Contestaţie împotriva procesului verbal al adunării creditorilor

Dosar nr. ****

 R O M A N I A

Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a Civilă

SENTINTA CIVILA NR.  2320 

Şedinţa din camera de consiliu din data de 16.07.2020

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE – JUDECĂTOR SINDIC: ****

GREFIER: ****

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile întemeiată pe dispoziţiile Legii 85/2014, formulată de contestatoarea *** în contradictoriu cu intimata EURO INSOL SPRL - ***, având ca obiect contestaţie împotriva hotărârii adunării creditorilor din 17.03.2020, al debitoarei ****

Dezbaterile pe fond au avut loc la data de 02.07.2020 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea la data de 16.07.2020, când a pronunţat prezenta hotărâre.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a VII-a civilă la data de 24.03.2020 sub nr. ***, contestatorul ****., a formulat în temeiul art. 48 alin 7 si 8 din Legea 85/2014, contestaţie prin care a solicitat modificarea procesului-verbal/ hotărârii adunării creditorilor ** din data de 17.03.2020, publicata in BPI la data de 18.03.2020, referitor la punctul 1 si 2 de pe ordinea de zi (consemnata in procesul-verbal al acestei şedinţe) motivat prin aceea ca administratorul judiciar nu a luat in considerare votul Băncii, creditor majoritar ce deţine 52,33% din masa credala.

În motivarea în fapt, contestatorul a arătat, că adunarea creditorilor a fost convocata de către creditorii menţionaţi in procesul verbal pentru data de 17.03.2020, cu următoarea ordine de zi: 1. având in vedere principiul maximizării averii debitorului, se pune in discuţia adunării creditorilor însușirea de către adunarea creditorilor *** a cererii de chemare in judecata formulata de către ****, prin intermediul administratorului special al societăţii di. *** in contradictoriu cu parata ***, cerere ce face obiectul dosarului *** si se afla pe rolul TB secţia civila a VI-Civilă; 2. aprobarea mandatarii de către adunarea creditorilor, *** a administratorul judiciar *** in vederea susţinerii in fata instanţelor de judecata in numele debitoarei *** si in sensul prevederilor, art. 115 alin. (1) din legea 85/2014, a acţiunii care face obiectul dosarului *** si se afla pe rolul TB secţia a Vl-a civila.

A mai arătat, că la şedinţa adunării creditorilor *** din data de 17.03.2020, au fost prezenţi următorii creditori: ****, toți prin doamna av. ***

Fata de ordinea de zi stabilita, *** (având o pondere totala la masa credala in cuantum de 52,33%) a transmis vot prin corespondenta, respectiv prin adresa nr. DAVA/B/2/3686/16.03.2020.

Ținând cont de puterea de lucru judecat, votul Băncii a fost următorul: "1. Banca votează negativ însuşirea de către adunarea creditorilor a cererii de chemare in  judecata  formulata  de  către ***, prin  intermediul administratorului special al societăţii dl. *** in contradictoriu cu parata ***, cerere ce face obiectul dosarului ***

Prin încheierea din 31.10.2018, Judecătoria Beius a reţinut faptul ca Banca deţine o creanţa certa, lichida si exigibila, izvorâta din contractul de credit semnat cu debitoarea, precum si faptul ca debitoarea nu a făcut dovada indelinirii obligaţiilor sale pentru a putea cere îndeplinirea obligaţiilor Băncii. Aceste aspecte sunt reţinute si de către Tribunalul Bucureşti in procedura insolvenţei. Astfel incat, fata de creanţa deţinuta împotriva debitoarei avem autoritate de lucru judecat, Tribunalul Bucureşti secţia comerciala neputând retine altfel.

Banca a votat negativ mandatarea administratorul judiciar *** in vederea susţinerii in fata instanţelor de judecata, in numele debitoarei *** si in sensul prevederilor art.115 alin.1 din legea 85/2014, a acţiunii care face obiectul dosarului ****”

S-a mai susţinut, că în procesul -verbal al adunării creditorilor din data de 17.03.2020, votul Băncii nu este consemnat si luat in considerare. În mod neîntemeiat la întocmirea procesului -verbal nu s-a ţinut cont de votul Băncii, menționându-se conflictul de interese.

În acest contex s-a solicitat desfiinţarea hotărârii adunării creditorilor din data de 17.03.2020 referitor la punctul 1 si 2 de pe ordinea de zi, astfel cum a fost consemnata in procesul-verbal si pe cale de consecinţa modificarea procesului-verbal/hotărârii creditorilor ținându-se cont de votul Băncii pentru următoarele considerente.

S-a mai susţinut, că  procesul-verbal contestat nu se precizează temeiul legal in baza căruia nu a fost luat in considerare votul creditorului majoritar ****

Potrivit art. 51, aii. (5) din Legea 85/2014, daca un membru al comitetului creditorilor se afla, din cauza interesului propriu, în conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanţi la procedura, acesta se va abţine de la vot, sub sancţiunea anulării deciziei comitetului creditorilor, dacă fără votul său nu s-ar fi întrunit majoritatea cerută.

S-a mai precizat, că  articolul 51, alin. 5 din legea menţionata, nu se aplica in prezenta speţa din următoarele motive: face referire in mod imperativ la comitetul creditorilor si nu la adunarea creditorilor, şi fara votul băncii s-a întrunit majoritatea ceruta de lege. Abţinerea de la vot in cazul conflictului de interese reprezintă o limitare a drepturilor creditorilor. Fiind o excepţie, este de stricta interpretare, neputând fi extinsa în alte situaţii decât cele strict si limitativ prevăzute de lege, in speţa, neputând fi extinsa la votul exprimat in adunarea creditorilor.

Legea insolvenţei nu prevede expres interdicţia unui creditor de a vota in cadrul Adunării Creditorilor, in situaţia existentei unui conflict de interese. Această prohibiţie este reglementata strict pentru şedinţele Comitetului Creditorilor.

Conflict de interese, in legea insolvenţei s-a limitat la a cenzura doar votul unui membru al Comitetului creditorilor.Legiuitorul a arătat expres ca este conflict de interese doar la votul in Comitet, per a contrario a dorit sa excludă reţinerea unei astfel de interdicţii in cadrul Adunării.

Potrivit art. 49 alin. (1) din Legea 85/2014, şedinţele Aunarii Creditorilor au loc in prezenta titularilor de creanţe, însumând ce! puţin 30% din valoarea totala a creanţelor asupra averii debitorului.

