terenuri cu destinația vie, respectiv agricol.

Conform 537 C.civ, „Sunt imobile terenurile, izvoarele şi cursurile de apă, plantaţiile prinse în rădăcini, construcţiile şi orice alte lucrări fixate în pământ cu caracter permanent, platformele şi alte instalaţii de exploatare a resurselor submarine situate pe platoul continental, precum şi tot ceea ce, în mod natural sau artificial, este încorporat în acestea cu caracter permanent.” Conform acestui text, un bun este imobil fie prin natura lui, fie prin încorporarea lui cu caracter permanent într-un bun imobil. Prin încorporare se înţelege integrarea, ataşarea, alipirea unui bun mobil la un bun imobil, în aşa fel încât, de regulă, nu mai este posibilă desprinderea lor fără a afecta unul dintre cele două bunuri. Alteori, mobilul încorporat poate fi identificat fizic în conţinutul imobilului, uneori chiar detaşat de acesta. În acest caz, se stabileşte un raport de accesorialitate între teren/construcţie şi bunul mobil încorporat în acesta, el fiind destinat uzului imobilului.

În cazul imobilelor prin destinaţie, astfel cum s-a arătat în vechea doctrină, pe lângă raportul de accesorialitate a bunurilor mobile destinate pentru serviciul sau exploatarea unui imobil, este necesar ca bunurile să aparţină aceluiaşi proprietar. În speţă, tocmai acest fapt constituie obiectul procesului, anume dacă pârâții au cumpărat şi aceste bunuri sau nu. Întrebuinţarea (reintegrarea) trebuie să aibă în vedere acelaşi imobil din care bunul a fost separat, iar nu un altul. Dacă proprietarul nu îşi manifestă intenţia în sensul reintegrării (întrebuinţării din nou), separarea (detaşarea) va avea caracter definitiv, şi nu provizoriu, iar bunul rezultat din separare va fi mobil.

Din contracte rezultă că se cumpără nişte imobile cu destinaţia expres indicată, construcții cu destinație locuință, terenuri cu destinație vie, respectiv agricol. În contract nu se prevede cumpărarea bunurilor mobile sau cu tot ceea ce se regăseşte în interior.

Atunci când se cumpără o casă, ca în situația din speța pendinte, nu se cumpără automat şi bunurile mobile aferente, ci doar bunurile iniţial mobile care însă au fost încorporate (geamuri, sistem de încălzire, de aerisire, uşi, etc.), indiferent de destinaţia acesteia (birou sau casă de locuit).

Prin urmare, instanța apreciază că, față de dispozițiile legale antemenționate, centrala termică și panoul solar reprezintă bunuri imobile prin destinație, făcând parte din instalația casei de încălzire, compusă în orice construcție din centrală, calorifere, țevi. Desprinderea acestora de imobile ar cauza grave prejudicii instalației casei, punând părțile în imposibilitatea de a beneficia de căldură și apă caldă.

Chiar martorul propus de reclamant, ... (f. 59 verso) a arătat că centrala și panoul erau folosite pentru încălzirea imobilului, că prețul imobilului ar fi fost mai mic fără ele (răspuns întrebări avocat pârâți).

În ceea ce privește următoarele bunuri: 4 lustre, o cameră FOTO SONY, un recamier, două fotolii, 3 covoare (2/3 mp), un sistem video, instanța reține că acestea sunt bunuri mobile prin natura lor, nu sunt încorporate în imobile, iar luarea lor de către reclamant nu cauzează nici un prejudiciu construcției.

În ceea ce privește motorul pe benzină și reductoarele Fiat, instanța reține că pârâții, prin răspunsul la interogatorii (f. 50, 52) au precizat că aceste bunuri au fost restituite, susținere ce rezultă și din procesul verbal de la f. 7 coroborat cu somația din 17.05.2019 emisă de BEJ V.C., din care rezultă că a fost predat reclamantului un motor pe benzină și 2 reductoare.

Cu privire la cei 88 de spalieri, solarul, instalația de picurare, bazinul de 1000 l, pompa de apă și sistemul de pornire automată, în acord cu cele arătate mai sus, instanța reține că acestea instalații sunt atașate imobilelor, conform destinației fiecărui teren, a căror dezatașare ar produce prejudicii terenurilor. Astfel, spalierii sunt esențiali pentru creșterea viței de vie iar scoaterea din pământ a 88 de spalieri din terenul vie ar cauza prejudicii solului și culturii, care nu ar mai avea pe ce se sprijini. Pompa de apă și sistemul de pornire automată sunt esențiale atât pentru casă cât și pentru grădină, având în vedere că, potrivit contractului (f. 5), imobilul nu este racordat la rețeaua de apă. Ridicarea acestor instalații determină imposibilitatea funcționării tuturor celorlalte instalații ale casei și grădinii (centrala, panoul solar). În ceea ce privește solarul, instalația de picurare și bazinul de apă, acestea sunt în mod evident lucrări provizorii asupra terenului, deci accesorii ale terenurilor. Astfel cum s-a arătat mai sus, un bun este imobil fie prin natura lui, fie prin încorporarea lui cu caracter permanent într-un bun imobil. Prin încorporare se înţelege integrarea, ataşarea, alipirea unui bun mobil la un bun imobil, în aşa fel încât, de regulă, nu mai este posibilă desprinderea lor fără a afecta unul dintre cele două bunuri.  În acest caz, se stabileşte un raport de accesorialitate între teren/construcţie şi bunul mobil încorporat în acesta, el fiind destinat uzului imobilului. Prin urmare, solarul, instalația de picurare și bazinul de apă au devenit bunuri imobile prin raportul de accesorialitate cu terenul și nu se impune restituirea lor.

Rezumând, față de considerentele arătate, instanța va admite în parte cererea formulată de reclamant, va obliga pârâții să restituie reclamantului următoarele bunuri mobile: 4 lustre, o cameră FOTO SONY, un recamier, două fotolii, 3 covoare (2/3 mp), un sistem video, va respinge cererea de restituire a următoarelor bunuri: centrală, panou solar, 88 spalieri, 1 solar în suprafață de 50 mp, una instalație picurare, motor pe benzină, reductoare tractor Fiat, un bazin de 1000 l, o pompă de apă și un sistem de pornire automată.

În baza art. 453 alin. 2, având în vedere că pretențiile au fost admise doar în parte, cheltuielile de judecată vor fi la rândul lor admise doar în parte. Astfel din taxa de 605 lei (calculată la valoare de 10000 lei), se va dispune obligarea pârâților la plata sumei de 215 lei (taxă aferentă pretenției efectiv admise, bunurile restituite având o valoare totală de aproximativ 3000 lei conform calculului de la f. 24 indicat de reclamant). În ceea ce privește cheltuielile constând în onorariu avocat, instanța reține că reclamantul a efectuat cheltuieli în sumă de 1500 lei (chitanță f. 16, f.58), iar pârâții la rândul lor, au efectuat cheltuieli pentru apărare în sumă de 600 lei, apărările pârâților fiind, în mare parte, întemeiate. Prin urmare aceste cheltuieli se vor compensa, astfel că vor fi obligați pârâții la plata către reclamant a sumei de 1115 lei, din care 215 lei taxă de timbru aferentă pretențiilor efective admise și 900 lei onorariu avocat în urma compensării.