Pretenții

Sentinţă civilă 879 din 22.06.2021


Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la data de 28 mai 2020 sub nr. _____________, reclamantul A_______ A____ A_______ în contradictoriu cu pârâta Allianz Ț_____ Asigurări SA, a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 9000 lei, sumă ce reprezintă contravaloarea înlocuirii cazanului de încălzire de 80 Kw avariat ca urmare a apariției unei defecțiuni la tabloul electric, la data de 23.09.2019. A solicitat și acordarea cheltuielilor de judecată.

Se arată în cerere că la data de 23.09.2019, în urma apariției unei defecțiuni la tabloul electric (defectarea unei siguranțe care a condus la lipsa de tensiune pe centra), elementele de siguranță nu au mai asigurat răcirea cazanului, formându-se astfel o supratensiune în interiorul cazanului, urmarea fiind fisurarea cazanului, care nu a mai putut fi reparat și a fost înlocuit.

Reclamantul a încheiat cu pârâta la data de 15.04.2019 o asigurare pentru casă și familie- Armonia Plus, cu valabilitate de la data de 27.04.2019 până la data de 26.04.2020.

Printre alte clauze, în contractul de asigurare se menționează că se acoperă avarierea sau distrugerea bruscă produsă instalațiilor, ce necesită reparații sau înlocuirea și care rezultă din suprapresiune sau implozie, scurtcircuit, supratensiune, suprasarcină, formarea de arcuri voltaice sau inducție

Cu toate demersurile efectuate către societatea de asigurări, unde s-a deschis dosarul de daună PB021094, la data de 21.11.2020 solicitarea de acordare a despăgubirilor a fost respinsă, invocându-se că în cauză sunt incidente prevederile art.6.1 din Condițiile speciale de asigurare, unde se menționează că în funcție de opțiunile asiguratului, sunt asigurate riscurile de incendiu.

Reclamantul apreciază că solicitarea sa a fost în mod greșit respinsă, iar motivul invocat de pârâtă nu subzistă situației reclamantului.

În probatoriu, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și interogatoriul pârâtei.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 555 lei, conform chitanței de la fila 39 dosar.

La data de 23.06.2020 pârâtei i-a fost comunicată cererea de chemare în judecată și înscrisurile aferente, aceasta depunând întâmpinare la data de 22.07.2020 (filele 42-44), prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

În motivare pârâta a arătat că între părți a fost încheiată la data de 15.04.2019 polița de asigurare complexă pentru casă și familie, cu valabilitate de la data de 27.04.2019 până la data de 26.04.2020.

Urmare a notificării de către păgubit a daunei, la data de 04.10.2019 pârâta a procedat la efectuarea constatărilor și întocmirea procesului verbal de constatare a daunelor, deschizându-se dosarul de daună nr.PB021094. A fost întocmită nota de avizare, conform căreia la data de 23.09.2019 păgubitul a constatat defecțiunea apărută.

La deschiderea dosarului de daună, reclamantul a depus un proces verbal de constatare întocmit la data de 23.09.2019 de către ________________________, conform căruia apariția unei defecșiuni la tabloul electric (defectarea unei siguranțe) a condus la lipsa de tensiune centrală, elementele de siguranță nu au mai asigurat răcirea cazanului, fapt ce a condus la formarea unei suprapresiuni în interiorul acestuia, având ca și consecință directă fisurarea cazanului. Se mai menționează în procesul verbal de constatare că în urma acestui incident, cazanul nu poate fi reparat și necesită înlocuirea, costul înlocuirii ridicându-se la suma de 9.000 lei.

În urma analizării stării de fapt și a celor constatate cu ocazia întocmirii procesului verbal de constatare, pârâta a arătat că în cauză sunt incidente dispozițiile art.6.1 din Condițiile Speciale de asigurare, dispoziții ce reglementează „Excluderi (riscuri și situații excluse de asigurare)”: uzura normală, eroziune, coroziune sau deteriorare graduală a bunurilor de asigurare, cu excepția cazurilor în care asemenea fenomene sunt cauzate direct de un risc asigurat, situație în care asiguratorul devine răspunzător numai pentru paguba materială provocată de riscul asigurat.