Potrivit art. 49 alin. (2) din Legea 85/2014, participarea si votul in cadrul Adunării Creditorilor se stabilesc in funcţie de componenta tabelelor de creanţe.

Nici creditorii si nici instanţa nu se poate substitui legislativului si nu poate adaugă la lege.

Contestatoarea a mai învederat, că prin votul acordat în cadrul adunării

creditorilor din 17.03.2020, a arătat o poziţie de fapt reala, precum si demersul inutil si lipsit de justificare pentru interesele creditorilor, nicidecum nu se poate retine conflictul de interese al creditorului majoritar.

Astfel, este un fapt obiectiv ca prin încheierea din 31.10.2018, Judecătoria Beius a reţinut faptul ca banca deţine o creanţa certa, lichida si exigibila, izvorâta din contractul de credit semnat cu debitoarea, precum si faptul ca debitoarea nu a făcut dovada indelinirii obligaţiilor sale pentru a putea cere îndeplinirea obligaţiilor băncii. Natura creanţei certe, lichide si exigibile este reţinuta si de către Tribunalul Bucureşti în procedura insolvenţei. În sentinţa nr 3956/20.06.2019, rămasa definitiva prin respingerea apelului ca neîntemeiat.

Reţinând cele de mai sus, fata de creanţa deţinuta împotriva debitoarei există putere de lucru judecat, Tribunalul Bucureşti secţia comerciala neputând retine altfel.

Pe cale de consecinţa, convocarea adunării creditorilor, ordinea de zi si hotărârea cuprinsa in procesul verbal contestat apar ca neîntemeiate.

S-a mai învederat, că în susţinerea demersului inutil urmărit de administratorul special, s-a solicitat să se reţină faptul ca refuzul efectuării tragerilor, respectiv a îndeplinirii obligaţiilor băncii in viziunea debitoarei, s-a realizat in 2013 si 2015, iar declararea exigibilizarii anticipate a avut loc in 01.08.2016 (aspect reţinut de judecătorul sindic in sentinţa 3956/20.06.2019), astfel apare ca tardiv formulata pretenţia debitoarei la constatarea neîndeplinirii obligaţiei si repararea prejudiciului, dreptul la acţiune fiind prescris la data introducerii cererii ce face obiectul dosarului ****

Totodată, s-a mai opinat, că în susţinerea nelegalității hotărârii, așa cum a fost menţionata in procesul verbal contestat, s-a solicitat să se reţină, că administratorul judiciar nu si-a însușit solicitarea administratorului special de a susţine acţiunea introdusa si nu poate fi obligat de nici prevedere legala, cu atât mai puţin de către o hotărâre nelegala a adunării creditorilor in a susţine un demers neîntemeiat si nelegal.

Acţiunea ce face obiectul dosarului *** a fost introdusa cu încălcarea prevederilor art. 5, pct. 66, lit. c) din Legea 85/2014, fara a avea avizarea administratorului judiciar.

Toți creditorii ce au convocat adunarea si au votat pentru susţinerea acţiunii ce face obiectul dosarului nr. 36533/3/2019 sunt reprezentaţi de aceeaşi persoana, urmărind o acţiune in detrimentul creditorului garantat si majoritar ****. Se susţine maximizarea averii debitoarei, dar in fapt se urmăreşte, prin toate acţiunile întreprinse pana acum, neachitarea creditorului garantat si majoritar ***, si încercarea nelegala de a obţine fonduri pentru a justifica o așa zisa redresare.

A mai relatat contestatoarea, c s-a înlăturat si votul ****, prin necomunicarea acţiunii formulata împotriva *** si prin ascunderea adevărului privind puterea de lucru judecat in ceea ce priveşte creanţa Băncii si neîndeplinirea obligaţiilor debitoarei conform contractului de credit.

De la deschiderea procedurii insolvenţei s-a urmărit prin toate mijloacele, si prin toate acţiunile întreprinse pana acum, înlăturarea creditorului majoritar si garantat (singurul creditor garantat) *** de la masa credala si de la luarea hotărârilor in adunarea creditorilor.

Este evident faptul ca votul exprimat de banca este valabil, iar hotărârea consemnata in procesul verbal contestat nu are suport in normele imperative ale legii insolvenţei.Prin urmare, hotărârea adunării creditorilor trebuie sa fie in sensul votului exprimat de banca.

Fata de cele expuse anterior, raportat la dispoziţiile art. 48, alin. (7) din Legea 85/2014, s-a solicitat admiterea contestaţiei,  şi desfiinţarea hotărârii adunării creditorilor din data de 17.03.2020 si pe cale de consecinţa modificarea procesului-verbal/hotărârii creditorilor tinandu°se cont de votul Băncii.

În drept, s-au invocat  prevederile pe art. 48, alin. (7) din Legea 85/2014.

În probaţiune, s-au depus înscrisuri.

S-a solicitat judecarea si in lipsa conform art. 223 alin. 3 din Legea nr. 134 / 2010 privind Codul de procedura civila.

La data de 17.06.2020 *** în calitate de administrator judiciar al debitorului **** a formulat punct de vedere prin care a arătat că hotarârea adoptată este nelegală sens în care a solicitat admiterea contestaţiei şi desfiinţarea procesului verbal.

La data de  25.06.2020, ***, prin administrator special ***, în calitate de intimata în prezentul dosar, a formulat întâmpinare la contestaţia prin care ***, a solicitat modificarea procesului-verbal/hotărârii adunării creditorilor **** din data de 17.03.2020, publicata in BPI la data de 18.03.2020, referitor la punctul 1 si 2 de pe ordinea de zi (consemnata in procesul-verbal al acestei şedinţe) motivat prin aceea ca administratorul judiciar nu a luat in considerare votul Băncii, creditor majoritar ce deţine 52.33% din masa credala ( filele nr. 87- 91).

Dispoziţiile legale privind votul in comitetul creditorilor sunt aplicabile prin analogie si in materia adunării creditorilor, fata de faptul ca art. 1 alin. 2 noul cod civil stabileşte ca, in cazurile neprevăzute de lege se aplica uzanţele, iar in lipsa acestora, dispoziţii referitoare la situaţii asemănătoare.

Aplicarea principiului „ubi eadem est ratio, eadem lex esse debit" cu următoarea concluzie: daca creditorul aflat in conflict de interese trebuie sa se abțină in cadrul şedinţelor comitetului creditorilor, cu atât mai mult trebuie sa se abțină in cadrul şedinţelor adunării creditorilor.

