Ordonanță președințială. Condiții de admisibilitate. Aprecierea caracterului urgent și caracterului vremelnic.

Pe lângă condiţiile generale ce trebuie să existe în cazul oricărei acţiuni civile, admisibilitatea ordonanţei preşedinţiale presupune şi îndeplinirea anumitor condiţii speciale: (1) aparenţa dreptului, (2) caracterul provizoriu (vremelnic) al măsurilor dispuse, (3) urgenţa, şi (4) neprejudecarea fondului cauzei, condiţii ce trebuie îndeplinite cumulativ.

Caracterul urgent al  măsurilor solicitate de reclamante se referă la necesitatea deținerii dreptului de folosință asupra unui imobil, urmare a lipsei unei astfel de locuințe și situației dificile în care se regăsește PL, fiind angrenată în procedura evaluării naționale (susținerea examenului de bacalaureat).

Astfel, din perspectiva dreptului la o locuință și situației dificile în care se regăsesc reclamantele, acestea neavând, în folosință un alt imobil, poate fi considerată a fi îndeplinită cerința urgenței.

Instanța are posibilitatea de a lua măsuri care să aibă o durată în timp nedeterminată, dacă persoana împotriva căreia au fost luate și pe care o prejudiciază nu consideră necesar să promoveze o cerere pe dreptul comun. Trebuie făcută distincția între noțiunea de măsură provizorie și durata în timp a măsurii, instanța neavând obligația să stabilească durata în timp a măsurilor ordonate, întrucât efectele acestor măsuri trebuie să se prelungească pe tot timpul cât se menține cauza care le-a generat sau până când acestea au fost desființate sau modificate ulterior, pe calea dreptului comun sau de o altă ordonanță președințială.

Sentința civilă nr.  4338/16.06.2022 a Judecătoriei Galați

Instanţa  va analiza prezenta cerere prin raportare la dispoziţiile art. 997 alin. 1 C.proc.civ. potrivit cărora instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Din textul legal citat, reiese faptul că,  pe lângă condiţiile generale ce trebuie să existe în cazul oricărei acţiuni civile, admisibilitatea ordonanţei preşedinţiale presupune şi îndeplinirea anumitor condiţii speciale: (1) aparenţa dreptului, (2) caracterul provizoriu (vremelnic) al măsurilor dispuse, (3) urgenţa, şi (4) neprejudecarea fondului cauzei, condiţii ce trebuie îndeplinite cumulativ.

Instanţa apreciază că cererea, în modalitatea în care a fost formulată, în sensul reintegrării reclamantelor în imobilul - casă de locuit este neîntemeiată, prin prisma faptului că nu se confirmă aparența dreptului acestora, caracterul provizoriu și nici neprejudecarea fondului.

În ceea ce priveşte condiţia aparenţei dreptului în favoarea reclamantelor, instanţa apreciază că aceasta nu este îndeplinită întrucât poziţia acestora, în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanţa preşedinţială, nu este preferabilă din punct de vedere legal, concluzie desprinsă în urma unei sumare analize a situaţiei de fapt, fără antamarea fondului dreptului.

Această condiţie rezultă din prevederile art. 997 alin (5) din CPC („pe cale de ordonanţă preşedinţială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond…”), precum şi din recomandările literaturii de specialitate, în sensul că prin rezolvarea ordonanţei preşedinţiale, judecătorul face un examen sumar al cauzei, legea dându-i dreptul doar să „pipăie fondul” pentru a vedea de partea cui este aparenţa dreptului.

După cum rezultă din situaţia de fapt mai sus expusă, reclamantele recunosc că nu au vreun drept de proprietate asupra imobilului ce face obiectul prezentei cereri, invocând doar calitatea de prezumtivi moștenitori ai defuncților ce dețineau dreptul de proprietate.

De asemenea, reclamantele nu dovedesc vreun drept de folosință asupra imobilului, drept de folosință care să fie recunoscut printr-un act juridic.

Pe de altă parte, pârâtul deține un drept de proprietate asupra imobilului, drept ce, în mod indirect, izvorăște din relația cu autorul reclamantelor (imobilul fiind achiziționat, prin licitație publică, într-o procedură execuțională, prin executarea silită a autorilor reclamantelor).

Potrivit disp. art. 775 C.proc.civ. prin adjudecare, cumpărătorul devine, de la data predării, proprietarul bunului adjudecat, liber de orice sarcini, care se strămută de drept asupra preţului plătit, în afară de cazul în care adjudecatarul ar fi de acord să fie menţinute sau vânzarea s-a făcut în condiţiile art. 769 alin. (6).

