Fond funciar

Sentinţă civilă 1867 din 03.11.2021


Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal la data de 29.04.2021, sub nr. ......../207/2017, reclamanta C............ R...........în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală a oraşului Drăgănesti Olt şi Comisia Judeţeană Olt, ambele pentru stabilirea dreptului de proprietate  asupra terenurilor, V...........  M.........., V............ C.............., N..........  M........., S.......... C.........., P.........  A.............şi L.......... E.......a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să se constate  nulitatea absolută a titlurilor de proprietate nr. 0790/77 emis  la data de 21.10.2022  pentru suprafata de 2,38 ha si nr. 870 emis la data de  23.06.2003 pentru suprafaţa de 0,12 ha de Comisia Judeţeană Olt pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor după autorul C........... F...........

În motivare, se arată că  la data de 28.11.1975 a decedat autorul C........... F.......... de pe urma căruia au rămas ca moştenitori conform celor două titluri - C............ V........., C............  M........., C..........  C.................şi reclamanta, în calitate de descendenţi de gradul I.

Deoarece toţi cei trei fraţi ai reclamantei au decedat, pârâţii vin prin reprezentarea părinţilor lor, însă în condiţiile în care aceştia sunt renuntători conform certificatului de moştenitor nr. 655 din 22.12.1976, consideră că este unica moştenitoare a autorului.

 De altfel, conform deciziei XI din 05.02.2007 cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 13 din Legea 18/1991, referitoare la posibilitatea repunerii în termenul de acceptare a succesibililor care au renunţat la moştenire, s-a stabilit că repunerea în termen vizează numai moştenitorii, deci persoane care au calitate de moştenitor, ori cel care renunţă la succesiune este considerat că nu a avut niciodată această calitate, titlul de moştenitor fiind desfiinţat retroactiv.

Cererea a fost motivată în drept pe disp. Deciziei XI din 05.02.2007 cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 13 din Legea 18/1991.

În dovedirea cererii, s-au depus la dosar înscrisuri:  titlurile  de proprietate nr. contestate,  certificat de moştenitor nr. 655 din 28.12.2976 emis de Notariatul de Stat Loca Caracal, judeţul Olt.

La data de 31.05.2021, pârâta  Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi forestiere de pe lângă Prefectura Olt, a depus la dosar întâmpinare, prin care a arătat că este de acord cu acţiunea formulată de reclamantă în situaţia în care precizările acesteia sunt conformate de certificatul de moștenitor nr.655/22.12.1976, apreciind că cererea de chemare în judecată este întemeiată.

În fapt, reclamanta C........... R.........., în calitate de moştenitoare a autorului C......... H........... a chemat în judecată pe pârâţii Comisia locală de fond funciar Drăgăneşti Olt, Comisia Judeţeană Olt pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, V...........  M.........., Voicu Constantina, Niţă Mariana, S.......... C.........., P.........  A.............şi L......... E........., pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi, în temeiul artlh lita din Legea nr. 169/1997, constatarea nulităţii absolute parţiale a titlurilor de proprietate nr. 0790/77 din data de 21.10.2002 şi nr.870/23.06.2003, în sensul radierii numiţilor C............ V........., C............  M......... şi C..........  C.................din titluri, pe motiv că nu ar fi persoane îndreptăţite la astfel de reconstituiri.

Raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, pârâta a mentionat ca legile Fondului Funciar au instituit o procedură specială, derogatorie, pentru retrocedarea dreptului de proprietate.

Titlul de proprietate reprezintă actul final al acestei proceduri şî confirmă întinderea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă de teren, reconstituit potrivit legii.

Titlul de proprietate valabil eliberat în condiţiile Legii nr. 18/1991 rep. reprezintă dovada absolută a dreptului de proprietate. Instanţa de judecată este chemată, să verifice, în ce măsură, la eliberarea titlului, au fost respectate dispoziţiile legale referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate.

Arătă pârâta că, stabilirea dreptului de proprietate se face exclusiv pe baza cererilor formulate în termen legal de către persoanele care fac dovada că sunt îndreptăţite şi a actelor doveditoare depuse în susţinerea cererii.

