Fond funciar

Publicat la data de 02.11.2022

Prin Sentinta civila nr. …. din data de … pronuntata de Judecatoria …. s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active şi excepţia lipsei de interes invocate de pârâtul ....

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ...  cu domiciliul în ..., în contradictoriu cu pârâţii ..., cu sediul în ..., ...  cu sediul în ... şi ..., cu domiciliul în ..., ca fiind nefondată.

Obligă reclamantul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2000 lei reprezentând parţial onorariu avocat.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ..., la data de ... cu nr. ..., ..., in contradictoriu cu pârâții ... a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța

1.Să se constatate nulitatea absolută și parțială a titlului de proprietate nr. ..., eliberat în beneficiul autoarei pârâtului ..., în limita suprafeței de 2.491 mp. teren intravilan arabil situat pe raza com. ..., jud. ..., în T. ..., P. ... și radierea acestei suprafețe din titlul de proprietate sus rubricat.

2.Să se dispună modificarea titlului de proprietate nr. ... eliberat în beneficiul autoarei sale ... în sensul:

- suplimentării suprafeței de teren din intravilan cu suprafața de 2.084 mp. teren arabil situat în T. ..., P. ..., în așa fel încât suprafața totală de teren intravilan curți — construcții, curte și grădină aferent casei de locuit și anexelor gospodărești ce au aparținut autoarei sale în T. ... (P. ...) să fie de 1,39 ha.

- radierii în totalitate a suprafeței de teren din T. ..., P. ..., T. ..., P. ... și P. ... și obligarea pârâtelor Comisii să înscrie în titlul de proprietate rectificat suprafața de 0,16 ha pe un alt amplasament.

În fapt, arata că este moștenitorul legal ai autoarei ... (nepot de soră — aceasta neavând sot supraviețuitor și copii) căreia i s-a reconstitui dreptul de proprietate prin titlul de proprietate nr. ... pentru terenurile ce au fost proprietatea tatălui ei ... și cu care acesta figura în registrele agricole la data reconstituirii dreptului de proprietate, registre în care autoarea sa figura în componența familiei lui ....

Arata că ... a avut 3 copii, respectiv pe ..., căsătorită ..., ... (mama sa) căsătorită ... și ....

Arata că la nivelul localității ..., jud. ..., reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut conform evidențelor din registrele agricole, de regulă pe vechile amplasamente, localitatea fiind de zonă colinară, cum este și în cazul autoarei sale.

Așa cum rezultă din extrasul de rol agricol, pe anii 1941 — 1953, extras de rol în care la membrii familiei lui ... figura și autoarea sa ..., ... figurează cu suprafața de 1,55 ha teren agricol și 0,20 ha pădure.

Deși titlul de proprietate eliberat autoarei ... ar fi trebuit să cuprindă suprafața de 1,55 ha teren agricol, el a fost eliberat doar pentru suprafața de 1,44 ha, deci cu 0,1 1 ha mai puțin, sub acest aspect impunându-se modificarea titlului de proprietate, în sensul includerii și a suprafeței lipsă în așa fel încât titlul de proprietate să cuprindă suprafața de 1,55 ha.

Modificarea titlului sub acest aspect presupune însă și rectificarea titlului sub aspectul mențiunilor din cuprinsul acestuia privind unele suprafețe de teren, categoria de folosință și locul situării acestora după cum urmează:

a) Rezultă din cuprinsul titlului de proprietate că s-a reconstituit autoarei dreptul de proprietate pentru terenul intravilan loc de casă, curte și grădină, situat în T. ..., P. ..., ... și ... în suprafață totală de 11.816 mp.

Potrivit evidențelor din Registrul agricol, autorul a avut în amplasamentul respectiv suprafața totală de 1,39 ha, după cum urmează: 0,10 ha teren curți clădiri, 0,25 ha pășuni, 0,79 ha arabil, 0,25 ha neproductiv, TOTAL = 1,39 HA

Adică mai mult cu 2.084 mp decât este cuprins în titlu de proprietate, aceasta deoarece suprafața de 2.084 a fost reconstituită în mod nelegal și fără drept autoarei pârâtului ..., așa cum va arăta mai jos.

Astfel, terenul autoarei sale din P. ... se învecinează la direcția Nord cu terenul reconstituit autorilor pârâtului situat în P. ..., iar terenul reconstituit autorilor pârâtului în P. ... se învecinează la direcția Sud cu ..., tatăl autoarei sale.