Conform art. 856 alin. (2) C.proc.civ. la cererea adjudecatarului, acesta va fi pus în posesia imobilului adjudecat de către executorul judecătoresc, actul de adjudecare constituind titlu executoriu împotriva tuturor persoanelor arătate la art. 854 lit. i).

De asemenea, art. 854 lit. i C.proc.civ. stabilește că după plata integrală a preţului sau a avansului prevăzut la art. 853, executorul, pe baza procesului-verbal de licitaţie, va întocmi actul de adjudecare, care va cuprinde următoarele menţiuni:i) menţiunea că, pentru adjudecatar, actul de adjudecare constituie titlu executoriu împotriva debitorului sau, după caz, a terţului dobânditor, ca şi împotriva oricărei persoane care posedă ori deţine imobilul adjudecat, fără a putea invoca un drept opozabil în condiţiile legii.

Astfel, potrivit dispozițiilor mai sus arătate, în ipoteza pierderii dreptului de proprietate asupra unui imobil, prin procedura executării silite, posesia (ce include și dreptul de folosință) oricărei persoane ce deține imobilul vândut la licitație se stinge, în acord cu disp. art. 854 alin.1 lit. i din C. proc.civ.

Suspendarea provizorie a executării silite, suspendare intervenită după momentul evacuării efective nu repune aceste persoane în situația anterioară, această din urmă procedură putând fi obținută doar pe calea întoarcerii executării silite potrivit disp. art. 723-724 C.proc.civ. și doar în ipoteza anulării executării silite și a titlului executoriu al creditorului (anulării actului de adjudecare).

În acest context, aparența de drept în prezenta cauză nu este în favoarea reclamantelor ci în favoarea pârâtului.

Caracterul urgent al  măsurilor solicitate de reclamante se referă la necesitatea deținerii dreptului de folosință asupra unui imobil, urmare a lipsei unei astfel de locuințe și situației dificile în care se regăsește Popovici Lavinia, fiind angrenată în procedura evaluării naționale (susținerea examenului de bacalaureat).

Astfel, din perspectiva dreptului la o locuință și situației dificile în care se regăsesc reclamantele, acestea neavând, în folosință un alt imobil, poate fi considerată a fi îndeplinită cerința urgenței.

Caracterul vremelnic (provizoriu) al măsurilor care se pot dispune pe calea ordonanţei preşedinţiale va fi analizat atât sub aspectul conţinutului reversibil al măsurilor luate cât şi sub aspectul duratei limitate în timp  a acestor măsuri.

Astfel, conform  art. 997 alin (5) din Codul de Procedură Civilă „pe cale de ordonanţă preşedinţială nu pot fi dispuse  (…) măsuri a căror  executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt ” iar  art. 997 alin (2) Cod Civil  prevede: „ordonanţa este provizorie şi executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio menţiune privind durata sa şi nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluţionarea litigiului asupra fondului.”

Totodată, provizoratul măsurii marchează caracterul conservator al dispoziției ordonate în raport cu dreptul periclitat al reclamantelor, dar nu se referă la durata în timp a acesteia.

Astfel, instanța are posibilitatea de a lua măsuri care să aibă o durată în timp nedeterminată, dacă persoana împotriva căreia au fost luate și pe care o prejudiciază nu consideră necesar să promoveze o cerere pe dreptul comun. Trebuie făcută distincția între noțiunea de măsură provizorie și durata în timp a măsurii, instanța neavând obligația să stabilească durata în timp a măsurilor ordonate, întrucât efectele acestor măsuri trebuie să se prelungească pe tot timpul cât se menține cauza care le-a generat sau până când acestea au fost desființate sau modificate ulterior, pe calea dreptului comun sau de o altă ordonanță președințială.

Această a treia condiţie, prin perspectiva situaţie de fapt invocată şi reţinută, instanţa nu o apreciază ca fiind îndeplinită având în vedere obiectul cererii principale, respectiv „reintegrare in locuință”.

Mai exact, prin prezenta acțiune, reclamantele ar dobândi un drept de folosință ireversibil pentru o perioadă de timp nedeterminată.

Condiţia neprejudecării fondului nu este îndeplinită, obținerea unui drept de folosință, prin intermediul unei hotărâri judecătorești, prin efectul pe care îl poate produce, are incidență asupra fondului litigiului dintre părți.

În considerarea celor ce preced, respectiv urmare a faptului că trei condiţii din cele patru arătate mai sus nu sunt îndeplinite, instanţa va respinge cererea de emitere a ordonanţei preşedinţiale, ca neîntemeiată.

Domenii speta

Spete similare