Nedepunerea cererii în termen atrage pierderea dreptului de a mai solicita retrocedarea terenului - art.9, art. 11, art.13 din Legea nr. 18/1991 rep.

Totodată calitatea de persoană îndreptăţită este stabilită raportat la prevederile art. 8, 13 din Legea nr. 18/1991 rep. coroborat cu art. 1121 NCC (fost 696 Cod Civil) şi Decizia nr.XI/2007 pronunţată de I.C.C.J în soluţionarea recursului în interesul legii.

Toate aceste aspecte se apreciază în raport cu data la care Comisia Locală a făcut propunerea de reconstituire şi cu actele care însoţesc propunerea.

Atât atribuţiile şi competenţele Comisiei Judeţene de aplicare a Legilor Fondului Funciar cât şi cele ale Comisiilor Locale sunt stabilite expres şi limitativ de H.G. nr.890/2005 privind Regulamentul de aplicare a Legilor Fondului Funciar, cu modificările şi completările ulterioare.

Pârâta a mentionat că în cauza dedusă judecaţii se pune în discuţie calitatea de moştenitor pe care numiţii G....... V......, C............  M......... şi C..........  C.................ar aveao faţă de autorul C........... F.........., prin raportare ta menţiunile din Certificatul de moştenitor nr. 655/28.12. 1976 şi prevederile Deciziei nr.XI din 5 februarie 2007 pronunţată de secţiile unite ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie apreciem ca cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă cu privire la constatarea nulităţii absolute parţiale a titlurilor de proprietate nr. 0790/77 din data de 21.10.2022 şi nr.870/23.06.2003, în sensul radierii numiţilor C............ V........., C............  M......... şi C........... C.............din titluri, pe motiv că nu ar fi persoane îndreptăţite la astfel de reconstituiri, este întemeiată.

Potrivit dispoziţiilor art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, "Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii", iar "moştenitorii care nu-şipot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor".

Dispoziţia imperativă de la art. 13 alin.(2) din Legea fondului funciar, potrivit căreia, în cazul terenurilor ce nu s-au găsit în circuitul civil, moştenitorii sunt repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor, ei fiind consideraţi că au acceptat succesiunea prin cererea pe care o fac comisiei, care nu este infirmată de nicio altă prevedere legală, impune concluzia că toţi succesibilii autorului îndreptăţit ce solicită reconstituirea dreptului sunt, la rândul lor, repuşi de drept în termenul de acceptare a moştenirii cu privire la dreptul de proprietate al autorului lor asupra terenurilor.

În  această privinţă este de observat că pot beneficia de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii doar moştenitorii care nu au acceptat-o, în termenul şi condiţiile prevăzute de art. 700 din Codul civil, iar nu si cei care au renunţat la succesiune, în condiţiile art. 696 din Codul civil.

De altfel, prin dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 18/1991 se prevede că repunerea în termen vizează numai "moştenitorii", deci persoane care au "calitatea de moştenitor".

Or, potrivit dispoziţiilor art. 696 din Codul civil, eredele care renunţă la succesiune este considerat că nu a avut niciodată această calitate, titlul de moştenitor fiind desfiinţat cu efect retroactiv, moştenitorul fiind considerat ca o persoană străină de moştenire.

Astfel, cel care renunţă la succesiune nu intră în categoria persoanelor care sunt moştenitori, el neputând dovedi această calitate întrucât, în acest caz, nu este vorba de neacceptarea succesiunii în condiţiile art. 700 din Codul civil şi care este doar prezumat de lege ca renunţător, ci, dimpotrivă, se dovedeşte cu certitudine (declaraţie notarială) că nu este moştenitor, dat fiind faptul că a renunţat expres la succesiune.

Prin efectul renunţării, moştenitorul este socotit că nu a fost niciodată moştenitor, iar vocaţia sa succesorală este retroactiv desfiinţată.

Regula indivizibilităţii patrimoniului succesoral conferă acelaşi caracter indivizibil şi opţiunii succesorale care nu poate fi condiţionată de aspectul cantitativ al patrimoniului succesoral. Renunţarea vizează atât bunurile existente în succesiune la data decesului, cât şi cele care, eventual, ar intra în succesiunea respectivă.