Arata că autoarei pârâtului i s-a reconstituit în P. ... suprafața de 2.491 mp. din terenurile aparținând autoarei sale la direcția Sud și ale locuitorului ... la direcția Nord, deși aceasta nu era îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pe amplasamentul din intravilan mai sus individualizat.

Deci, se impune rectificarea titlului de proprietate eliberat autoarei sale în sensul includerii în acest titlu de proprietate a suprafeței de 2.084 mp. teren intravilan arabil situat în P. ....

Dar pentru a fi posibilă această operațiune se impune radierea din titlul de proprietate eliberat pârâtului a suprafeței de 2.491 mp, includerea în titlul de proprietate al autorilor pârâtului a acestei suprafețe fiind nelegală deoarece: terenul din litigiu este intravilan constituind amplasamentul pe care era situată și organizată gospodăria țărănească a autoarei sale, casa și anexele ei gospodărești, iar la data reconstituirii dreptului de proprietate, în anul 1991, se afla în posesia autoarei sale.

Cu acest teren autoarea sa figura în Registru agricol, terenul revenindu-i de la data reconstituirii dreptului de proprietate terenul era liber în sensul legii nr. 18/1991.

Adică terenul nu se afla în posesia autorilor pârâtului și pe acest teren autorii pârâtului nu aveau edificate case de locuit sau alte construcții în așa fel încât autorii pârâtului să poată uza de disp. art. 23 din legea nr. 18/1991.Că este așa, rezultă din categoria de folosință a terenului din chiar cuprinsul titlului de proprietate, adică teren arabil.

 Autorul pârâtului nici nu era îndreptățit în general și în vreun fel a fi împroprietărit în intravilanul satului ..., el neavând, în proprietate sau posesie teren în acest amplasament, situație ce rezultă din adresa Arhivelor Națională anexată la prezenta.

Pur și simplu autorilor pârâtului li s-a făcut un cadou, creându-se și primind un loc de casă pe un amplasament situat între proprietatea autoarei sale și cea a locuitorului ... prin deposedarea celor două persoane de suprafețe de teren ce li se cuveneau.

b) Dar pentru ca suprafața reconstituită să fie de 1,55 ha se impune rectificarea suprafețelor din extravilan situate în T. ..., P. ... și T. ..., P. ..., având categoria de folosință livezi și pășuni, suprafață ce constituie un singur trup de teren și care a fost atribuită pentru a compensa deposedarea autoarei sale din terenul loc de casă, curte și grădină, în sensul radierii din titlu în totalitate a suprafețelor din amplasamentele sus rubricate.

Aceasta deoarece amplasamentul nu a aparținut autoarei sale, el fiind special creat pentru „compensarea” autoarei sale cu terenul atribuit pârâtului.

Pe de altă parte amplasamentul este un loc înfundat, situație ce rezultă din vecinătățile parcelelor, așa cum ele sunt indicate în titlul de proprietate, accesul la acest amplasament făcându-se deosebit de anevoios.

Solicită ca suprafața de 0,16 ha, având în Registrul agricol categoria de folosință livezi, urmare radierii amplasamentului mai sus rubricat, să fie atribuită pe un alt amplasament.

În drept a invocat legea nr. 18/1991, legea nr. 169/1997.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri si interogatoriul paratului.

La data de 18.06.2021 paratul a depus întâmpinare prin care solicita instanţei să constate că nu sunt indicate motivele de drept.

În fapt, potrivit art. 194 lit. d) C.proc. civ. cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază .Cererea reclamantului conţine doar motivele de fapt pe care se întemeiază, nu şi pe cele de drept. Cerinţa impusă de dispoziţia citată nu este îndeplinită prin prin referirea la un act normativ în întregul său ci prin indicarea articolelor din acesta, articole despre care reclamantul pretinde că îl îndreptăţesc să formuleze petitele acţiunii.

În speţă, reclamatul a menţionat că îşi întemeiază cererea pe „legea nr. 18/1991, legea nr. 169/1997", fară a indica niciuna din prevederile acestor acte normative.

În temeiul art. 33 C. proc. civ. invocă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului în formularea capătului de cerere prin care acesta a solicitat constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate nr. ..., eliberat în beneficiul autoarei sale .... Reclamantul nu este titularul actual al dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 2.491 mp la care se referă cererea sa şi nici nu este titularul unei cererei de reconstituire a dreptului de proprietate asupra acestei suprafeţe, cerere care să fie în curs de soluţionare. Dimpotrivă, terenul respectiv nu figurează printre cele asupra cărora autoarei sale ... i s-a reconstituit dreptul de proprietate şi i s-a eliberat titlul nr. ....