S-a mai susţinut, că a interpreta altfel, ar însemna încurajarea manipulării votului de către creditor in favoarea sa, ceea ce înseamnă exercitarea abuziva a dreptului creditorului majoritar, in defavoarea celorlalţi creditori.

În data de 05.12.2019, a fost înregistrat la Tribunalul Bucureşti Secţia a Vl-a Civila dosarul nr. **** având ca obiect obligarea **** (contestatoarea creditoare din prezentul dosar) Ia plata unui prejudiciu evaluat provizoriu la suma de 1.500.000 Euro, rezultând din contractul de credit nr. 2052.020001/12.05.2008.

În legătura cu acest dosar, debitoarea a înaintat către administratorul judiciar doua adrese prin care a solicitat susţinerea acţiunii, motivat de faptul ca scopul promovării respectivei acţiuni este acela de a conserva si chiar de a majora patrimoniul debitoarei, sprijinind, astfel, reorganizarea activităţii si posibilitatea creditorilor de a-si recupera creanţele.

Aceasta solicitare a fost făcuta mai intai in data de 02.12.2019, prin adresa înregistrata la administratorul judiciar sub nr. 3547/02.12.2019 (deci anterior introducerii acţiunii), dar si in data de 17.01.2020, prin adresa înregistrata la administratorul judiciar sub nr. 200/17.01.2020.

Aceasta ultima solicitare a fost generata de necesitatea de a răspunde adresei emise de instanţa in data de 08.01.2020, primita in data de 15.01.2020, prin care s-a impus, printre altele, obligaţia societăţii de a dovedi primirea mandatului de a introduce cerere de chemare in judecata de la administratorul judiciar, după caz, avizul acestuia.

Raportul nr. 3 al administratorului judiciar privind perioada 25.09.2019-12.02.2020, la pct. V "Situaţia litigiilor", conţine menţiuni cu privire la dosarul nr. 36533/3/2019, dar fara a preciza care este măsura administratorului judiciar cu privire la solicitările debitoarei.

În acest context, creditorii, evident interesaţi de maximizarea patrimoniului debitoarei, au fost obligaţi sa convoace Adunarea Generala din data de 17.03.2020, având următoarea ordine de zi: 1.însuşirea de către Adunarea Generala a Creditorilor **** a cererii de chemare in judecata formulata de către ****, prin intermediul administratorului special al societăţii domnul ***, in contradictoriu cu parata ***, cerere ce face obiectul dosarului *** si se afla pe rolul Tribunalului Bucureștii Secţia a Vl-a Civila, având in vedere principiul maximizării averii debitorului; 2. aprobarea mandatarii de către AdunareaGenerala a Creditorilor debitoarei *** a administratorului judiciar *** in vederea susţinerii in fata instanţelor de judecata in numele debitoarei *** si in sensul prevederilor art. 115 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, a acţiunii care face obiectul dosarului *** si se afla pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a Vl-a Civila.

**** a transmis punctul sau de vedere, in sensul ca votează negativ, motivat de faptul ca banca ar deţine o creanţa certa, lichida si exigibila, izvorâta din contractul de credit.

Prin Procesul-verbal al adunării creditorilor din data de 17.03.2020, la rubrica "Chestiuni prealabile" s-a avut in vedere conflictul de interese in care se afla creditorul ****, fiind vorba despre însușirea de către Adunarea creditorilor a unei acţiuni in pretenţii formulata de către debitoare impotriva acestui creditor, precum si despre mandatarea administratorului judiciar in vederea susţinerii acţiunii in pretenţii astfel formulata si, in consecinţa, votul exprimat de acest creditor prin adresa DAVA/B/2/3686/16.03.2020 nu reprezintă vot valabil exprimat si, prin urmare, nu va fi luat in calcul la stabilirea creanţei cu drept de vot.

Din contestaţia formulata de **** rezulta, in esenţa, ca, in opinia acesteia, creditorul aflat in conflict de interese ar fi obligat sa se abțină doar in cadrul deciziilor comitetului creditorilor, nu si in cadrul hotărârilor adoptate in adunarea creditorilor.

Însă, aceasta susţinere nu este in concordanta cu dispoziţiile Legii nr. 85/2014 si, mai ales, contravine scopului legii si principiilor consacrate prin aceasta.

În acelaşi timp, opinia contestatoarei eludează regulile generale de interpretare juridica si construieşte premisa exercitării abuzive a dreptului, astfel cum vom demonstra in cele ce urmează.

În speţa, acţiunea a cărei însușire s-a urmărit prin şedinţa adunării creditorilor este in contradicţie cu interesele ****. Prin urmare, banca a avut tot interesul sa voteze negativ pentru o astfel de acţiune, ceea ce a si făcut. Astfel, prin faptul ca nu s-a abţinut acest creditor de la vot, s-a produs premisa adoptării unei hotărâri în beneficiul creditorului aflat in conflict de interese.

In acest context, in care creditorul nu a interes sa se abțină, deși era in conflict de interese, creditorii au apreciat ca votul **** nu este unul valabil exprimat, evitând astfel adoptarea unei hotărâri anulabile si in deplina contradicţie cu interesul lor precum si al debitoarei insolvente.

Potrivit prevederilor art. 51 alin. (5) din Legea sus-menționata, daca un membru al comitetului creditorilor se afla, din cauza interesului propriu, in conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanţi la procedura, acesta se va abţine de la vot, sub sancţiunea anularii deciziei comitetului creditorilor, daca fara votul sau nu s-ar fi întrunit majoritatea ceruta. In astfel de cazuri, anularea deciziei nu exclude răspunderea creditorului demonstrat a se fi aflat in conflict de interese, pentru prejudiciile create averii debitorului printr-o asemenea fapta.

Deși textul evocat se regăseşte in cadrul articolului ce stabileşte atribuţiile comitetului, nu exista niciun motiv pentru care aceasta dispoziţie legala sa nu se aplice, pentru identitate de raţiune, si unui creditor care participa la adunarea creditorilor, conform principiului „ ubi eadem est ratio, eadem lex esse debit".

Mai mult, aplicarea acestei reguli si in cazul adunării creditorilor este determinata si de interpretarea legii prin scopul si principiile sale, precum si de aplicarea regulilor generale de interpretare a legii, astfel cum acestea sunt consacrate in Noul Cod Civil.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 85/2014 stabileşte ca scopul legii este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a şansei de redresare a activităţii acestuia.

Raportat la prevederile art. 4 pct. 1 din Legea nr. 85/2014 stabileşte ca unul din principiile procedurii este maximizarea gradului de valorificare a activelor si de recuperare a creanţelor.

În conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (2) Noul Cod Civil stabileşte ca, in cazurile neprevăzute de lege se aplica uzanţele, iar în lipsa acestora, dispoziţiile legale privitoare la situaţii asemănătoare, iar când nu exista asemenea dispoziţii, principiile generale ale dreptului.

Se observa ca atribuţiile comitetului creditorilor, astfel cum sunt reglementate de art. 51 alin. 1, sunt in principiu limitative.

În acest context, concluzionam ca, daca legea reglementează obligaţia abţinerii de la vot in caz de conflict de interese intre unul dintre creditorii membru al comitetului si interesul celorlalţi creditori din procedura, cu atât mai mult interdicţia ar trebui sa opereze in cazul votului exprimat in cadrul adunării creditorilor.

Această opinie, in sensul ca un creditor aflat in conflict de interese in cadrul adunării creditorilor trebuie sa se abțină, a fost susţinuta de practica judecătoreasca atât anterior Legii nr. 85/2014, cat si ulterior intrării acesteia in vigoare.

Astfel, Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia comerciala nr. 69R/21.01.2008, a reţinut ca legiuitorul a interes sa sancţioneze cu nulitatea hotărârile comitetului creditorilor, in situaţia in care unul din membrii comitetului se afla in conflict de interese cu interesul creditorilor participanţi la procedura. Dispoziţiile sunt pe deplin aplicabile si hotărârilor adunării creditorilor, deși o dispoziţie expresa nu exista, prin textul de lege menţionat sancționându-se un comportament vădit abuziv ce prejudiciază grav interesele creditorilor participanţi la procedura concursual a insolventei.

Sunt spete in care s-a apreciat in sensul de mai sus, mai ales in condiţiile in care nu exista un comitet al creditorilor in procedura, situaţie in care atribuţiile comitetului creditorilor sunt exercitate de adunarea creditorilor (sentinţa civila nr. 792/2018 Tribunalul Cluj).

La aceasta concluzie, s-a ajuns plecând de la scopul legii insolventei instituit prin art. 2 din Legea nr.85/2006 respectiv instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului.

S-a apreciat ca, deși legea insolventei prevede abţinerea de la vot doar in situaţia comitetului creditorilor, aceste dispoziţii sunt aplicabile si adunării creditorilor in virtutea identităţii de raţiune si a principiului a fortiori. Se observa ca atribuţiile comitetului creditorilor sunt în principiu limitative, acestea tinzând spre recomandări adresate adunării creditorilor. Daca legea reglementează obligaţia abţinerii de la vot in caz de conflict de interese intre unul dintre creditorii membru al comitetului si interesul celorlalţi creditori din procedura, cu atât mai mult interdicţia ar trebui sa opereze in cazul votului exprimat in cadrul adunării creditorilor. Cu alte cuvinte, daca legea prevede abţinerea de la vot in luarea unor hotărâri cu impact mai redus, in cadrul adunării comitetului creditorilor, cu atât mai mult ar trebui sa opereze interdicţia in cazul votului exprimat in adunarea creditorilor prin care se adopta sau infirma masuri cu un impact major asupra derulării procedurii. Nu in ultimul rand, in situaţia existentei unui creditor majoritar care se afla in conflict de interese cu interesul celorlalţi creditori, prin necenzurarea votului acestuia pentru acest motiv, nu s-ar putea sancţiona abuzul de drept al acestuia, in contextul in care s-ar retine ca acesta nu are obligaţia de abţinere de la vot.

Plecând de la scopul legii insolventei instituit prin art. 2 din Legea nr.85/2006, respectiv instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, se poate afirma ca adunarea creditorilor este un organ deliberativ, colectiv prin care creditorii acţionează. Deși legea insolventei prevede abţinerea de la vot doar in situaţia comitetului creditorilor, aceste dispoziţii sunt aplicabile si adunării creditorilor in virtutea identităţii de raţiune si a principiului a fortiori.

Aceleaşi raţionamente s-au menţinut si in practica judiciara ulterioara intrării in vigoare a Legii nr. 85/2014, un exemplu recent in acest sens fiind sentinţa civila nr. **** a Tribunalului Bucureşti - Secţia a VH-a Civila.

Astfel, s-a apreciat ca art. 51 alin.5 se poate aplica prin analogie pentru a evita manipularea votului determinat de numărul mic de creditori când un creditor se afla din cauza interesului propriu in conflict de interese cu interesul concursual al celorlalţi creditori participanţi la procedura.

Legea insolventei nu reglementează expres interdicţia votului in cadrul adunării creditorilor, pentru un creditor aflat în conflict de interese; astfel toți creditorii au, inprincipiu, aceleaşi drepturi in cadrul procedurii.

Totuşi, daca legea prevede obligaţia abţinerii de la vot in situaţia in care votul exprimat de creditorul aflat in conflict de interese in cadrul comitetului creditorilor ar determina adoptarea unor masuri cu un impact mai redus decât cele ce pot fi adoptate in adunarea creditorilor, atunci cu atât mai mult ar trebui sa opereze aceeaşi interdicţie in cazul votului exprimat prin decizia prin care se adopta ori se infirma anumite masuri de importanta majora asupra derulării procedurii insolventei. Din această perspectiva instanţa apreciază ca se impune cenzurarea votului creditorilor aflaţi in conflict de interese, chiar daca -in cauzat nu a fost desemnat un comitet al creditorilor. Apreciind că Legea insolventei trebuie aplicata in spiritul ei, raţiunile avute in vedere la adoptarea art. 51 alin. (5) din lege se regăsesc si mai evident in cazul hotărârilor adoptate in Adunarea creditorilor , astfel ca, având in vedere si argumentul de interpretare a fortiori, acest text trebuie aplicat si in cazul Adunării, intenţia legiuitorului fiind de a sancţiona un comportament abuziv ce prejudiciază grav interesele creditorilor participanţi la procedura concursual a insolventei; regulile de interpretare a normelor juridice permit aplicarea argumentelor logice alături de celelalte norme de interpretare. Astfel, interpretarea logica a unei norme in baza principiului „ unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa distingă " nu exclude aplicarea principiului argumentului prin analogie mai ales in situaţia in care textul de lege este lacunar. Nu exista nicio raţiune logica pentru a nu sancţiona votul creditorului aflat in conflict de interese in Adunarea creditorilor, cat timp legea reglementează expres o astfel de interdicţie pentru acelaşi creditor in cadrul Comitetului creditorilor ; or, Hotărârile Adunării creditorilor sunt mult mai importante decât cele ale Comitetului.

