Cerere de redeschidere a procesului penal, art. 466 c. pr. pen.

INSTANŢA

Sub dosar nr. .aaa../271/2019 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Oradea cererea formulată de condamnatul S.M. prin care acesta solicită redeschiderea procesului penal  ce a făcut obiectul dosarului nr. 16...../271/2017 al Judecătoriei Oradea, pe motiv că nu a fost în ţară la momentul judecării cauzei, nu a primit nicio citaţie pentru a fi înştiinţat cu privire la termenele de judecată, nu a avut avocat ales care să îl  reprezinte şi nu a primit hotărârea de condamnare, pentru a putea formula apel. Precizează că solicită redeschiderea procesului penale pentru a i se da posibilitatea să-şi dovedească nevinovăţia prin respectarea dreptului la apărare. 

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

Prin sent. penală nr. 4.../03.05.2018 a Judecătoriei Oradea pronunţată în dosar nr. 16...../271/2018, modificată și rămasă definitivă la data de 16.10.2018 prin decizia penală nr.472/2018 a Curţii de Apel Oradea, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 ani şi 192 zile închisoare, în regim privativ de libertate, pentru comiterea infracţiunii de furt. Pe parcursul procesului inculpatul nu a fost prezent la judecată, deşi a fost citat inclusiv cu mandate de aducere. În cursul urmăririi penale, condamnatul a fost audiat în calitate de inculpat şi suspect, ocazie cu care a recunoscut şi regretat comiterea faptei. Totodată cu ocazia audierii, inculpatul a precizat că îşi menţine autodenunţul dat la 10.07.2017 (fila 18 dosar u.p.), prin care descrie în detaliu modul de comitere a faptei.

Art. 466 C.p.p. şi următoarele reglementează instituţia redeschideri procesului penal şi de esenţa acesteia este judecata în lipsa persoanei condamnate. Chiar din titlu secţiunii a 4-a rezultă cea mai importantă dintre condiţiile de admisibilitate a unei cereri de redeschidere a procesului penal şi anume ca persoana condamnată definitiv să fi fost judecată în lipsă. Pentru a asigura un proces penal just şi echitabil este de o importanţă capitală ca acuzatul să fie prezent personal la proces, iar obligaţia de a garanta prezenţa acuzatului în sala de judecată, fie în primul ciclu procesual, fie în rejudecare constituie una din cerinţele fundamentale ale art. 6 CEDO (cauza Poitrimol c. Franţei, hotărârea din 23 noiembrie 1993 şi Stoichkov c. Bulgariei, hotărârea din 24 martie 2005). Standardul convenţional a fost preluat prin art. 364 alin. 1 C.p.p. care prevede principiul că judecarea cauzei are loc în prezenţa inculpatului. Reglementarea unei proceduri speciale ca cea prevăzută la art. 466 şi următoarele C.p.p. a fost necesară faţă de restrângerea importantă a drepturilor acuzatului determinată de judecarea acestuia în lipsă.

Din caracteristicile enunţate anterior rezultă că cererea de redeschidere nu reprezintă o cale de atac de retractare sau de reformare, întrucât nu se tinde la remedierea unei erori de judecată asupra fondului, determinată de apariţia unor elemente sau împrejurări noi şi nici nu vizează critici pentru motiv de nelegalitate. Judecarea unei persoane în lipsă constituie o modalitate legală de judecare a unei cauze, iar instanţa constată în mod direct că persoana judecată este absentă de la şedinţa de judecată şi nici nu a luat la cunoştinţă în alt mod de existenţa procesului.

Art. 466 C.p.p. reglementează în alin. 1 condiţiile de admisibilitate a unei cereri de redeschidere a procesului penal, fiind vorba despre două condiţii ce trebuie întrunite cumulativ şi anume ca persoana să fi fost judecată în lipsă, iar cea de a doua condiţie - condamnarea să fie definitivă. Rezultă astfel, că cererea de redeschidere a procesului penal, poate fi formulată de către persoana condamnată, numai după pronunţarea unei condamnări definitive potrivit art. 551 - 552 C.p.p., dacă soluţia este de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânarea aplicării pedepsei întrucât, conform art. 396 alin. 3 şi 4 C.p.p. aceste soluţii pot fi pronunţate numai dacă instanţa constată că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de către inculpat.

Potrivit disp. art. 469 C.p.p. cu ocazia judecării unei cereri de redeschidere a procesului penal, instanţa examinează dacă: a) cererea a fost formulată în termen şi de către o persoană dintre cele prevăzute la art. 466 C.p.p.; b) au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procesului penal; c) motivele în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară de redeschidere a procesului penal care a fost judecată definitiv.