Pentru ca între ei să se nască un raport juridic litigios referitor la modul în care a fost emis titlul de proprietate al cărei beneficiară a fost autoarea sa ar fi necesar ca mai întâi reclamantul să fi obţinut o hotărârea judecătorească definitivă prin care să i se recunoască calitatea de proprietar al terenului respectiv, respectiv să îi fi fost admis capătul 2 de cerere.

Or, aşa cum va arăta în continuare, indiferent dacă terenul respectiva face sau nu parte din cel care a constituit vechiul amplasament al proprietăţii autoarei sale ..., reclamantul nu mai poate obţine o asemenea hotărâre.

Conform art. 33 C. proc. civ. invocă lipsa de interes a reclamantului în ceea ce priveşte cererea de anulare a titlului de proprietate nr. ..., care i-a fost emis autoarei sale ..., în limita suprafeţei de 2007 m2. Astfel, reclamantul solicită anularea titlului de proprietate nr. ... pentru suprafaţa de 2491 m2, deşi pretinde pentru el însuşi suprafaţa de 2.084 m2, deci cu 407 m2 mai puţin şi arată că pentru suprafaţa de 1600 m2 i s-a reconstituit deja dreptul de proprietate (407+1600= 2007).

Arată că acţiunea este nefondată şi încalcă prevederile art. 12, art. 51 şi art. 53 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, precum şi pe cele ale art. 27 alin. 3 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005.

Potrivit art. 12 din Legea nr. 18/1991 reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor se realizează, la cerere, de comisii de fond funciar care s-au înfiinţat în fiecare unitate administrativ-teritorială şi care acţionează sub îndrumarea comisiilor judeţene. Procedura care trebuie respectată de aceste comisii, dar şi de persoanele care sunt îndrepăţite să obţină reconstituirea dreptului de proprietate, este reglementată de Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005.

Comisiile locale de fond funciar soluţionează cererile de reconstituire şi afişează la sediul consiliului local rezultatele. Conform art. 27 alin. 3 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005 persoanele nemulţumite de modul în care le-au fost soluţionate cererile pot face pot face, în termen de 10 zile de la afişare, contestaţie adresată comisiei judeţene.

Art. 51 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, dispune: „Comisia judeţeană este competentă să soluţioneze contestaţiile şi să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale." La rândul său art. 53 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 „împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare."

Interpretarea coroborată a acestor prevederi legale conduce la concluzia că orice nemulţumire a persoanei care a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, referitoare la modul în care această cerere a fost soluţionată, indiferent dacă se referă la suprafaţa de teren sau categoria de folosinţă a terenului, poate fi exprimată prin formularea unei contestaţii împotriva propunerii de validare formulată de comisia locală sau a unei plângeri împotriva hotărârii comisiei judeţene de fond funciar, după caz.

Dacă aceste căi de atac nu au fost exercitate sau au fost respinse reconstituirea dreptului de proprietate în forma hotărâtă de comisia judeţeană se consolidează iar titlul de proprietate emis în temeiul acestei hotărâri este perfect legal.

În speţă, ..., care este autoarea reclamantului, nu a formulat nici contestaţie şi nici plângere în termenele prevăzut de lege aşa că situaţia juridică creată prin emiterea hotărârii de reconstituire a dreptului de proprietate şi a titlului de proprietate s-a consolidat şi nu mai poate fi contestată de moştenitorul beneficiarei iniţiale, după 37 ani de la emitere.

De altfel ... a acceptat şi actualul amplasament al terenului prevăzut în titlul de proprietate, atunci când a fost pusă în posesie. Capătul de cerere prin care se solicită modificarea titlului de proprietate nr. ..., emis beneficiarei ..., fară ca anterior să fi fost modificată în mod corespunzător hotărârea de reconstituire a dreptului de proprietate, este lipsită de fundament legal.

Potrivit art. 8 din Legea nr. 18/1991 „De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite."

