Pretentii - Raspundere civila delictuala

Sentinţă civilă 806 din 09.04.2021


Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de ...2020, sub nr. ...., reclamanta DM, în contradictoriu cu pârâtul DM, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului la plata lipsei de folosință pentru imobilul situat în..... jud. Prahova, de la data de 01.06.2019 până în momentul părăsirii imobilului, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamanta a arătat că, prin certificatul de divorț nr......, întocmit de BNP ....., s-a desfăcut căsătoria părților, prin acordul acestora.

A mai învederat că, prin sentința civilă nr. .....2011, pronunțată de Judecătoria Câmpina, în dosarul nr. .....2008, rămasă definitivă, s-a atribuit reclamantei imobilul în cauză, iar prin sentința din dosarul nr......2019, s-a dispus evacuarea pârâtului din acest imobil, hotărârea fiind definitivă și executorie.

Totodată, reclamanta a susținut că a optat pentru soluționarea civilizată, prin înțelegerea de către pârât a actualei situații familiale și a situației juridice a imobilului, având în vedere și faptul că onorariul perceput de executorul judecătoresc i-ar fi depășit posibilitățile materiale.

În drept, reclamanta a invocat art. 1349, art. 1357, art. 1359 C.civ.

În probațiune, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului, proba testimonială cu martora SEC, precum și expertiză construcții pentru stabilirea lipsei de folosință a imobilului.

 În acest sens, reclamanta a atașat la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: sentința civilă nr.......2019, pronunțată de Judecătoria Câmpina în dosarul nr. ....2019, CI reclamantă, notificări pârât, certificat de divorț nr. ......2018, proces-verbal nr. ... încheiat în dosarul de executare nr. ...2012, cerere executor judecătoresc, somație.

Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 262,6 lei, conform art. 3 și art. 36 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, fiind atașate dovezile de plată în original (f. 9 și 64).

La data de 17.06.2020, pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a arătat că a divorțat de reclamantă, potrivit certificatului de divorț nr. ......2018, întocmit de BNP.....

Totodată, pârâtul a învederat că recunoaște faptul că prin sentința civilă nr. .....2011, pronunțată de Judecătoria Câmpina în dosarul nr. ......2008, imobilul în cauză a fost atribuit reclamantei, însă soluționarea civilizată la care a făcut referire reclamanta a reprezentat o modalitate de a pune presiune pe pârât pentru a accepta anumite pretenții exagerate ale reclamantei.

A mai susținut pârâtul că între acesta și reclamantă a existat acordul de a locui în imobil până în vara anului 2020 și că de aproximativ un an reclamanta nu a mai achitat facturile pentru utilități emise pentru respectivul imobil. În plus, a arătat că locuirea efectivă a pârâtului la domiciliu a avut loc și cu acordul mătușii reclamantei, SP.

În dovedirea susținerilor, pârâtul a solicitat proba cu interogatoriul reclamantei și proba testimonială.

La termenul de judecată din data de 04.08.2020, reclamanta, prin avocat, a precizat cererea de chemare în judecată, arătând că înțelege să solicite contravaloarea lipsei de folosință a imobilului în discuție pentru perioada 01.06.2019-01.06.2020, întrucât pârâtul a părăsit imobilul după introducerea acțiunii.

La același termen, instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtului, proba testimonială cu martora SEC, precum și proba cu expertiză în specialitatea evaluarea proprietății imobiliare. Totodată, a încuviințat pentru pârât proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul reclamantei, precum și proba testimonială cu martora SP.

La data de 16.09.2020, reclamanta a înaintat la dosarul cauzei dovada achitării onorariului de expert, în cuantum de 1000 lei (f. 37-38).

La termenul de judecată din data de 15.08.2020, instanța a procedat la audierea martorilor SP (f. 41) și SEC (f. 42), a luat act de renunțarea reclamantei la administrarea probei cu interogatoriul pârâtului și a constatat decăderea pârâtului din dreptul de a mai prezenta interogatoriul reclamantei.

La data de 28.10.2020, a fost atașat la dosar raportul de expertiză cu anexele aferente efectuat de dl. expert tehnic judiciar, ing. OS (f. 46-60).