Din această perspectiva , interesul concursual al creditorilor este respectat daca nu se tolerează manipularea votului in sens propriu de către persoanele aflate in conflict de interese.

Practica judiciara a apreciat necesitatea aplicării, prin simetrie juridica, a instituţiei conflictului de interese si in cazul votului exprimat in adunarea creditorilor tocmai si acelor situaţii in care in mod evident se încearcă manipularea votului.

S-a considerat ca in cadrul aributiilor Comitetului Creditorilor, preluate in acest caz de adunare, funcţionează mecanismul mandatului, iar in temeiului mandatului

Încredinţat de creditorii din adunarea creditorilor, un creditor din Comitetul creditorilor, respectiv din adunare care exercită atribuţii ale comitetului are obligaţia abţinerii de la vot.

Aceste dispoziţii legale privind votul in comitetul creditorilor sunt aplicabile prin analogie şi în materia adunării creditorilor, fata de faptul ca art. 1 Noul Cod Civil — Izvoarele dreptului prevede la alin. 2 ca, in cazurile neprevăzute de lege se aplica uzanţele, iar in lipsa acestora, dispoziţii referitoare la situaţii asemănătoare ( Decizia nr. 856/17.04.2018-Curtea de Apel Bucureşti).

Raportând textele de lege sus-citate, astfel cum acestea sunt interpretate, la situaţia de fapt prezentata, nu rezulta niciun motiv de nelegalitate, astfel cum impune art. 48 alin. (7) din Legea 85/2014 pentru situaţia anularii hotărârii adunării creditorilor.

Pentru aceste motive, s-a solicitat respingerea contestaţiei formulata de CEC BANK SA ca nefondata.

În susţinerea celor afirmate prin prezenta întâmpinare, s-au depus înscrisuri.

La data de 01.07.2020  ****,  a formulat în temeiul dispoziţiilor art. 205 Cod procedura civila, întâmpinare la contestaţia împotriva hotărârii adunării creditorilor debitoarei ***consemnata in Procesul - verbal din data de 17 martie 2020, publicat in Buletinul Procedurilor de Insolventa nr. **** din data de 18 martie 2020 („Hotărârea contestata" sau „Hotărârea atacata"), prin care, in temeiul argumentelor invocate in continuare si in baza probelor administrate, s-a solicitat respingerea contestaţiei formulata ca nefondata ( filele nr.113-114).

În fapt, prin hotărârea contestata creditorii *** reprezentând 40,25% din totalul creanţelor înscrise la masa credala si 84,45% din totalul creanţelor cu drept de vot au adoptat următoarele decizii:1.însuşirea de către Adunarea Creditorilor *** a cererii de chemare in judecata formulata de către debitoare, prin intermediul administratorului special al societăţii, domnul ***, in contradictoriu cu parata ***, cerere care face obiectul Dosarului nr. **** aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a Vl-a Civila, având in vedere principiul maximizării averii debitorului; 2. mandatarea administratorului judiciar *** in vederea susţinerii, in fata instanţelor de judecata, in numele debitoarei *** si in sensul prevederilor art. 115 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, a acţiunii care face obiectul Dosarului nr. *** aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a Vl-a Civila.

S-a mai susţinut, că hotărârea atacata a fost adoptata fara luarea in considerare a votului impotriva exprimat de CEC Bank prin punctul de vedere transmis pentru şedinţa Adunării Creditorilor având in vedere conflictul de interese in care contestatoarea se afla prin raportare la ordinea de zi supusa aprobării creditorilor Euro House, aspect menţionat ca atare in cuprinsul Procesului verbal încheiat la data de 17 martie 2020.

Prin contestaţia formulata contestatoarea pretinde ca Hotărârea contestata ar fi nelegala intrucat votul ***, in mod greşit, nu ar fi fost luat in considerare la formarea voinţei in cadrul Adunării Creditorilor, susţinând, in esenţa, ca, legea insolventei nu prevede expres interdicţia unui creditor de a vota in cadrul Adunării Creditorilor in situaţia existentei unui conflict de interese.

Tot in acest context, contestatoarea susţine ca votul negativ exprimat de aceasta prin punctul de vedere transmis pentru şedinţa Adunării Creditorilor *** din data de 17 martie 2020 ar fi justificat de pretinsa incidenţa a autorităţii de lucru judecat in ceea ce priveşte acţiunea ce face obiectul Dosarului nr. **** aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a Vl-a Civila, precum si de faptul ca aceasta ar fi nefondata.

Contrar raţionamentului ***, judecătorul - sindic este rugat sa constate ca, in practica judiciara constanta' in aceasta materie, s-a statuat ca, deși Legea insolventei prevede obligaţia de abţinere de la vot a membrului comitetului creditorilor care se afla, datorita interesului propriu, in conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanţi la procedura, pentru identitate de raţiune si in aplicarea principiului a fortiori aceasta abţinere se aplica si in situaţia adunării creditorilor, mai ales arunci când nu exista un comitet al creditorilor in procedura, situaţie in care conform art. 50 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, atribuţiile comitetului creditorilor sunt exercitate de adunarea creditorilor.

În sprijinul acestei concluzii, instanţele de judecata au avut in vedere ca, plecând de la scopul legii insolventei instituit prin art. 2 din Legea nr. 85/2014, respectiv instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a şansei de redresare a activităţii acestuia, se poate afirma ca adunarea creditorilor este un organ deliberativ, colectiv, prin care creditorii acţionează.

Astfel, deși legea insolventei prevede abţinerea de la vot doar in situaţia comitetului creditorilor, dispoziţiile art. 51 alin. (5) din Legea nr. 85/2014 se impun a fî aplicate si in cazul adunării creditorilor in virtutea indentitatii de raţiune si a principiului a fortiori, cu atât mai mult cu cat atribuţiile comitetului creditorilor sunt in principiu limitative, acestea tinzând spre recomandări adresate adunării creditorilor.

În aceste condiţii, daca legea reglmenteaza obligaţia abţinerii de la vot in caz de conflict de interese intre unul dintre creditori - membru al comitetului si interesul celorlalţi creditori in procedura, cu atât mai mult interdicţia trebuie sa opereze in cazul votului exprimat in cadrul adunării creditorilor.