Rezultă că nu este suficient ca reclamantul să probeze care erau suprafeţele de teren cu care autorul său a fost înscris în registrul agricol pe anii 1941-1953, ci el trebuie să dovedească şi împrejurarea că acestea sunt suprafeţele care au fost preluate de cooperativa agricolă de producţie. Aceasta cu atât mai mult cu cât preluările respective s-au finalizat în anul 1962, deci 9 ani mai târziu, timp în care situaţia juridică a terenurilor se putea schimba. Probabil acesta este motivul pentru care reclamantul nu a depus la dosar şi copii de pe registrul agricol pe anii 1959-1961.

Pe de altă parte, înregistrarea terenurilor în registrele agricole se făcea pe baza declaraţiei titularulului iar scopul urmărit era acela de determinare a impozitelor datorate şi a altor obligaţii ale titularilor, aşa cum era cea de predare a unor cantităţi de produse agricole (aşa-numitele „cote"). De aceea înregistrările respective au doar valoarea indicativă, iar pe aceea de titluri de proprietate.

Este deci lipsită de relevanţă împrejurarea că autorii reclamantului ar fi fost înscrişi în registrul agricol cu suprafaţa de de 1,55 m2 iar titlul de proprietate a fost emis pentru suprafaţa de 1,44 ha.

Pe de altă parte reclamantul pretinde că autorii săi ar fi avut în intravilan suprafaţa de 1,39 ha teren în timp ce din copia de pe registrul agricol pe anii 1941-1953 rezultă că aceştia posedau în intravilan (denumit în registru „vatra satului" ) suprafaţa de 0,20 ha teren arabil şi 0,10 ha teren „construcţii, curţi", deci 0,30 ha (3000 m2) în total.

Or, autoarei ... i s-a emis titlul de proprietate pentru suprafaţa de 2472 m2, deci cu doar 528 nr mai puţin decât suprafaţa corespunzătoare înscrisă în registrul agricol pe anii 1941-1953.

Titlul de proprietate i-a fost emis autoarei sale ... în anul 2002 în timp ce titlul autoarei reclamantului a fost emis în anul 1994. Rezultă că terenul care i-a fost atribuit autoarei sale era liber la data respectivă, aşa că nicio dispoziţie legală nu a fost încălcată prin emiterea titlului de proprietate nr. ....

... a fost fiica lui ..., care în registrul agricol pe anii 1956-1958, deci aproape de momentul cooperativizării, figura cu suprafaţa de 0,8 ha (8000 m.p.) teren intravilan („în vatra satului"). În titlul de proprietate nr. ... reconstituirea se referă la suprafaţa de 7177 m.p. teren intravilan, deci cu 823 m.p. mai puţin decât suprafaţa înscrisă în registrul agricol. Rezultă că prin modul în care autoarei sale i-a fost reconstituit dreptul de proprietate nu i-a fost făcut niciun „cadou", cum tendenţios afirmă reclamantul.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri si proba testimoniala cu martori.

La data de 30.09.2021 reclamantul a depus raspuns la intampinare prin care solicită respingerea excepțiilor invocate având în vedere următoarele considerente:

Așa cum a arătat și prin acțiune, pretinde că autoarei sale i s-a reconstituit dreptul de proprietate și cu privire la suprafața de 2.084 mp. teren intravilan loc de casă, curte și grădină, parte integrantă din suprafața de 2.491 mp. din litigiu. Pretinde acest lucru deoarece la nivelul localității reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut pe vechile amplasamente.

În plus, amplasamentul din litigiu este situat în intravilan și așa cum a arătat terenul era și este aferent casei de locuit și anexelor gospodărești. Mai mult decât atât, la nivelul localității, reconstituirea s-a făcut conform evidențelor din Registrele agricole, iar în Registrul agricol autoarea figura în amplasament cu 1,39 ha. Ori în titlu de proprietate sunt înscriși doar 11.816 mp, deci cu 2.084 mp mai puțin.

Evident că trebuie făcută dovada reconstituirii întregului amplasament, dovada stabilirii dreptului de proprietate prin actele primare de reconstituire. Ori acest lucru nu se poate face decât examinând anexa specială, anexă în care el pretinde că este înscrisă întreaga suprafață din intravilan.

În același timp pretinde că titlul autoarei sale nu este eliberat conform acestei anexe și că acest titlu nu consolidează dreptul de proprietate al autoarei decât În măsura în care este conform anexei.

De aceea apreciaza că excepția calității procesuale active trebuie unită cu fondul, dezlegarea excepției depinzând de administrarea de probe.

