Plangere contrav legea 61

Data publicare portal: 25.05.2022

Prin Sentinta civila nr.... din data de ... pronuntata de Judecatoria …. s-a respins plângerea contravenţională formulată de petentul S.I., CNP ...., cu domiciliul în ...., jud. ...., cu domiciliul procesual ales în ...., Judeţ ...., în contradictoriu cu intimatul Y, cu sediul în ...., Judeţ ...., împotriva procesului-verbal de contravenţie seria .... nr. ...., ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei ..... la data de .... sub nr. ...., petentul S.I. în contradictoriu cu intimatul ....., a solicitat anularea procesului verbal de constatare a contravenției seria .... nr. .... prin care i s-a aplicat amendă în valoare de 200 lei și exonerarea de plata amenzii, pe motiv de netemeinicie.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că în fapt, așa cum este descrisă fapta în procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției de către agentul de poliție E.A., în ziua de ...., ora 13:45, acesta consemnează faptul că l-a sancționat la data de mai sus, pentru faptul că în jurul orei 13:00, aflându-se sub influența băuturilor alcoolice în fața magazinului R.., din ...., a provocat scandal împotriva numitului F.C.D..

Consideră că procesul verbal este netemeinic pentru următoarele considerente:

În ziua de ...., în jurul orei 12:00-12:30 și nu în jurul orei 13:00, așa cum în mod neadevărat a fost descrisă presupusa contravenție în procesul verbal cu numărul menţionat mai sus de către polițist, s-a aflat în afara magazinului R., din ...., și discuta cu C.E.G., S.F., C.M. și B.G. Se afla în capul mesei iar la celălalt capăt al mesei se afla F.D.C. care a început să îi adreseze cuvinte și expresii jignitoare și mai apoi să îl amenințe că îl urmărește de mult, întrucât i-ar fi reproșat că acesta merge cu câinii săi dezlegați, câini periculoși, acesta replicându-i: „De când te urmăresc eu și pe vale și pe deal cu câinii". Apoi i-a explicat cu vorbă bună despre faptul că ai săi câini sunt legați și nu au cum să se ducă câinii săi la el și câinii lui, moment în care acesta a venit către el, s-a repezit asupra sa și fără să se aștepte, l-a lovit luându-l prin surprindere, i-a aplicat câțiva pumni în zona feței, respectiv în partea stângă a maxilarului, astfel că a căzut la pământ și cu toate că era căzut acesta continua să-i aplice lovituri până când a intervenit C.E. și numai așa a reușit să se ridice de la pământ. C.E. l-a împins pe acesta pentru a înceta să îl mai lovească, spunându-i ca să plece să îl lase în pace.

Despre faptul că nu se afla în stare de ebrietate pot confirma numiții C.E., S.F. și C.M., care erau de față și care pot fi chemați în instanță pentru a fi audiați ca martori.

Precizează faptul că sancțiunea contravențională nu este întemeiată, la rubrica „alte mențiuni” agentul de politie a scris: „nu am mențiuni de făcut", cu toate că i-a comunicat polițistului că procesul verbal nu este întemeiat, sincer a fost surprins să constate că a fost sancționat fără motiv, practic nefiind cel care a provocat scandalul, deoarece nu a săvârșit în data de ...., ora 13:00, contravenția pentru care a fost sancționat, nemaifiind la acea oră în fața magazinului.

Arată instanţei faptul că este de profesie agricultor, nu se afla sub influența băuturilor alcoolice și nu a provocat acel scandal, este tatăl a doi copii majori și chiar bunic și știe ce înseamnă să provoace scandal, dar nu el a făcut acest lucru, ci a fost lovit de acel bărbat și chiar a avut nevoie de 3-4 zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor suferite, iar pentru el acea sumă de bani este mare, neavând venituri.

Pentru aceste motive solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, anularea procesului verbal de contravenție menţionat și exonerarea de plata amenzii pentru faptul că nu este vinovat de săvârșirea acestei contravenții, iar amenda i-a fost aplicată neîntemeiat.

În drept, întemeiază plângerea pe dispozițiile dispozițiile O.G. nr. 2/2001/R.