În susţinerea poziţiei sale procesuale s-au invocat: sentinţa civila nr. 792 pronunţata la data de 4 mai 2018 de Tribunalul Specializat Cluj; sentinţa civila nr. 729 pronunţata la data de 7 mai 2018 de Tribunalul Tulcea, Secţia Civila de Contencios Administrativ si Fiscal; sentinţa civila nr. 3099 din data de 22 mai 2019 pronunţata de Tribunalul Bucureşti, Secţia a VII-a Civila.

Cu alte cuvinte, daca legea prevede abţinerea de la vot in luarea unor hotărâri cu impact mai redus, in cadrul adunării comitetului creditorilor, cu atât mai mult trebuie sa opereze interdicţia in cazul votului exprimat in adunarea creditorilor prin care se adopta sau se infirma masuri cu un impact major asupra derulării procedurii.

Nu in ultimul rand, in situaţia existentei unui creditor majoritar care se afla in conflict de interese cu interesul celorlalţi creditori, prin necenzurarea votului acestuia pentru acestuia pentru acest motiv, nu s-ar putea sancţiona abuzul de drept al acestuia, in contextul in care s-ar retine ca acesta nu are obligaţia de abţinere de la vot.

În speţa, judecătorul - sindic este rugat sa constate ca, in cadrul procedurii de insolventa privind pe **** nu a fost desemnat un comitet al creditorilor, atribuţiile comitetului creditorilor fiind preluate de către Adunarea Creditorilor debitoarei, iar *** are calitatea de creditor majoritar deţinând 52,33% din totalul creanţelor asupra averii debitoarei.

În al doilea rand, ordinea de zi a şedinţei Adunării Creditorilor convocata pentru data de 17 martie 2020 privea însușirea unei acţiuni in pretenţii formulata de debitoare in contradictoriu cu ****, context in care, conflictul de interese in care se afla contestatoarea este mai mult decât evident.

În al treilea rand, suplimentar argumentelor reţinute in practica judiciara a instanţelor de judecata constanta in aceasta materie, in speţa, se impune a fi vedere ca, necenzurarea votului exprimat de *** prin punctul de vedere comunicat pentru şedinţa Adunării Creditorilor din data de 17 martie 2020 ar fi venit in contradicţie cu principiul maximizării averii debitoarei ***, având in vedere valoarea obiectului acţiunii in pretenţii a cărei însușire a fost supusa aprobării creditorilor.

Urmează aşadar sa constataţi ca susţinerile contestatoarei contravin scopului si principiilor Legii nr. 85/2014, precum si normelor generale de interpretare a legii.

Astfel cum am arătat in cele ce preced, dispozitive legale privind votul in comitetul creditorilor sunt aplicabile prin analogie si in materia adunării creditorilor, fata de faptul ca dispoziţiile art. 1 alin. (2) Cod civil stabilesc ca, in cazurile neprevăzute de lege se aplica uzanţele, iar in lipsa acestora, dispoziţii referitoare la situaţii asemănătoare.

Ca atare, in aplicarea principiului ubi eadem est ratio, eadem lex esse debit, daca creditorul aflat in conflict de interese trebuie sa se abțină in cadrul şedinţelor comitetului creditorilor, cu atât mai mult acesta trebuie sa se abțină in cadrul şedinţelor adunării creditorilor.

O interpretare contrara, ar echivala cu încurajarea manipulării votului de către creditor in favoarea sa, ceea ce înseamnă exercitarea abuziva a dreptului creditorului majoritar, in defavoarea celorlalţi creditori.

Reţinând aşadar ca Legea insolventei trebuie aplicata in spiritul ei, urmează sa concluzionaţi ca raţiunile avute in vedere la adoptarea art. 51 alin. (5) din Legea nr. 85/2014 se regăsesc si mai evident in cazul hotărârilor adoptate in adunarea creditorilor, intenţia legiuitorului fiind de a sancţiona un comportament abuziv ce prejudiciază grav interesele creditorilor participanţi la procedura concursual a insolventei; regulile de interpretare a normelor juridice permiţând aplicarea argumentelor logice alături de celelalte norme de interpretare.

Astfel, interpretarea logica a unei norme in baza principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus nu exclude aplicarea principiului argumentului prin analogie mai ales in situaţia in care textul de lege este lacunar.

In concluzie, judecătorul - sindic este rugat sa constate ca nu exista nicio raţiune logica pentru a nu sancţiona votul creditorului aflat in conflict de interese in adunarea creditorilor, cat timp legea reglementează expres o astfel de interdicţie pentru acelaşi creditor in cadrul comitetului creditorilor cu atât mai mult cu cat hotărârile adunării creditorilor sunt mult mai importante decât cele ale comitetului.

Nu in ultimul rand, distinct de împrejurarea ca hotărârile adunării creditorilor pot fi anulate de către judecătorul - sindic exclusiv pentru motive de nelegalitate, iar nu pentru motive de oportunitate, susţinerile contestatoarei in legătura cu pretinsa incidenţa a autorităţii de lucru judecat si a caracterului nefondat a acţiunii ce face obiectul Dosarului nr. *** aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a Vl-a Civila sunt neavenite, cat timp judecătorul investit cu soluţionarea acţiunii este singurul competent sa se pronunţe asupra temeiniciei acesteia, fiind lipsite de relevanta aprecierile subiective ale contestatoarei care are calitatea de parat in cadrul litigiului.

In concluzie, pentru toate argumentele anterior invocate, Onorata Instanţa este rugata sa respingă Contestaţia astfel cum a fost formulata.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 205 Cod procedura civila, precum si celelalte dispoziţii.

La data de 01.07.2020  *** a formulat în temeiul dispoziţiilor art. 205 Cod procedura civila, întâmpinare la contestaţia împotriva hotărârii adunării creditorilor debitoarei *** consemnata in Procesul - verbal din data de 17 martie 2020, publicat in Buletinul Procedurilor de Insolventa nr. *** din data de 18 martie 2020 („Hotărârea contestata" sau „Hotărârea atacata"), prin care, in temeiul argumentelor invocate in continuare si in baza probelor administrate, s-a solicitat respingerea contestaţiei formulata ca nefondata ( filele nr.110-111), prin care a reiterat aceleaşi motive de fapt, şi temeiuri de drept, ca şi ***

La data de 01.07.2020 **** a formulat în temeiul dispoziţiilor art. 205 Cod procedura civila, întâmpinare la contestaţia împotriva hotărârii adunării creditorilor debitoarei **** consemnata in Procesul - verbal din data de 17 martie 2020, publicat in Buletinul Procedurilor de Insolventa nr. *** din data de 18 martie 2020 („Hotărârea contestata" sau „Hotărârea atacata"), prin care, in temeiul argumentelor invocate in continuare si in baza probelor administrate, s-a solicitat respingerea contestaţiei formulata ca nefondata ( filele nr.116-117), prin care a reiterat aceleaşi motive de fapt, şi temeiuri de drept, ca şi SC MULTIMARKETING COMPANY SRL.