Ca urmare, în raport de data reglementării, se impune a se stabili că beneficiază de dreptul de moştenire a proprietăţii, în temeiul art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, în sensul repunerii în termenul de acceptare a succesiunii, numai moştenitorii care nu au acceptat-o în termenul prevăzut de lege, iar nu şi cei care au renunţat la succesiune.

În  consecinţă, prin raportare la cele menţionate şi în situaţia în care precizările rclamantei C............ R...........sunt confirmate de Certificatul de moştenitor nr.655/22.12.1976, apreciem că cererea de chemare în judecată cu privire la constatarea nulităţii absolute parţiale a titlurilor de proprietate nr. 0790/77 din data de 21.10.2022 şi nr.870/23.06,2003, în sensul radierii numiţilor G......... V......, C............  M......... şi G.......... C........., pe motiv ca nu ar fi persoane îndreptăţite la astfel de reconstituiri, este întemeiată.

În drept,  au fost invocate disp.art.205 – 208 C.pr.civ, Legile Fondului Funciar, Decizia nr.XI /2007 pronunţată de ICCJ în soluţionarea recursului în interesul legii.

În temeiul disp.art.411 alin.2 C.pr.civ., s-a solicitat judecarea în lipsă.

În cauza a fost stabilit termen de judecata la data de 15.09.2021.

Deşi legal citate cu această mentiune, celelalte pârâte nu au formulat întâmpinare, confom art. 205 Cpc.

Instanţa a dispus emiterea de adresa catre pârâta Comisia Locală a oraşului Drăgănesti Olt pentru a comunica actele care au stata la baza emiterii titlurilor de proprietate contestate, relatii care au fost depuse la dosar ( f. 57-77).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta C............ R...........în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală a oraşului Drăgănesti Olt şi Comisia Judeţeană Olt, ambele pentru stabilirea dreptului de proprietate  asupra terenurilor, V...........  M.........., V............ C.............., N..........  M........., S.......... C.........., P.........  A.............şi L.......... E.......a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să se constate  nulitatea absolută a titlurilor de proprietate nr. 0790/77 emis  la data de 21.10.2022  pentru suprafata de 2,38 ha si nr. 870 emis la data de  23.06.2003 pentru suprafaţa de 0,12 ha de Comisia Judeţeană Olt pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor după autorul C........... F...........

Conform art. 58 din Legea nr. 18/1991 R, instanţa soluţionează cauza potrivit regulilor prevăzute în Codul de procedură civilă. Pe baza hotărârii judecătoreşti definitive, comisia judeţeană, care a emis titlul de proprietate, îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desfiinţa.

Instanţa reţine  că în baza titlului de proprietate nr. 0790/77 emis  la data de 21.10.2022 de catre Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi forestiere de pe lângă Prefectura Olt ( f. 7), a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 2,8400 ha situata pe raza satului Comani, loc. Drăgănesti -Olt, de pe urma autorului C......... I F........... în favoarea moştenitorilor acestuia C............ V........., C............  M........., C..........  C.................şi reclamanta C........... R.........., în calitate de descendenţi de gradul I.

De asemenea, prin titlul de proprietate nr. 870 emis la data de  23.06.2003 (f. 6), a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 0,1200 ha situata pe raza loc. Drăgănesti -Olt, de pe urma autorului C.............. I F............. în favoarea moştenitorilor acestuia C............ V........., C............  M........., C..........  C.................şi reclamanta C........... R.........., în calitate de descendenţi de gradul I.

Potrivit disp.art. 9 alin. 3 şi 4 din Legea nr. 18/1991, stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, iar Comisia Locala de fond funciar, analizând cererile depuse de moştenitori, le-a admis considerând că terenurile nu se aflau in circuitul civil înainte de anul 1991, fapt pentru care potrivit art. 13 alin. 2 din lege, au fost socotiţi repuşi în drept în termenul de acceptare al moştenirii.

Instanţa retine că la data de 28.11.1975 a decedat autorul C........... F.......... de pe urma căruia au rămas ca moştenitori C............ V........., C............  M........., C..........  C.................şi reclamanta, în calitate de descendenţi de gradul I.