În dovedirea motivelor menţionate înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri și anexează: procesul verbal de contravenție în original și două copii, copie de pe actul de identitate, chitanța de plată a taxei judiciare de timbru în sumă de 20 lei, precum și proba cu martorul ocular C.E..

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, conform chitanţei aflate la fila 10.

Intimatul .... a formulat întâmpinare la plângerea contravențională formulată de petentul S.I., prin care contestă procesul-verbal de contravenție seria .... nr. .... întocmit de un agent constatator din cadrul instituției.

Pe fondul cauzei, față de cele solicitate de petent prin plângerea contravențională, solicită instanței respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În fapt, la data de ...., petentul a fost sancționat prin procesul-verbal de contravenție contestat, reținându-se în sarcina sa comiterea faptei prevăzute de art. 2 pct. 24 din Legea nr. 61/1991, republicată, constând în aceea că aflându-se pe terasa barului, situat ...., jud. ...., sub influența băuturilor alcoolice, a provocat scandal.

 Solicită a se avea în vedere faptul că petentul, la momentul constatării contravenției și întocmirii actului sancționator, nu a avut ceva de obiectat cu privire la fapta constatată, ceea ce echivaleaza cu recunoașterea comiterii faptei reținute în sarcina sa, pentru ca ulterior, prin plângerea formulată, să își conteste propriile susțineri din cuprinsul rubricii „alte mențiuni” a procesului-verbal de contravenție.

Totodată, solicită să se constate că sancțiunea inițială este aplicată în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, încadrându-se în limitele prevăzute de actul normativ și fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptelor constatate.

Potrivit dispozițiilor art. 2 pct. 24 din Legea nr. 61/1991:

„Constituie contravenţie săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condilii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:

 ...24) provocarea ori participarea efectivi la scandal, în locuri sau localuri publice;''

Sancțiunea aplicată de agentul constatator este, în mod evident. proporţională cu gravitatea faptei reținute în sarcina petentului, având în vedere împrejurările comiterii acesteia (petentul a manifestat o atitudine neadecvată în prezenta organelor de poliție aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu, ignorând autoritatea de stat pe care aceștia sunt învestiți si o exercite, aspecte relevate în înscrisurile depuse la dosarul cauza), modul, mijloacele de săvârșire a acesteia și urmarea produsă (lezarea demnității și onoarei a persoanelor asupra cărora au fost aduse injuriile, și indignarea persoanelor prezente).

Astfel, din moment ce intimatul-petent manifestă un astfel de comportament împotriva unui polițist aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, se pune pertinenta întrebare, ce conduită ar adopta acesta în situația unor eventuale neînțelegeri cu o persoană ce nu ar avea calitatea de funcționar public învestit cu exercițiul autorității publice.

În aceste condiții, tolerarea săvârșirii unor fapte de acest gen și nesancționarea pecuniară a acestora sunt de natură a determina agravarea fenomenului, în acest mod dispozițiile legale nemaiatingându-și finalitatea pentru care au fost edictate, în condițiile în care numărul și gravitatea faptelor de natură antisocială cunosc în prezent o creștere semnificativă.

Răspunderea contravențională reprezintă o expresie specifică a responsabilității sociale conform căreia fiecare persoană trebuie să își asume și să suporte consecințele faptelor sale.

Aplicarea imediată, continuă și necondiționată a normelor juridice, inclusiv a celor de drept contravențional, este de natură să asigure protecția eficientă a societății, să contribuie la garantarea ordinii sociale, să tempereze și să înfrângă excesele persoanelor fizice/juridice.

Analizând procesul-verbal de contravenție contestat, rezultă că acesta îndeplineste condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ.

În susținerea întâmpinării, solicită ca probe procesul-verbal de constatare a contravenției, înscrisurile atașate, audierea numitului F.D., precum și orice altă probă a cărei necesitate ar reieși din dezbateri.

Petentul S.I. a formulat răspuns la întâmpinarea intimatului Y, care solicită să respingă ca neîntemeiată plângerea introdusă, împotriva procesului verbal de  constatare a contravenției seria .... nr. ...., încheiat de către agent E.A., din cadrul Poliției ...., prin care în baza art. 3 alin. l lit. „b” din Legea nr. 61/1991/R, a fost sancționat cu 200 lei, amendă contravențională.