Pe cale de consecință, pârâta arată că reclamantul a dat o interpretare greșită normelor legale incidente, respectiv că a cumulat două riscuri ce se pot produce în două situații diferite, este inadmisibilă cumularea mai multor riscuri în lanț pentru a ajunge la riscul final pentru care reclamantul a solicitat despăgubirea. Art. 6.1 din Condițiile speciale prevede că asigurătorul despăgubește un singur risc asigurat, respectiv cel care este răspunzător pentru paguba materială provocată, or reclamantul susține că riscul asigurat supratensiune a provocat al doilea risc asigurat suprapresiune.

Cu privire la primul risc invocat de reclamant, pârâta arată că supratensiunea trebuie să se datoreze unor defecțiuni datorate furnizorului de energie electrică și să provină de la rețeaua externă a imobilului de furnizare a energiei electrice, nu la dispozitivele personale din interiorul imobilului, care se află în directa supraveghere a proprietarului păgubit, în cazul de față siguranța din panoul electric din interiorul imobilului.

Răspunderea furnizorului de energie electrică în situația apariției unei supratensiuni este reglementată de disp.Regulamentului de Furnizare a Energiei Electrice la Clienții finali din art.148 alin.1, care prevede: clientul final are dreptul să primească despăgubiri pentru daune materiale datorate nerespectării de către operatorul de rețea a indicatorilor de calitate privind continuitatea alimentării și calitatea tensiunii prevăzuți în contractele de rețea și în standardul de performanță aferent serviciului de rețea.

În acest sens, reclamantul nu a făcut dovada înregistrării unei sesizări către furnizorul de energie electrică privind apariția unei supratensiuni în rețeaua de furnizare a energiei electrice care să fi condus la deteriorarea centralei termice.

Referitor la al doilea risc – suprapresiunea, pârâta arată că prin art.6.1 di n Condițiile Speciale ale Poliței de asigurare sunt reglementate excluderile (riscurile și situațiile excluse de la asigurare): uzura normală, eroziunea, coroziunea sau deteriorarea graduală a bunurilor asigurate. Reclamantul a fost în imposibilitate de a prezenta actele din care rezultă achiziționarea și proveniența centralei termice, certificat de garanție, proiectul și autorizațiile de punere în funcțiune, precum și verificările periodice obligatorii, fapt ce poate duce la concluzia că degradarea centralei termice s-a datorat uzurii normale, coroziunii sau deteriorării graduale, coroborate cu lipsa unei supravegheri și verificări periodice și constante din partea reclamantului.

În drept, întâmpinarea este întemeiată pe disp. art.205 Cod procedură civilă.

În baza art.411 Cod procedură civilă pârâta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, copia dosarului de daună, expertiză tehnică de specialitate cazane sub presiune.

În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri, proba cu expertiza tehnică de specialitate (filele 81-85).

Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

În fapt, părțile au încheiat un contract de asigurare facultativă pentru casă și familie sens în care pârâta a emis Polița de asigurare nr. ARM_________/15.04.2019 (f.8), valabilă în perioada 27.04._____________20, reclamantul achitând prima de asigurare de 275 euro.

La data de 04.10.2019 reclamantul a notificat pârâta cu privire la faptul că s-a produs riscul asigurat, respectiv că la data de 23.09.2019 s-a defectat cazanul de încălzire ca urmare a unei tensiuni la tabloul electric, sens în care s-a deschis de către pârâtă dosarul de daună PB021094.

Pârâta a respins solicitarea de despăgubire invocând dispozițiile art. 6.1 din Condițiile speciale de Asigurare – Excluderi (Riscuri și situații excluse din asigurare), care prevede că sunt excluse de la asigurare: ”uzura normală, eroziune, coroziune sau deteriorarea graduală a bunurilor asigurate, cu excepția cazurilor în care asemenea fenomene sunt cauzate direct de un risc asigurat, situație în care asigurătorul devine răspunzător numai pentru paguba materială provocată de riscul asigurat”.

În drept, instanța are în vedere dispozițiile art. 1350 alin. 1 C. civ., conform cărora, orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat. Potrivit art. 1270 C. civ., contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante..