La termenul de judecată din data de 26.03.2021, reclamanta, prin apărător, a înaintat la dosar o notă privind cheltuielile de judecată efectuate în cauză.

Analizând întreg probatoriul administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, din cuprinsul sentinței civile nr. .....2019 pronunţată de Judecătoria Câmpina în dosarul nr. ....2019, rămasă definitivă (f. 11-12), și a procesului-verbal nr. ... (f. 16), reiese că, prin sentinţa civilă nr......2011 pronunţată de Judecătoria Câmpina în dosarul nr. ...2008, definitivă, reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 554 mp din terenul situat în intravilanul ........judeţul Prahova, precum şi asupra încăperilor nr. 1+2+3+4+5 din imobilul construcţie amplasat pe terenul menţionat.

După cum reiese din certificatul de divorţ nr. ....2018, autentificat de către S.P.N. ....a, notarul public ..... a constatat desfăcută, prin acordul părţilor, căsătoria înregistrată la Primăria ......., în baza actului de căsătorie nr. ..... din data de ......1996, dintre pârâtul DM şi reclamanta DM (f.15).

Prin sentința civilă nr. ....2019 pronunţată de Judecătoria Câmpina în dosarul nr. ......2019, rămasă definitivă (f. 11-12), s-a admis acțiunea formulată de către reclamanta DM și s-a dispus evacuarea pârâtului DM din imobilul situat în ... jud. Prahova.

În drept, instanța constată că prezenta acțiune se întemeiază pe dispozițiile privind răspunderea civilă delictuală, în lipsa unor relații contractuale între părți.

Astfel, instanța reține că, potrivit dispoziţiilor art. 1349 alin. (1) C. civ., orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. De asemenea, conform art. 1357 alin. (1) C. civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

În ce privește repararea prejudiciului, potrivit art. 1381 alin. (1) și (2) C.civ., orice prejudiciu dă dreptul la reparaţie, care se naşte din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat. Mai mult, art. 1385 alin. (1) C.civ. consacră principiul reparării integrale a prejudiciului, iar potrivit art. 1386 alin. (1) C.civ., de regulă repararea prejudiciului se face în natură, prin excepție și prin echivalent.

Din cuprinsul dispozițiilor art. 1357 C.civ. reiese că, pentru a fi antrenată răspunderea civilă delictuală, este necesară întrunirea cumulativă a patru condiţii, și anume fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, precum şi vinovăţia făptuitorului.

Instanța reține că reclamanta a făcut dovada îndeplinirii cumulative a acestor condiții conform art. 249 C.proc.civ., aceasta având sarcina probei.

Astfel, fapta ilicită constă în ocuparea fără drept, de către pârât, a imobilului situat în .... jud. Prahova, aparținând reclamantei, în intervalul 01.06.2019-01.06.2020, în luna iunie 2020 pârâtul părăsind imobilul.

Săvârșirea faptei ilicite reiese din declarația martorei SEC (f. 42), care a învederat că reclamanta a locuit la domiciliul martorei aproximativ un an, din luna iunie 2019, până în iunie 2020, perioadă în care la domiciliul din ..., proprietatea reclamantei, au locuit pârâtul și fiul său, pârâtul părăsind imobilul din.... în iunie 2020. Ocuparea imobilului până în vara anului 2020 este recunoscută și de către pârât, prin întâmpinarea formulată în cauză (f. 24). În plus, ocuparea fără drept a imobilului de către pârât, în cursul anului 2019, rezultă și din cuprinsul sentinței civile nr. .....2019 pronunţată de Judecătoria Câmpina.

Prin fapta ilicită s-a produs în patrimoniul reclamantei un prejudiciu rezultat din imposibilitatea acesteia de a folosi imobilul, al cărei proprietar este, în perioada 01.06.2019-01.06.2020. Cuantumul prejudiciului este echivalent cu suma de 3680 lei, conform concluziilor raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză (f. 46-60).

Între fapta ilicită și prejudiciu există legătură de cauzalitate, ce reiese implicit, din materialitatea faptei.