Prin întâmpinare intimata mai invocă faptul că martorul propus de petent ar face parte din categoria celor prev. de art. 315 alin. 1 pct. 1-3, arăt că acesta a fost martor ocular și tocmai de aceea a fost menționat în plângerea contravențională întrucât a fost de față și cunoaște situația de fapt iar el a fost sancționat pentru presupusa contravenție și poate să declare adevărul sub prestație de jurământ.

Tot în ceea ce privește chestiunea prealabilă care este ridicată prin întâmpinare având în vedere dispozițiile art. 315 alin. 1 pct. 1 și 3, învederează instanței că martorul nu se regăsește în situația în care intimatul se opune audierii sale, dar chiar dacă ar face parte din această categorie, cunoscând situația de fapt nu văd care ar fi motivul intimatului de a se împotrivi audierii acestuia.

Solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal de  constatare a contravenției prin care i s-a aplicat amendă în valoare  de 200 lei și exonerarea de plata amenzii, pe motiv de netemeinicie, pentru următoarele motive:

Referitor la starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul verbal din data de ...., critică apărările formulate de către intimatul Y şi solicită anularea procesului verbal seria .... nr. ...., ca netemeinic, exonerarea de plata amenzii în cuantum de 200 lei, întrucât fapta consemnată în cuprinsul procesului verbal nu este în conformitate cu adevărul faptic.

Acesta consemnează neîntemeiat faptul că l-a sancționat la data de mai sus, pentru faptul că în jurul orei 13:00, aflându-se sub influența băuturilor alcoolice în fața magazinului R.., din ...., ar fi provocat scandal împotriva numitului F.C.D.,

Tot în ceea ce privește netemeinicia procesului verbal contestat arată că în data de ...., în jurul orei 12:00-12:30 și nu în jurul orei 13:00, așa cum în mod neadevărat a fost descrisă presupusa contravenție în procesul verbal cu numărul menţionat mai sus de către polițist, s-a aflat în afara magazinului R., din ........ şi discuta cu C.E.G., S.F., C.M. și B.G..

El se afla în capul mesei iar la celălalt capăt al mesei se afla F.D.C. care a început să îi adreseze cuvinte și expresii jignitoare și mai apoi să îl amenințe că îl urmărește de mult, întrucât i-ar fi reproșat că acesta merge cu câinii săi dezlegați, câini periculoși, acesta replicându-i: „De când te urmăresc eu și pe vale și pe deal cu câinii", apoi i-a explicat cu vorbă bună despre faptul că ai săi câini sunt legați și nu au cum să se ducă la el și câinii lui, moment în care acesta a venit către el, s-a repezit asupra sa și fără să se aștepte, l-a lovit luându-l prin surprindere, i-a aplicat câțiva pumni în zona feței, respectiv în partea stângă a maxilarului, astfel că a căzut la pământ și cu toate că era căzut acesta continua să-i aplice lovituri până când a intervenit C.E. și numai așa a reușit să se ridice de la pământ. C.E. l-a împins pe acesta pentru a înceta să îl mai lovească, spunându-i ca să plece să îl lase în pace.

Despre faptul că nu se afla în stare de ebrietate pot confirma numiții C.E., S.F. și C.M., care erau de față și care pot fi chemați în instanță pentru a fi audiați ca martori.

Precizează faptul că sancțiunea contravențională nu este întemeiată,  la rubrica „alte mențiuni” agentul de poliție a scris: „nu am mențiuni de făcut", cu toate că i-a comunicat polițistului că procesul verbal nu este întemeiat, sincer a fost surprins să constate că a fost sancționat fără motiv, practic nefiind cel care am provocat scandalul, deoarece nu a săvârșit la data de ...., ora 13:00, contravenția pentru care a fost sancționat, nemaifiind la acea oră în faţa magazinului.

