Tip : sentinţă

Sentinţă civilă 1453 din 20.10.2021


Prin cererea înregistrată la această instantă sub nr. (...) reclamantul (...) a chemat in judecată pe pârâta (...), prin primar, solicitand instantei ca prin hotărârea ce va pronunta să se dispună obligarea pârâtei la aducerea terenului de pe fondul superior la forma initiala in sensul de a betona şanţul (aşa cum a fost initial) care sustine fundatia gardului proprietate personală; obligarea pârâtei la plata a cca. (...) lei reprezentand contravaloarea lucrărilor de reconstructie a gardului proprietate personală, care din cauza săpăturilor efectuate de pârâtă a ajuns într-o stare degradabilă, existând riscul unei alunecări de teren si distrugerea sa în totalitate; cu cheltuieli de judecată.

In motivarea cererii reclamantul arată că este proprietar asupra unui imobil de (...) mp situat in (...), nr cadastral (...). Terenul, l-a dobandit prin act de donatie in anul (...). In acel an a construit gard catre drum cu fundatie de beton pe o suprafata de cca (...) ml. Santul era consolidat de el cu tuburi de beton pentru a evita alunecarile de teren si distrugerea gardului.

Mai precizează reclamantul că în anul (..:) s-au început in comuna lucrări de infrastructură si la solicitarea Primariei au fost scoase tuburile de beton si săpate santurile in vederea edificarii unor rigole, existand in acest sens un proiect cu nr (...) cu autorizatie de constructie nr (...) cu termen de executie (...) luni.

Din (...) , de cand s-a sapat santul si pana in prezent nu s-a facut nicio lucrare de consolidare, ploile , ninsorile au facut ca fundatia gardului sa se deterioreze , existand pericolul daramarii acesteia, avand in vedere ca se produc alunecari de teren , imobilul fiind in panta.

S-a adresat paratei in data de (...) solicitand betonarea santului asa cum au promis in (...), insa raspunsul acesteia a fost in sensul ca „au adus la cunostinta constructorului urmand ca acesta sa ia masuri..."astfel cum rezulta din inscrisurile atasate prezentei.

In prezent, reclamantul arată că nu poate betona santul, fiind teren public, dar nici nu i se mai permite sa repare fundatia gardului care intr-o zi se va darama, pentru simplul fapt ca parata nu ia masurile necesare continuarii lucrarilor de catre constructorul angajat in proiect.

Din surse publice, fiind un proiect de investitii, afisat pe site-ul Primariei, acesta s-ar fi finalizat pe data de (...) in acte evident, caci fizic santurile sunt sapate si reprezinta un mijloc sigur de alunecari de teren.

Mai mult, vor veni ploi si ninsori si situatia noastra este una destul de critica.

In drept, a invocat dispozitiile art. 1378 si 1528 Cod civil.

A depus, in copie, înscrisuri.

La data de (...) pârâta a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea ca neintemeiată a cererii reclamantului; cu cheltuieli de judecată .

A anexat, in copie, înscrisuri.

In cauză s-a administrat proba cu înscrisuri si s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice de specialitate.

Expertiza tehnică constructii a fost intocmită de expert (...) si depusă la dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin prezenta cerere, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la aducerea terenului de pe fondul superior la forma inițială în sensul de a betona șanțul care susține fundația gardului proprietatea sa. Totodată a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de circa (...) lei reprezentând contravaloarea lucrărilor de reconstrucție a gardului proprietate personală.

În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 1378 C.civil și art.1528 Cod civil, sens în care instanța va analiza cererea prin prisma temeiurilor de drept invocate.

În acest sens, conform art. 1378: ”Răspunderea pentru ruina edificiului”, Proprietarul unui edificiu sau al unei construcţii de orice fel este obligat să repare prejudiciul cauzat prin ruina lor ori prin desprinderea unor părţi din ele, dacă aceasta este urmarea lipsei de întreţinere sau a unui viciu de construcţie.