Dacă într-adevăr titlul reflectă întocmai anexa, atunci nu justifica calitatea procesuală activă, deoarece nu a stabilit drept de proprietate, autoarea sa neatacând anexa, anexă ce reflectă propunerea Comisiei Locală de Stabilire a Dreptului de Proprietate pentru o suprafață de teren mai mică decât cea la care autoarea sa era îndreptățită.

În același timp considera că dezlegarea excepțiilor depinde și de analiza actelor primare de reconstituire a dreptului de proprietate în beneficiul autoarei pârâtului cu privire la litigiu.

Având în vedere cele mai sus arătate solicita instantei sa dispuna pârâtei Comisia Locală de Fond Funciar prezentarea actelor care au stat la baza eliberării titlurilor de proprietate, respectiv cererile de reconstituire, anexele ce cuprind propunerile de reconstituire, hotărârile de validare ale Comisiei Județene, procesele-verbale de afișare a anexelor.

În cursul cercetării judecătorești a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele :

Potrivit titlului de proprietate nr. ... din data de ... (f.7), s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unor terenuri în suprafaţă totală de 1 ha 4400 mp, din care 1 ha 2472 în intravilan şi 1928 mp în extravilanul comunei ..., sat ...,  iar conform Deciziei nr. ... pronunţate de Tribunalul ... (f.84-97), terenul reconstituit a fost partajat, reclamantului fiindu-i atribuite terenurile intravilane în suprafaţă de 0,9921 ha, 0,1745 ha şi respectiv 0,0150 ha, în total 1,1816 ha teren intravilan, situat în T ... P ...+...+..., restul  terenului reconstituit fiind atribuit altor moştenitori ai autoarei ..., persoana pe numele căreia s-a emis titlul.

Potrivit titlului de proprietatea nr.... din data de ... (f.12) emis pe numele ..., autoarea pârâtului, a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra unor terenuri în suprafaţă totală de 1 ha 4000 mp, din care 7177 mp în intravilan ( suprafaţa de  2491 mp arabil fiind situată în T... P...) şi 6823 mp în extravilanul localităţii ....

Potrivit celor două titluri, terenul de 1,1816 ha aparţinând reclamantului se învecinează cu terenul de 2491 mp aparţinând pârâtului.

Potrivit evidenţelor instanţei şi susţinerilor părţilor, pe rolul instanţei se află un litigiu având ca obiect revendicare şi grăniţuire, între reclamant şi pârâtul ..., care priveşte terenul reconstituit, judecarea cauzei fiind în prezent suspendată.

Prin cererea formulată, astfel cum a fost modificată (în sensul restrângerii pretenţiilor) la data de 11.01.2022, reclamantul a solicitat constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate emis pe numele autoarei pârâtului, în sensul radierii suprafeţei de 1.100 mp din  T... P..., şi modificarea titlului de proprietate emis pe numele autoarei reclamantului în sensul includerii acestei suprafeţe de 1.100 mp, astfel încât suprafaţa totală din intravilan să se majoreze de la 1,19 ha la 1,3 ha.

Pe cale de consecinţă, terenul reconstituit potrivit titlului de proprietate nr. ... din data de ... (f.7) s-ar fi majorat de la 1,44 ha la 1,53 ha.

În motivare, reclamantul a susţinut că terenul deţinut de autorul său ... în anul 1953, conform registrului agricol, a fost de 1,53 ha, însă s-a reconstituit doar 1,44 ha, temeiul legal invocat fiind Legea nr. 18/1991 şi Legea nr.169/1997, fără să se precizeze concret cazul de nulitate.

Prin întâmpinare, reclamantul a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active şi a excepţia lipsei de interes, iar,  pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii.

Excepţiile au fost pus în discuţie şi unite cu fondul cauzei la termenul din data de 06.10.2021.

Analizând cu prioritate excepţiile invocate, instanţa reţine că potrivit art.32 din Codul de proc.civilă, orice cerere poate fi formulată şi susţinută dacă autorul acesteia are, printre altele, calitate procesuală şi justifică un interes, conform art.36, calitatea procesuală rezultă din identitate dintre părţi şi subiectele raportului juridic iar conform art.33, interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv constatarea nulităţii absolute a unui act juridic, instanţa reţine că cererea poate fi formulată de orice persoană  interesată ; având în vedere că reclamantul pretinde pentru sine o parte din terenul reconstituit, părţile fiind în litigiu cu privire la acest teren, instanţa apreciază că reclamantul are calitate procesuală activă precum şi interes pentru a formula şi susţine cererea de chemare în judecată, astfel că excepţiile invocate de pârât urmează a fi respinse.