La data de 01.07.2020 ** a formulat în temeiul dispoziţiilor art. 205 Cod procedura civila, întâmpinare la contestaţia împotriva hotărârii adunării creditorilor debitoarei ****consemnata in Procesul - verbal din data de 17 martie 2020, publicat in Buletinul Procedurilor de Insolventa nr. **** din data de 18 martie 2020 („Hotărârea contestata" sau „Hotărârea atacata"), prin care, in temeiul argumentelor invocate in continuare si in baza probelor administrate, s-a solicitat respingerea contestaţiei formulata ca nefondata ( filele nr.104-107), prin care a reiterat aceleaşi motive de fapt, şi temeiuri de drept, ca şi ***

La termenul de judecată din data de 02.07.2020 s-a depus la dosar de către *** întâmpinare, la contestaţia împotriva hotărârii adunării creditorilor debitoarei *** consemnata in Procesul - verbal din data de 17 martie 2020, publicat in Buletinul Procedurilor de Insolventa nr. 5372 din data de 18 martie 2020 („Hotărârea contestata" sau „Hotărârea atacata"), prin care, in temeiul argumentelor invocate in continuare si in baza probelor administrate, s-a solicitat respingerea contestaţiei formulata ca nefondata, prin care a reiterat aceleaşi motive de fapt, şi temeiuri de drept, ca şi ***

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

Prin încheierea din 16.11.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia a VII-a Civilă în dosarul nr.*** s-a admis cererea formulată de debitorul **** pentru deschiderea procedurii generale a insolvenţei şi în temeiul art.65 alin.1, art.71 din Legea nr.85/2014 s-a deschis procedura generală împotriva debitorului.

La data de 06.03.2020 s-a publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr.***faptul că este convocată adunarea creditorilor de către următorii creditori: **** pentru data de 17.03.2020, cu următoarea ordine de zi: 1. având în vedere principiul maximizării averii debitorului, se pune în discuţia adunării creditorilor însușirea de către adunarea creditorilor *** a cererii de chemare în judecată formulată de către ***, prin intermediul administratorului special al societăţii *** în contradictoriu cu pârâta ***, cerere ce face obiectul dosarului 36533/3/2019 şi se afla pe rolul TB secţia civila a VI- Civilă; 2. aprobarea mandatarii de către adunarea creditorilor, **** a administratorul judiciar **** în vederea susţinerii in fata instanţelor de judecata in numele debitoarei *** şi în sensul prevederilor, art. 115 alin. (1) din legea 85/2014, a acţiunii care face obiectul dosarului *** şi se află pe rolul TB secţia a VI - a civilă.

La şedinţa adunării creditorilor *** din data de 17.03.2020, au fost prezenţi următorii creditori: ***, toți prin doamna av. ***

Faţă de ordinea de zi stabilită, contestatoarea ***, cu o pondere totală la masa credală în cuantum de 52,33% a transmis vot prin corespondenţă, respectiv prin adresa nr. DAVA/B/2/3686/16.03.2020.

Votul  contestatoarei a fost următorul: "1. Banca votează negativ însuşirea de către adunarea creditorilor a cererii de chemare în  judecată  formulată  de  către ****, prin  intermediul administratorului special al societăţii dl. *** in contradictoriu cu pârâta CEC Bank SA, cerere ce face obiectul dosarului ***

Prin încheierea din 31.10.2018, Judecătoria Beiuş a reţinut faptul ca Banca deţine o creanţă certă, lichidă si exigibilă, izvorâtă din contractul de credit semnat cu debitoarea, precum şi faptul ca debitoarea nu a făcut dovada îndeplinirii obligaţiilor sale pentru a putea cere îndeplinirea obligaţiilor Băncii. Aceste aspecte sunt reţinute şi de către Tribunalul Bucureşti în procedura insolvenţei. Astfel încât, faţă de creanţa deţinută împotriva debitoarei avem autoritate de lucru judecat, Tribunalul Bucureşti secţia comerciala neputând reţine altfel.

2. Banca votează negativ mandatarea administratorul judiciar *** în vederea susţinerii în faţa instanţelor de judecată, în numele debitoarei ****şi în sensul prevederilor art.115 alin.1 din legea 85/2014, a acţiunii care face obiectul dosarului ***

Prin procesul verbal al hotărârii adunării creditorilor din data de 17.03.2020 publicat în B.P.I. nr. ***/18.03.2020 votul contestatoarei nu a fost luat în considerare, arătându-se că „având în vedere conflictul de interese în care se află creditorul ***, fiind vorba despre însuşirea de către Adunarea creditorilor a unei acţiuni în pretenţii formulată de către debitoare împotriva acestui creditor, precum şi despre mandatarea administratorului judiciar în vederea susţinerii acţiunii în pretenţii astfel formulată, votul exprimat de acest creditor prin adresa nr. DAVA/B/2/3686/16.03.2020 nu reprezintă un vot valabil exprimat şi, prin urmare, nu va fi luat în calcul la stabilirea creanţelor cu drept de vot.”

Prin prezenta contestatoare critică aspectul că în mod nelegal nu s-a ţinut cont de votul său.

Conform art.48 alin.7 din Legea 85/2014, „hotărârea adunării creditorilor poate fi anulată de judecătorul sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective si au făcut să se consemneze aceasta în procesul – verbal al adunării, precum si la cererea creditorilor care au lipsit motivat de la ședința adunării creditorilor  sau ale căror voturi nu au fost consemnate in procesul – verbal întocmit”.

Tribunalul reţine că prin procesul verbal al adunării creditorilor nu s-a precizat niciun temei legal în baza căruia nu a fost luat în considerare votul creditorului majoritar ****

Art.51 alin.5 din Legea 85/2014, invocat de către debitoare prin administrator special şi creditorii care au convocat adunarea creditorilor, prin întâmpinările depuse, are următorul cuprins: „dacă un membru al comitetului creditorilor se află, din cauza interesului propriu, in conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanți la procedură, acesta se va abține de la vot, sub sancțiunea anulării deciziei comitetului creditorilor, dacă fără votul său nu s-ar fi întrunit majoritatea cerută.”