Potrivit art. 1528: ”Executarea obligaţiei de a face” (1) În cazul neexecutării unei obligaţii de a face, creditorul poate, pe cheltuiala debitorului, să execute el însuşi ori să facă să fie executată obligaţia. (2) Cu excepţia cazului în care debitorul este de drept în întârziere, creditorul poate să exercite acest drept numai dacă îl înştiinţează pe debitor fie odată cu punerea în întârziere, fie ulterior acesteia.

În ce privește răspunderea pârâtei pentru ruina edificiului, invocată de reclamant:

Potrivit art. 1349 alin. 3 C.civ., în cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum şi de ruina edificiului. De asemenea art. 1376 alin. 1 C.civ., prevede că oricine este obligat să repare, independent de orice culpă, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa. Astfel, este reglementată răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri prezumându-se, până la proba contrară, că proprietarul lucrului este paznicul juridic al acestuia, iar răspunderea proprietarului, considerată o răspundere obiectivă, va fi angajată indiferent de existenţa vinovăţiei lui.

În consecinţă, pentru a antrena răspunderea civilă delictuală, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: să existe un prejudiciu, să existe o faptă ilicită, să existe un raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, să existe paza juridică asupra lucrului care a provocat prejudiciul.

Fapta ilicită, ca element al răspunderii civile delictuale este orice faptă prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparţinând altei persoane.

In cazul de faţă, fapta ilicită ar consta, din perspectiva reclamantului, în pretinsa nerespectare a dispoziţiilor legale privitoare la întreţinerea drumurilor publice. În acest sens, conform art. 2 alin. 3 din OG nr. 43/1997, fac parte integrantă din drum: locurile de parcare, oprire şi staţionare. Administrarea drumurilor publice de interes local se realizează de către unitatea administrativ teritorială în raza căreia sunt situate. De asemenea, potrivit art. 19 din acelaşi act normativ, zona străzilor include partea carosabilă, acostamentele, şanţurile, rigolele, trotuarele, spaţiile verzi care separă sensurile de circulaţie, pistele pentru ciclişti, suprafeţele adiacente pentru parcaje, staţionări sau opriri, precum şi suprafeţele de teren necesare amplasării anexelor acestora. Pe sectoarele de străzi fără canalizare se va asigura scurgerea apelor prin şanţuri sau rigole amenajate. 

Verificând, în speță, dacă pârâta a respectat prevederile precitate, instanța reține că a fost emisă autorizația de construire nr. (...) de către consiliul (...), prin care, urmare a cererii adresate de (...), s-a autorizat executarea lucrărilor de construire pentru modernizarea străzii în (...) pe imobilul teren si/sau construcții situat în (...) Totodată, pârâta a depus Proiectul nr. (...) ”Modernizare străzi în (...)”, având ca obiectiv general modernizarea rețelei de drumuri de interes local în (...), în lungime de (...) m, fiind propuse ca lucrări: rectificări ale traseului în plan și profil longitudinal, rectificări ale pantelor transversale, realizarea structurii rutiere, siguranța circulației, asigurarea scurgerii apelor, semnalizarea corespunzătoare a circulației.

Se mai reține că prin actul aditional nr.  (...) la contractul de lucrări ”Modernizare străzi în (...)”, nr. (...), părțile contractante, respectiv (...), în calitate de achizitor si (...) în calitate de executant, au convenit, urmare actului aditional nr.(...) la contractul de finantare nr. (...) încheiat între (...)că durata contractului prevăzut la art. 6 pct. 6.3 se prelungește până la data de (...).

Mai mult,  conform raportului de expertiza ”(…)”, imobilul in litigiu este situat in (…)

Gardul reclamantului are fundație din beton, elevație și stâlpi din beton armat, iar închiderea este din plasă de sârma legată de stâlpii din beton armat.

Portiunea de șant în litigiu se află la intersecția (…)

Aceasta are o lungime de (…) m de la accesul in curtea reclamantului (tub beton cu diametrul de (…) mm) până in tubul din metal cu diametrul de /(…) mm. Această portiune nu este dalată sau betonată.