Pe fondul cauzei, instanţa reţine că potrivit art.8 din Legea nr.18/1991, stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept, de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite iar potrivit art.13 din Legea nr.18/1991, calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii ; moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei.

Potrivit art.11 din Legea nr.1991, suprafaţa adusă în cooperativa agricolă de producţie este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidenţele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori.  Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situaţiei terenurilor deţinute de cooperativa agricolă de producţie la 1 ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidenţă a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectată cu înstrăinările legal efectuate de către cooperativă până la data intrării în vigoare a legii. Cererea de stabilire a dreptului de proprietate se depune şi se înregistrează la primărie în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a  legii.

În conformitate cu art.27 din Regulamentul de punere în aplicare a legii fondului funciar, împotriva hotărârilor comisiilor locale se poate formula contestaţie de către persoanele nemulţumite în termen de 10 zile de la afişarea propunerilor, ce vor fi soluţionate de comisiile judeţene de fond funciar.

Potrivit art.51 din Legea nr.18/1991, comisia judeţeană este competentă să soluţioneze contestaţiile şi să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale, potrivit art.52, în sensul prezentei legi, comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia judeţeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicţională iar conform art.53, din Legea nr.18/1991, hotărârile comisiei judeţene asupra contestaţiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispoziţiilor cuprinse în cap. II, şi cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesaţi prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Conform art.53 alin.2,  împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.

 Prin urmare, în cazul în care beneficiarii reconstituirii dreptului de proprietate sunt nemulţumiţi de soluţiile comisiilor de fond funciar, au posibilitatea contestării acestora iar modul de soluţionare a contestaţiilor formulate de cei nemulţumiţi este prevăzut expres de lege, astfel că o cererea adresată în mod direct instanţei de judecată apare ca inadmisibilă.

În plus, instanţa reţine că reconstituirea dreptului de proprietate se face conform dispoziţiilor art.11 din Legea fondului funciar, suprafaţa de teren este cea rezultată din evidenţelor agricole şi doar în lipsa acestor evidenţe agricole sunt admisibile alte probe, perioada de referinţă fiind 1959-1963, când a avut loc procesul de cooperativizare.

 În cauza de faţă, reclamantul a solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate emis pentru autoarea pârâtului, în sensul radierii  unui teren, precum şi modificarea titlului autoarei sale în sensul înscrierii terenului în cauză, fără ca reclamantul să indice temeiul legal concret, susţinând însă că acest teren a aparţinut autoarei sale.

 Potrivit documentaţiei înaintate de comisia locală de la f.51-54, ..., autoarea reclamantului, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa totală de 1,44 ha (f.52) după autorul ... iar conform extrasului din registrul agricol de la f.53, în perioada de referinţă 1959-1961, autorii reclamantului apar înscrişi în evidenţele agricole cu suprafaţa totală de 1,44 ha, din care suprafaţa totală de 0,6 ha în vatra satului ; conform titlului de proprietate emis (f.7) suprafaţa pretinsă a fost reconstituită în totalitate, în intravilan fiind situată suprafaţa totală de 1,2472 ha.

 Potrivit extrasului din registrul agricol de la f.100, în perioada de referinţă 1959-1961, autorii pârâtului au avut înscrisă în registrul agricol suprafaţa de 1,15 ha, din care  terenul în suprafaţă totală de 1 ha era situat în vatra satului, iar conform titlului de proprietate de la f.12, a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru 1,4 ha, din care terenul de 7177 mp este în intravilanul localităţii.

În dosarul cauzei nu există dovezi că reclamantul sau autoarea sa a formulat constestaţie împotriva modului de soluţionare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate comisiile de fond funciar ; în plus, terenul reconstituit a făcut deja obiectul unui partaj judiciar, procesul având loc  în perioada 2009-2014, prin urmare, reclamantul cunoştea întinderea terenului reconstituit şi situarea acestuia, însă nu a înţeles să formuleze contestaţii cu privire la modul de reconstituire.

În consecinţă, instanţa constată că procedura de reconstituire a fost respectată, nu s-a făcut dovada existenţei vreunuia din cazurile de nulitate prevăzute de lege, a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru întreaga suprafaţă deţinută de autorii reclamantului în perioada de referinţă 1959-1963, astfel că cererea de chemare în judecată urmează a fi respinsă ca nefondată.

Domenii speta

Spete similare