Arată instanţei faptul că este de profesie agricultor, nu se afla sub influența băuturilor alcoolice și nu a provocat acel scandal, este tatăl a doi copii majori și chiar bunic și știe ce înseamnă să provoace scandal, dar nu a fost cel care a făcut acest lucru, a fost lovit de acel bărbat și chiar a avut nevoie de 3-4 zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor suferite, iar pentru petent acea sumă de bani este mare, nevând venituri.

Pentru aceste motive, solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, anularea procesului verbal de contravenție citat și exonerarea de plata amenzii pentru faptul că nu este vinovat de săvârșirea acestei contravenții, ce i-a fost aplicată neîntemeiat.

În drept, întemeiază răspunsul la întâmpinare pe dispozițiile art. 201 alin.2 din CPC.

În dovedirea motivelor menţionate înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri și anexează: procesul verbal de contravenție în original și două copii, copie de pe actul de identitate, chitanța de plată a taxei judiciare de timbru în sumă de 20 lei, precum și proba cu martorul ocular C.E..

În cursul cercetării judecătoreşti, a fost administrată proba cu înscrisuri și proba cu martorii F.D. și C.E., declaraţia acestora fiind ataşată la dosar la filele 38-39.

Analizând probatoriul administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de ...., petentul S.I. a fost sancţionat contravenţional cu amendă în cuantum de 200 lei pentru încălcarea dispoziţiilor art. 2 pct. 24 din Legea 61/1991, prin procesul-verbal de contravenţie seria .... nr. .... (f. 8), întocmit de intimat, constând în aceea că, în data de ...., ora 13.00, în ...., în fața magazinului R. , aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, a provocat scandal împotriva numitului F.D.

În drept, potrivit art. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, legea contravenţională apără valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penală. Constituie contravenţie fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege, ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Dispoziţiile O.G. nr. 2/2001 se completează cu dispoziţiile codului penal şi ale codului de procedură civilă, după caz (art. 45 din O.G. nr. 2/2001 ).

Procedând la verificarea, potrivit dispoziţiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, a legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal contestat, instanţa reţine, în ceea ce priveşte legalitatea, că actul contestat cuprinde menţiunile prevăzute sub sancţiunea nulităţii absolute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor (numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, a faptei săvârșite, a datei comiterii acesteia și a semnăturii agentului constatator), nefiind incident niciunul dintre motivele de nulitate care se constată din oficiu de instanţa de judecată.

Potrivit dispoziţiilor art. 2 pct. 24 din legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice constituie contravenţie săvârşirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni: provocarea ori participarea efectivă la scandal, în locuri sau localuri publice.

Referitor la condițiile de fond, acestea se subsumează corectelor încadrări juridice ale faptelor, astfel cum au fost reținute de agentul constatator. Instanța apreciază că principiul legalității a fost respectat, întrucât agentul constatator a indicat în mod corect temeiurile de drept.

Cu privire la motivul de nelegalitate invocat de petent referitor la faptul că ora corectă era 12.00-12.30, iar nu 13.00, așa cum în mod neadevărat a fost descrisă fapta, instanța constată că acesta este un motiv de nulitate relativă.

Având în vedere că petentul nu a făcut dovada unei vătămări  pentru menționarea unei ore eronate, respectiv cu o oră mai târziu, instanța va respinge argumentul ca neîntemeiat.

Petentul a susținut că la rubrica „Alte mențiuni”, i-a comunicat polițistului că procesul-verbal este neîntemeiat, iar acesta a consemnat că nu are mențiuni, el nesăvârșind contravenția din data de ...., la ora 13.00, nemaifiind la ora aceea în  fața magazinului.

Potrivit art. 19 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator şi de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnătura acestuia.

Totodată, conform art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001, în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal.

Astfel, instanța constată că petentul a semnat personal procesul-verbal de contravenție, acesta fiind încheiat la data de ...., ora 13.45, deci după încheierea conflictului, petentul semnând și mențiunile de la rubrica cu același nume.

De asemenea, acesta nu a făcut dovada contrară respectivelor inserări, având în vedere că martorii audiați nu au fost de față la întocmirea și semnarea procesului-verbal de contravenție.