Potrivit dispozițiilor art. 1516 alin. 1 C. civ., creditorul are dreptul la îndeplinirea exactă, integrală și la timp a obligației. Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, atunci când fără justificare, debitorul nu își execută obligația și se află în întârziere, creditorul poate să ceară, printre altele, executarea silită a obligației fără a pierde dreptul la daune-interese. De asemenea, potrivit art. 1527 C. civ. , creditorul poate cere întotdeauna ca debitorul să fie constrâns să execute obligația în natură, cu excepția cazului în care o asemenea executare este imposibilă.

În cauză sunt incidente și prevederile art. 2199, alin.1 Cod civil care prevede că prin contractul de asigurare, contractantul asigurării sau asiguratul se obligă să plătească o primă asigurătorului, iar acesta din urmă se obligă ca, în cazul producerii riscului asigurat, să plătească o indemnizație, după caz, asiguratului, beneficiarului asigurării sau terțului păgubit.

Art. 2203 alin.1 Cod civil prevede că persoana care contractează asigurarea este obligată să răspundă în scris la întrebările formulate de asigurător, precum și să declare, la data încheierii contractului, orice informații sau împrejurări pe care le cunoaște și care, de asemenea, sunt esențiale pentru evaluarea riscului.

Analizând aceste dispoziții legale prin raportare la starea de fapt dedusă judecății, instanța constată că refuzul pârâtei de a plăti reclamantului indemnizația solicitată ca urmare a producerii riscului asigurat este unul nejustificat.

Astfel, potrivit art. 2 din Clauzele speciale, ”în baza prezentei clauze se acoperă avarierea sau distrugerea bruscă produsă instalațiilor, ce necesită reparații sau înlocuire și care rezultă din: c) suprapresiune sau implozie d) scurtcircuit, supratensiune, suprasarcină, formarea de arcuri voltaice sau inducție”.

Prin raportul de expertiză întocmit în cauză de domnul expert C_______ C_________ s-a stabilit că centrala termică în litigiu nu s-a deteriorat ca urmare a uzurii normale, coroziunii sau deteriorării graduale.

De asemenea, s-a concluzionat că, în speță, cauza deteriorării centralei termice este defecțiunea apărută la tabloul electric, ce a condus la întreruperea tensiunii pe elementul de siguranță care a închis valva de pe conducta de apă caldă însă fără a opri arzătorul de gaz să funcționeze. Ca urmare, s-a produs o suprapresiune în cazan ce a condus la fisurarea schimbătorului de căldură, respectiv avarierea centralei termice.

Așa fiind, instanța reține că s-a produs riscul asigurat, respectiv apariția unei defecțiuni la sistemul electric care a determinat o suprapresiune în centrala termică, ce a condus la defecțiunea acesteia.

Contrar susținerilor pârâtei, aceasta nu răspunde numai pentru o supratensiune care să se datoreze furnizorului de energie electrică ci și pentru orice scurtcircuit, suprasarcină sau pentru formarea de arcuri voltaice sau de inducție.

Prin procesul-verbal de constatare din data de 23.09.2019 întocmit de un reprezentant al ________________________ s-a stabilit că acest cazan nu poate fi reparat și se impune înlocuirea lui, costurile înlocuirii fiind de 9.000 lei. De altfel, reclamantul a făcut dovada că a achiziționat cetrala termică cu suma de 7.700 lei potrivit înscrisurilor depuse la dosarul de daună, costuri care nu au inclus montajul acesteia.

Pentru aceste considerente, instanța va admite cererea de chemare în judecată și va obliga pârâta la plata către reclamant a sumei de 9.000 lei cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea centralei termice care necesită înlocuire ca urmare a producerii riscului asigurat.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, potrivit dispozițiilor art. 453 alin. 1 C.proc.civ,, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Față de soluția pronunțată în cauză, reținând culpa pârâtei în demararea prezentului proces, instanța va admite cererea reclamantului de obligare a acesteia la suportarea cheltuielilor de judecată în cuantum de 555 lei reprezentând taxa judiciară de timbru.