Pârâtul a acţionat cu vinovăţie sub forma intenției, în sensul art. 16 C.civ., întrucât a cunoscut faptul că imobilul ocupat i-a fost atribuit în proprietate reclamantei, astfel cum reiese din cuprinsul întâmpinării formulate, aceasta având dreptul de folosință asupra imobilului ca o componentă a dreptului de proprietate, situație în care pârâtul a prevăzut și a acceptat că nu avea dreptul de a ocupa imobilul fără acordul reclamantei, cu consecința prejudicierii atributelor dreptului de proprietate.

Instanța apreciază că apărările pârâtului, în sensul că între acesta și reclamantă a existat acordul ca pârâtul să locuiască efectiv în imobil până în vara anului 2020, totodată având și acordul martorei SP, mătușa reclamantei, sunt neîntemeiate.

Din declarația martorei SP (f. 41) nu rezultă că aceasta i-ar fi dat acordul pârâtului pentru a locui în imobilul menționat.

De asemenea, din probatoriul administrat în cauză nu reiese că pârâtul a ocupat locuința ca urmare a consimțământului reclamantei. Lipsa acordului reclamantei este întărită de demersurile procesuale ale acesteia, întrucât, prin cererea înregistrată la data de .....2019 pe rolul Judecătoriei Câmpina, sub nr. .....2019, reclamanta a solicitat instanței evacuarea pârâtului din imobilul în cauză, evacuarea acestuia fiind dispusă la data de ,,,,,2019 prin sentința civilă nr. .....2019 pronunţată de Judecătoria Câmpina în același dosar, rămasă definitivă ca urmare a respingerii apelului formulat de către pârât.

Fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, instanța apreciază că reclamanta se bucură de dreptul de creanță cu privire la obținerea contravalorii lipsei de folosință a imobilului situat în ..... jud. Prahova, de la pârât, din momentul ocupării fără drept a imobilului în cauză.

 Astfel, instanța reține că pârâtul se află de drept în întârziere cu privire la plata contravalorii lipsei de folosință, conform art. 1523 alin. (2) lit. e) C.civ., în mod corelativ reclamanta putând pretinde tot de la același moment efectuarea plății contravalorii lipsei de folosință. Cum reclamanta era titulara dreptului de proprietate asupra imobilului în cauză la data de 01.06.2019, când pârâtul a început să ocupe fără drept imobilul, reclamanta este îndreptățită la repararea prejudiciului constând în contravaloarea lipsei de folosință de la data de 01.06.2019 până la momentul încetării faptei ilicite, la data de 01.06.2020, prin părăsirea imobilului de către pârât.

Față de toate considerentele expuse, în raport de prevederile art. 1357 și art. 1381 C.civ., instanța urmează a admite cererea formulată de reclamantă, astfel cum a fost precizată, și va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 3680 lei, reprezentând contravaloare lipsă folosință imobil pentru perioada 01.06.2019-01.06.2020.

În ce privește cererea reclamantei referitoare la cheltuielile de judecată ocazionate de prezenta cauză, instanța constată că, înainte de închiderea dezbaterilor, aceasta a înaintat la dosar o notă de cheltuieli prin care a solicitat suma de 2016 lei, compusă din 316 lei taxă judiciară de timbru, 1000 lei onorariu expert judiciar, 700 lei onorariu avocat (f. 88).

Urmare a admiterii cererii reclamantei, pârâtul reprezintă partea căzută în pretenții, astfel că instanța apreciază ca îndeplinite condițiile prevăzute de art. 453 alin. (1) C.proc.civ.

Totodată, instanța reține că sumele solicitate cu titlu de cheltuieli de judecată sunt cuprinse între cele prevăzute de art. 451 alin. (1) C.proc.civ., iar reclamanta a făcut dovada achitării în parte a acestora, potrivit art. 452 C.proc.civ., după cum urmează: conform dovezilor de plată în original de la f. 9 și 64, a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 262,6 lei, stabilită în cauză după anexarea raportului de expertiză, prin încheierea de ședință din data de 10.11.2020- f. 61; conform înscrisurilor de la f. 37-38, a plătit suma de 1000 lei, reprezentând onorariu expert; potrivit chitanței de la f. 63, a achitat suma de 700 lei, reprezentând onorariu avocațial.

În consecință, instanța va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1962,6 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, cuantum ce a fost dovedit prin înscrisurile aflate la dosarul cauzei.