Procedând la verificarea condiţiilor prevăzute la alin. 1 din art. 469 C.p.p., instanţa reţine că cererea nu a fost formulată în termenul legal prev. de art. 466 alin. 1 C.p.p., care prevede expres că persoana condamnată definitiv care a fost judecată în lipsă poate solicita redeschiderea procesului penal în termen de 1 lună din ziua în care a luat cunoştinţă, prin orice notificare oficială, că s-a desfăşurat un proces penal împotriva sa, cererea fiind tardiv formulată. Din actele de la dosar rezultă că persoana condamnată a început executarea pedepsei de 1 an şi 192 de zile la data de 07.05.2019, dată la care a luat la cunoştinţă de existenţa sentinţei penale de condamnare, fapt recunoscut de către petent inclusiv în cerea adresată instanţei în care arată că în data de 07.05.2019 ,,mi s-a dat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 539/2018 din data de 16.10.2018, care a fost emis de către Judecătoria Oradea”. Pe numele condamnatului a fost emis un mandat european de arestare şi acesta a fost extrădat din Franţa, astfel că şi înainte de data de 07.05.2019, adică pe parcursul procedurii de extrădare, condamnatul a luat la cunoştinţă de existenţa sentinţei penale de condamnare pronunţată de Judecătoria Oradea, din cuprinsul hotărârii din 27.03.2019 – dosar 2019/00322 a Curţii de Apel din Paris Secţia VII (pag. 4), rezultă că la data de 05.02.2019, persoanei condamnate i s-a adus la cunoştinţă conţinutul mandatului european de arestare şi implicit sentinţa şi mandatul naţional care au stat la baza emiterii mandatului european.

În plus, potrivit jurisprudenţei petentul condamnat nici nu îndeplineşte cerinţele legale pentru a fi considerat persoană judecată în lipsă, întrucât condamnatul avea cunoştinţă de procesul penal – aflat în faza urmăririi penale – pornit împotriva sa şi a dat declaraţii în cauză ( declaraţie de suspect - fila 21 dosar u.p. şi declaraţie de inculpat - fila 25 dosar u.p., la data de 27.09.2017), după care s-a sustras de la judecată, părăsind ţara. Ca atare, condamnatul a avut posibilitatea să îşi exercite dreptul la apărare, însă a înţeles să nu participe la judecată.  Prin urmare, nici ce de a doua condiţie prev. la art. 469 alin. 1 C.p.p. nu este îndeplinită. 

Faţă de împrejurarea că prima dintre condiţiile de admisibilitate în principiu nu este îndeplinită – prev. la alin. 1 lit. a art. 469 C.p.p. (cea referitoare la termenul în care poate fi formulată cererea de redeschidere a procesului penal, în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate şi cea privitoare la calitatea persoanei care poate formula cererea) apare importună verificarea celorlalte condiţii de admisibilitate a cererii, în cauză fiind incidente dispoziţiile art. 469 alin. 4 C.p.p., sens în care, instanţa în baza art. 469 alin. 4 C.p.p. cu ref. la art. 469 alin. 1 lit. a C.p.p. va respinge ca inadmisibilă cererea formulată de condamnatul S.M., privind redeschiderea procesului penal  ce a făcut obiectul dosarului nr. 16...../271/2017 al Judecătoriei Oradea.

În baza art. 272 Cod procedură penală, onorarul avocatului din oficiu  K.I.D., în cuantum de 627 lei, va fi plătit din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Bihor, conform delegaţiei nr. 4701/2019.

În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală va obliga petentul la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuielile judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE :

In baza art. 469 alin. 4 C.p.p. cu ref. la art. 469 alin. 1 lit. a C.p.p. respinge ca inadmisibilă cererea formulată de condamnatul S.M. în prezent deţinut în Penitenciarul Gherla, privind redeschiderea procesului penal ce a făcut obiectul dosarului nr. 16…./271/2017 al Judecătoriei Oradea.

În baza art. 272 Cod procedură penală, onorarul avocatului din oficiu  K.I.D. în cuantum de 627 lei, va fi plătit din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Bihor, conform delegaţiei nr. 4701/2019.

În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă petentul la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuielile judiciare.

Cu apel în termen de 10  zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din  22 iunie 2020.

PREŞEDINTE GREFIER

Domenii speta

Spete similare