Prin  certificatul de moştenitor nr. 655 din 28.12.2976 emis de Notariatul de Stat Loca Caracal, judeţul Olt a fost dezbătută succesiunea acestui autor, retinandu-se masa succesorală si moştenitorii, respectiv soţia C....... I...... cu cota de 1/4 si fiica, reclamanta din prezenta  cauza C............ R...........cu cota de ¾,  renunţând la succesiune prin declaratie expresă ceilalti copii: Dinu Zoia, C............ V........., C............  M......... şi C..........  C.................(f. 8).

Potrivit dispoziţiilor art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, "Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii", iar "moştenitorii care nu-şipot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor".

Reclamanta a invocat disp. Deciziei nr XI din 5. 02. 2007 (Recurs în interesul legii) a ICCJ  potrivit cărora, beneficiaza de repunerea în termenul de acceptare al succesiunii numai moştenitorii care nu au acceptat succesiunea în termenul prevazut de art. 700 C.civ, iar nu si cei care au renunţat la moştenire.

În drept, instanţa apreciaza ca actiunea reclamantei este intemeiata motivat de faptul că  beneficiaza  de dreptul de moştentire al proprietatii in temeiul art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 R, in sensul de repunere in termenul de acceptare al succesiunii, numai moştenitorii care au acceptat-o in termenul prevazut de lege, iar nu şi cei care au renunţat la succesiune.

Prin recursul in interesul legii invocat de reclamantă (RIL) s-a statuat ca pot beneficia de repunerea in termen de acceptare a succesiunii doar care nu au acceptat succesiunea în termenul prevazut de art. 700 C.civ, iar nu si cei care au renunţat la moştenire în condiţiile art. 696 C.civ.

Potrivit art. 696 C.civ. eredele ce renunţa este considerat ca n-a fost niciodatã erede, titlul de moştenitor fiind desfiinţat cu efect retroactiv, moştenitorul fiind considerat ca o persoana străina de moştenire.

În consecinţă cel care renunţă la succesiune nu intra in categoria persoanelor care sunt moştenitori, el neputând dovedi această calitate întrucat, in acest caz, nu este vorba de neacceptarea succesiunii în conditiile art. 700 C.civ, ci care este doar prezumat de lege ca renunţător, ci dimpotrivă se doveste cu certitudine ( declaratie notariala) ca nu este moştenitor, dat fiind faptul ca in realitate a renunţat expres la succesiune.

Prin efectele renunţării, moştenitorul este socotit ca nu a fost niciodata moştenitor, iar vocatia sa succesorala este retroactiv desfiinţată.

Regula indivizibilităţii patrimoniului succesoral conferă aceleaşi caracter indivizibil şi opţiunii succesorale, care nu poate fi condiţionata de aspectul cantitativ al patrimoniului succesoral.

Renunţarea vizeaza atat bunurile existente in succesiune la data decesului, cat şi cele care, eventual, ar intra in succesiunea respectivă.

Instanţa va lua act si de pozitia procesuală a pârâtei Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi forestiere de pe lângă Prefectura Olt,  care prin întâmpinarea formulată a fost de acord cu admiterea acţiunii în sensul celor solicitate de catre reclamantă.

Pentru aceste motive, instanţa va admite acţiunea şi va constata nulitatea absolută a titlurilor de proprietate nr. 0790/77 emis  la data de 21.10.2022  si nr. 870 emis la data de  23.06.2003 de Comisia Judeţeană Olt pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Pe cale de consecinţă, instanţa va obliga Comisia Locală Draganesti Olt să îndeplinească formalităţile premergătoare pentru eliberarea unui nou titlu de proprietate şi, respectiv, Comisia Judeţeană Olt să elibereze un nou titlu de proprietate pentru aceeaşi suprafaţă de teren, însă cu următoarele menţiuni:

In calitate de titular al dreptului de proprietate va fi menţionată C.......... R......... în calitate de moştenitoare a autorului C......... I F........ 

Instanţa va dispune  radierea numitilor C........... V........, C......... M.......... si C.......... C............ in calitate de mostenitori ai defunctului C........ I F......... din titlurile de proprietate nr. 0790/77 emis  la data de 21.10.2022  si nr. 870 emis la data de  23.06.2003 de Comisia Judeţeană Olt.

Postat 23.11.2021