(…) are panta spre (…) si apa care se scurge pe șantul străzii (…) traversează str. (…) printr-un tub  de  metal  cu  diametrul  de (…) mm .

Conform raportului de expertiză, elevația gardului intre primii doi stâlpi are o fisură oblica de circa (…) mm pe toată lungimea de (…) cm. Lățimea elevației este de (…) cm și nu prezintă deformări de planeitate. 0 astfel de fisură puțin mai ingustă (…) cm există și în partea opusă a proprietății. Pe toată suprafața elevației nu s-au observat deformari de planeitate nici pe orizontală, nici pe verticală.

În acord cu concluziile raportului de expertiză, nu există fisuri în elevația gardului pe porțiunea dinspre str(…) pe portiunea de (…) m dintre tubul de beton cu diametrul de (…) mm și tubul de metal cu diametrul de (…) mm unde șantul este din pământ.

Mai mult, pe porțiunea de gard de deasupra sanțului cu privire la care reclamantul solicită a fi betonat de pârâtă, nu există fisuri. Deși în  concluziile privind raportul de expertiză întocmit în cauză, reclamantul a susținut că nu a indicat o anumită porțiune de șant ce ar trebui refăcută, expertul a identificat această porțiune ca fiind porțiunea de șanț ce se află la intersecția str. (…) cu str. (…)

Aceasta are o lungime de (…) m de la accesul in curtea reclamantului (tub beton cu diametrul de (…) mm) până in tubul din metal cu diametrul de (…) mm. Această portiune nu este dalată sau betonată.

Cu privire la celelalte fisuri apărute în gardul reclamantului, expertul a concluzionat că este posibil ca fisurile apărute in elevația gardului dinspre str. (…) să se datoreze și volumului mare de pământ din curtea reclamantului pe care îl susține elevația. S-a mai menționat că din declarația reclamantului fundația gardului (partea din pământ sub elevație) este de circa(…) cm adâncime si o latime de circa 40 cm.

Raportat la concluziile raportului de expertiză, nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale în persoana pârâtei, care a făcut și dovada încheierii proiectului privind modernizarea străzilor în (...) în prezent acesta fiind în derulare.

Astfel, nu s-a dovedit nici legătura de cauzalitate între pretinsa faptă a pârâtei și prejudiciul reclamantului.

Cum condițiile răspunderii civile delictuale trebuie îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea unora dintre ele face ca analiza celorlalte condiții să nu se mai impună.

În ce privește obligația de a face, invocată ca temei al cererii, instanța reține că  nu s-a făcut dovada unei obligații pe care pârâta o avea de îndeplinit și pe care nu a îndeplinit-o.

În analiza acestui temei de drept, instanța va reține considerentele expuse în precedent privind demersurile întreprinse de pârâtă, sens în care a fost încheiat Proiectul nr. (...) ”Modernizare străzi în (...)”, având ca obiectiv general modernizarea rețelei de drumuri de interes local în (...), proiect aflat în derulare.

Asupra petitului privind obligarea pârâtei la plata sumei de (...) de lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de reconstrucție a gardului se reține că reclamantul a invocat drept cauză a acestora, săpăturile efectuate de pârâtă.

Cu toate acestea, nu s-a făcut dovada acestor împrejurări, urmând a fi avute în vedere si concluziile raportului de expertiză, redate în precedent, privind posibilele cauze ale fisurilor apărute în gardul reclamantului, respectiv volumului mare de pământ din curtea reclamantului pe care îl susține elevația.

Pentru aceste considerente, instanța va respinge cererea ca neîntemeiată.

În ceea ce privește cererea reclamantului de obligare  a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, instanța reține că potrivit art. 453 C.proc.civ., (1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Față de soluția cu privire la cererea principală, neputând fi reținută culpa procesuală a pârâtei în declanșarea prezentului demers judiciar, instanța va respinge cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

În temeiul principiului disponibilității acțiunii civile, instanța va lua act că pârâta nu solicită cheltuieli de judecată.

Domenii speta