Pentru aceste considerente, va respinge motivul invocat ca neîntemeiat.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanţa reţine că petentul nu a făcut dovada unei situaţii de fapt contrarii celei descrise în actul constatator al contravenţiei.

Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată şi de a solicita acuzării, să dovedească faptele ce i se impută, nu este absolut, din moment ce prezumţiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept şi nu sunt interzise de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanţa scopului urmărit, dar şi respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franţei, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag şi Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forţa probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanţa fiecărui mijloc de probă, însă instanţa are obligaţia de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează şi apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franţei, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancţionată, are dreptul la un proces echitabil (art. 31 – 36 din O.G. nr. 2/ 2001), în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă şi să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situaţia de fapt, reţinută prin procesul-verbal, nu corespunde modului de desfăşurare al evenimentelor, iar sarcina instanţei de judecată este de a respecta limita proporţionalităţii între scopul urmărit de autorităţile statului de a nu rămâne nesancţionate acţiunile antisociale prin impunerea unor condiţii imposibil de îndeplinit şi respectarea dreptului la apărare al persoanei sancţionate contravenţional (cauza Anghel c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza Neaţă c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).

Având în vedere aceste principii, instanţa constată că deşi O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a contravenţiei, din economia textului art. 34, rezultă că procesul-verbal de contravenţie face dovada situaţiei de fapt şi a încadrării în drept, până la proba contrară.

Prezumţia având un caracter relativ, dispensează de sarcina probei pe intimat şi este susceptibilă de a fi combătută prin proba contrară de către petent, împrejurare pe care instanţa nu o reţine în prezenta cauză, în sensul că petentul nu a probat împrejurări contrarii celor cuprinse în procesul-verbal de contravenţie.

Pe de altă parte, prezumția de nevinovăție a petentului constă în dreptul acordat acestuia de a-și formula apărări și de a răsturna prin probe prezumția relativă de legalitate și temeinicie a procesului-verbal.

Instanța apreciază că petentul și-a manifestat intenția de a face proba contrară sub aspectul temeiniciei, susținând că faptele constatate nu corespund realității, și a propus în acest sens proba cu înscrisuri şi proba cu un martor. Probele propuse de petent au fost încuviințate și administrate de instanță, astfel încât aceasta a avut cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu intimata.

Prin urmare, instanța apreciază că petentului i-au fost conferite și respectate garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nu i-a fost încălcată prezumția de nevinovăție.

Instanța constată că prin probele propuse, petentul nu a reușit să dovedească o altă situație de fapt decât cea reţinută prin procesul-verbal de contravenţie.

De asemenea, din art.10 C.proc.civ., rap. la art.249 C.proc.civ., reiese că, cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească.

În ceea ce priveşte situaţia de fapt, a arătat că cele menţionate în conţinutul acestuia corespund parţial adevărului, dar că urmare a unei discuții în contradictoriu cu  martorul F.D., acesta a venit către el, l-a lovit cu pumnii în zona feței, a căzut la pământ, a continuat să-i aplice lovituri.

Prin urmare, petentul recunoaşte parţial existenţa conflictului avut cu F.D., menţionând doar o discuţie aprinsă şi faptul că cel din urmă l-a lovit, nu un scandal.

Din declarația martorului propus de petent (f. 39), C.E., a reieșit faptul că petentul s-a bătut cu celălalt martor la bar la ora 12 ziua, fiind în fața magazinului. A arătat că s-au luat la bătaie, s-au certat acolo, neștiind cine a lovit primul, neștiind dacă petentul era în stare de ebrietate, menționând că nu era de față când a venit poliția, agenții ajungând la ora 1.

Totodată, din declarația martorului F.D. (f. 38), rezultă că în data de .... a avut o ceartă cu petentul, care i-a spus că de fapt câinii săi s-au dus în grădina petentului, s-a aplanat conflictul, iar când martorul a vrut să plece, petentul a venit pe la spate și l-a lovit în globul ocular și i-a spart ochiul. A menționat că poliția a venit după ce a sunat, la vreo 20 de minute și că petentul nu mai era acolo la acel moment, conflictul având loc la ora 12.00.

