Prin decizia civilă nr. 707 R din 27noiembrie 2009 tribunalul a admis recursul declarat de recurentul pârât V. S. C. împotriva sentinţei civile nr.1655 din 8.10.2009 a Judecătoriei R. V. în contradictoriu cu intimata reclamantă M. L. A casat sentinţa şi a trimis cauza spre competentă soluţionare la Tribunalul T. - Secţia Comercială în primă instanţă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut că, prin cererea înregistrată sub nr.3159/292 din 6 octombrie 2009 la Judecătoria R. V., reclamanta M. l-a chemat în judecată pe pârâtul V. S. C., solicitând instanţei pe calea ordonanţei preşedinţiale, obligarea pârâtului să-i permită acordul în sediul societăţii S.C.”R. C.”SRL, în vederea verificării stocului de marfă, a intrărilor şi ieşirilor.
A motivat reclamanta că împreună cu pârâtul, a înfiinţat în anul 1993 societatea „R. C.” SRL, la acea dată părţile fiind căsătorite.
A arătat că în anul 2009 părţile au divorţat, iar asociatul său refuză să-i prezinte situaţia financiară a societăţii şi îi interzice accesul în magazin, pârâtul motivând că reclamanta nu mai are acest drept.
A susţinut reclamanta că prin refuzul pârâtului de a-i prezenta situaţia financiară a societăţii, dreptul său este încălcat, aşa încât, în scopul prevenirii unei pagube iminente, se impune admiterea cererii.
Prin sentinţa civilă nr.1655 din 8 octombrie 2009, Judecătoria R. V. a admis cererea de ordonanţă preşedinţială şi a obligat pe pârâtul V. S. C. să permită reclamantei M. L. accesul în sediul societăţii „R. C.” SRL, în vederea verificării stocului de marfă, intrărilor şi ieşirilor, în termen de 5 zile de la rămânerea irevocabilă a sentinţei.
A reţinut prima instanţă că părţile au calitatea de asociaţi ai
SC”R. C.”SRL, că societatea a fost înfiinţată când părţile erau căsătorite, în prezent căsătoria fiind desfăcută prin divorţ, potrivit sentinţei civile nr.462/27.03.2009.
A apreciat prima instanţă că împrejurarea că, în prezent, părţile nu mai sunt căsătorite, nu produce efecte juridice cu privire la calitatea de asociaţi.
A reţinut că reclamanta are aceleaşi drepturi ca şi pârâtul de a avea acces la actele societăţii, urgenţa fiind determinată de faptul că aceasta este împiedicată , în mod abuziv, de către pârât, în dreptul său de a verifica stocul de marfă, intrările şi ieşirile din societate.
A concluzionat că sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art.581 Cod Procedură Civilă.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs recurentul- pârât V. S. C., criticând-o, ca netemeinică şi nelegală.
A motivat recurentul-pârât că în mod greşit s-a admis cererea, întrucât după desfacerea căsătoriei părţilor, societatea „R. C.” SRL nu şi-a mai desfăşurat activitatea, la sediul acesteia funcţionând un punct de lucru al S.C. „B. C.” SRL.
A susţinut că, în aceste condiţii, intimata reclamantă nu poate avea acces în sediul S.C.”B. C.”SRL, unde nu are calitatea de asociat.
În drept, recursul va fi încadrat în prevederile art.304 pct.9 Cod Procedură Civilă.
În dovedirea recursului, recurentul pârât a depus înscrisuri (f.4-10,23 – 25).
Tribunalul analizând legalitatea şi temeinicia hotărârii, constată recursul întemeiat în sensul considerentelor ce urmează:
În mod greşit prima instanţă a reţinut natura civilă a litigiului.
Litigiul dintre părţi este unul comercial, faţă de calitatea părţilor de asociaţi ai unei societăţi comerciale şi împrejurarea că diferendul dintre aceştia priveşte exercitarea dreptului de asociat.
Pe de altă parte, litigiul este unul neevaluabil în bani, intimata reclamantă solicitând obligarea recurentului pârât să-i permită accesul în sediul societăţii.
Or, conform art.2 pct.1 lit.a teza a-2-a Cod Procedură Civilă, tribunalul judecă în primă instanţă procesele şi cererile în materie comercială al căror obiect este neevaluabil în bani.
Ca atare, reţinând că, în mod greşit, Judecătoria R. V. a soluţionat pricina în primă instanţă, conform art.312 alin.(2) rap. la art.304 pct.3 Cod Procedură Civilă se va admite recursul, se va casa sentinţa atacată şi va fi trimisă cauza la Tribunalul T., spre competentă soluţionare în primă instanţă, situaţie în care nu se mai justifică analizarea motivelor de recurs întrucât acestea privesc fondul pricinii.
Curtea de Apel București
Suspendarea executării unei hotărâri AGEA formulată de un terţ separat de acţiunea în anulare a aceleiaşi hotărâri, pe cale de ordonanţă preşedinţială. Examinarea interesului distinct, ca o condiţie de exerciţiu a acţiunii civile şi nu pentru dete...
Judecătoria Buzău
DREPTUL DE RETENŢIE PE CALE DE ORDONANŢĂ PREŞEDINŢIALĂ
Tribunalul Satu Mare
Ordonanţă preşedinţială admisă în contencios-administrativ
Curtea de Apel București
Litigii cu profesioniştii – Suspendare a procesului de divizare pe calea ordonanţei preşedinţiale.
Judecătoria Câmpina
Ordonanță președințială minori si familie