Susţinerile din declaraţia acestuia se coroborează cu fişa de intervenţie la eveniment (f. 18), din care rezultă că martorul a sunat la ...., dar şi cu raportul agentului constatator (f. 16), din care a reieşit că petentul și martorul au avut un conflict spontan, iar în urma conflictului martorul F.D. a fost lovit în zona ochiului cu pumnul, fapt ce a necesitat intervenția unui echipaj de ambulanță pentru a-i acorda sprijin medical, fiind transportat la Spitalul Județean .... pentru mai multe investigații.

Agentul constatator a menţionat că a luat legătura cu petentul, ce a fost găsit la domiciliu și care a declarat verbal faptul că pe fondul unor discuții în contradictoriu a provocat scandal împotriva martorului, ulterior lovindu-l pe acesta în zona ochiului cu pumnul.

Totodată, s-a întocmit proces-verbal de sesizare din oficiu (f. 19), ce cuprinde declaraţia martorului implicat în scandal.

Din certificatul medical prezentat de petent (f. 37), reiese că și acesta a avut nevoie de 3-4 zile de îngrijiri medicale.

Prin urmare, instanţa apreciază că probele administrate conduc la concluzia că petentul, dincolo de orice dubiu rezonabil, se face vinovat de săvârşirea contravenţiei pentru care a fost sancţionat. În concluzie, întrucât petentul nu a făcut dovada existenţei unei cauze exoneratoare de răspundere, potrivit art. 11 din O.G. nr. 2/2001, instanţa reţine că procesul-verbal este legal şi temeinic. În plus, faptul că și acesta a fost lovit, nu îl absolvă de comiterea faptei reținute în sarcina sa.

În ceea ce priveşte sancţiunea contravenţională aplicată, instanţa reţine că orice sancţiune juridică, inclusiv cea contravenţională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie în toate cazurile să se aplice sancţiunea amenzii.

Sancţiunile juridice nu reprezintă mijloace de răzbunare a societăţii faţă de contravenient, ci de prevenire a săvârşirii faptelor ilicite şi de educare a persoanelor vinovate. În consecinţă în ipoteza faptelor cu un grad scăzut de pericol social, scopul sancţiunilor contravenţionale se poate realiza şi prin aplicarea unei măsuri de atenţionare a contravenientului, fără aplicarea amenzii contravenţionale, ca sancţiune corelată unor contravenţii cu un grad sporit de pericol social.

Cu privire la proporţionalitatea sancţiunii aplicate petentului constând în amendă în cuantum de 200 de lei pentru fapta reţinută în sarcina sa, instanţa constată că sancţiunea prevăzută de lege atât pentru fapta prevăzută de art. 2 pct. 24 din Legea 61/1991 este conform art. 3 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 61/1991 amenda de la 200 lei la 1.000 lei. Instanța constată că sancţiunea contravenţională aplicată petentului a fost stabilită în mod legal, ținându-se cont de criteriile de individualizare prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, fiindu-i aplicată sancțiunea în cuantumul minim prevăzut de lege.

Astfel, petentul a creat o stare de pericol, încălcând flagrant scopurile urmărite de legiuitor prin instituirea Legii nr. 61/1991 - anume asigurarea climatului de ordine și liniște publică necesar desfășurării normale a activității economice și social-culturale și promovarea unor relații civilizate în viața cotidiană, sens în care cetățenii sunt obligați să aibă un comportament civic, moral și responsabil, în spiritul legilor țării și al normelor de conviețuire socială-, sancțiunea pecuniară aplicata acestuia prin procesul-verbal de contravenție este pe deplin justificată.

În același sens, instanța apreciază că se impune menținerea amenzii aplicate petentului de agentul constatator, în acest fel putându-se realiza funcția educativă și funcția preventivă ale sancțiunii și putându-i-se atrage atenția petentul asupra consecinţelor negative ale faptei sale. 

Pe cale de consecinţă, instanţa va respinge ca neîntemeiată plângerea contravenţională formulată de petentul S.I. în contradictoriu cu intimatul .... .... împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria .... nr. .....

Domenii speta

Spete similare