Din economia Legii 85/2014, judecătorul sindic constată că această reglementează doar două situații in care creditorii sunt obligația să se abțină de la vot, respectiv art.51 alin.5, mai sus – redat si art.138 alin.5 (”creditorii care, direct sau indirect , controlează, sunt controlați sau se află sub control comun cu debitorul pot vota cu privire la planul de reorganizare, sub condiția ca programul de plăți să nu le ofere nici o sumă sau să le ofere mai puțin decât ar primi in cazul falimentului(…)”).

În speță, nu a fost desemnat un comitet al creditorilor.

Judecătorul sindic reține că nu pot fi aplicate prin analogie dispozițiile referitoare la comitetul creditorilor şi în cazul deciziilor comitetului creditorilor. Art.48 din Legea 85/2014 reglementează îin detaliu convocarea şi deliberarea în cadrul adunării creditorilor, fără a prevedea vreo situație în care un creditor ar trebui să se abțină de la vot, iar art.48 alin.7 reglementează acțiunea în anularea hotărârii adunării creditorilor, pentru motive de nelegalitate, fără vreo referire la motive legate de un posibil conflict de interese.

Textele art.51 alin.5 si art.138 alin.5 din Legea 85/2014 sunt texte de strictă interpretare, întrucât cuprind limitări ale dreptului de vot recunoscut tuturor creditorilor îndreptățiți să participe la procedură, în sensul art.5 pct.19 din Legea 85/2014.

Astfel, contrar opiniei creditorilor ***, cât şi ale debitorului prin administrator judiciar, judecătorul sindic va reține că în lipsa unei obligații legale de a se abține, votul creditorului în cadrul adunării creditorilor este unul valabil exprimat.

Însă, judecătorul sindic constată că punctele aflate de pe ordinea de zi a Hotărârii Adunării Creditorilor debitoarei  *** din data de 17.03.2020, publicată în BPI nr. ***/18.03.2020  intră în atribuţiile administratorului judiciar, nefiind suspuse aprobării adunării creditorilor.

Astfel, potrivit art. 5 pct. 66 lit. c) din Legea nr. 85/2014 prevede că „supravegherea exercitată de administratorul judiciar, în condiţiile în care nu s-a ridicat dreptul de administrare a debitorului, constă în analiza permanentă a activității acestuia, avizarea prealabilă atât a măsurilor care implică patrimonial debitorul, cât și a celor menite să conducă la restructurarea/ reorganizarea acestuia și urmărirea operațiunilor efectuate în baza avizului prealabil. Avizarea se efectuează având la bază o raportare întocmită de către administratorul special, care menționează și faptul că au fost verificate și că sunt îndeplinite condițiile privind realitatea și oportunitatea operațiunilor juridice supuse avizării. Supravegherea operațiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului se face prin avizul prealabil acordat cel puțin cu privire la următoarele operațiuni:a) plățile, atât prin contul bancar, cât și prin casierie; aceasta se poate realiza fie prin avizarea fiecărei plăți, fie prin instrucțiuni generale cu privire la efectuarea plăților;b) încheierea contractelor în perioada de observație și în perioada de reorganizare;c) operațiunile juridice în litigiile în care este implicat debitorul, avizarea măsurilor propuse privind recuperarea creanțelor; d) operațiunile care implică diminuarea patrimoniului, precum casări, reevaluări etc.; …”

Potrivit art. 58 lit. l) din Legea nr. 85/2014, printre atribuţiile administratorului judiciar se număra si încasarea creanţelor, urmărirea încasării creanţelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de către debitor înainte de deschiderea procedurii, formularea şi susţinerea acţiunilor in pretenţii pentru încasarea creanţelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocaţi.

În aceste condiţii, judecătorul nu poate reţine susţinerile creditorilor ****, cât şi ale debitorului prin administrator judiciar, că prin luarea în considerare a votului contestatoarei, în calitate de creditor majoritar, li s-ar fi îngrădi dreptul celorlalţi creditori la maximizarea averii debitorului, câtă vreme aşa cum s-a arătat mai sus aceasta este o atribuţie a administratorului judiciar, care are obligaţia legală de a o analiza şi de a lua o măsură cu privire la această cerere de chemare în judecată.

Susţinerile creditoarei în sensul că judecătorul sindic ar trebui să reţină că votul exprimat de acesta ar reprezenta o poziţie reală, precum şi a constatării demersului inutil şi lipsit de justificare pentru interesele creditorilor nu intră în atribuţiile judecătorului sindic, acesta fiind chemat să analizeze hotărârea adunării creditorilor strict pentru motive de nelegalitate, iar nu analizarea oportunităţii votului unui creditor.

Pentru aceste considerente, judecătorul sindic va admite contestaţia formulată de contestatoarea *** şi va anula Hotărârea Adunării Creditorilor debitoarei  *** din data de 17.03.2020, publicată în BPI nr. ***/18.03.2020.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite contestaţia, împotriva hotărârii adunării creditorilor din data de 17.03.2020, formulată de contestatoarea *** în contradictoriu cu intimata ***, administrator judiciar al debitoarei ***, debitoarea ***, prin administrator special *** şi cu toţi creditorii.

Anulează Hotărârea Adunării Creditorilor debitoarei  *** din data de 17.03.2020, publicată în BPI nr. ***

Cu drept de apel în termen de 7 zile de la comunicare, apel care se depune la Tribunalul Bucureşti, Secţia a VII a Civilă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi 16.07.2020.

PRESEDINTE GREFIER

**** ****

Deschiderea procedurii insolvenţei la cererea debitorului; desemnarea practicianului în insolvenţă

Atunci când legea îi conferă posibilitatea judecătorul – sindic de a alege practicianul în insolvență dintre mai multe propuneri formulate de creditori, trebuie să se urmărească asigurarea unei proceduri eficiente, inclusiv prin mecanisme adecvate de comunicare și derulare a procedurii într-un timp util și rezonabil, într-o manieră activă și imparțială, cu un minim de costuri, așa cum prevede art.4 pct.3 din Legea nr.85/2014.

Este evident faptul că procedura insolvenței debitoarei PROTAN SA este una complexă raportat la numărul mare de creditori, activitatea desfășurată de societatea debitoare și localizarea acesteia, bunurile deținute de debitoare, problemele de mediu specifice lichidării unei societăţi având ca obiect de activitate colectarea deşeuri de origine animală.

În aceste condiții, era necesară desemnarea unui practician în insolvență care să aibă mijloacele logistice și resursele umane necesare susținerii acestei proceduri de insolvență, iar DTA INSOLVENCY IPURL răspundea acestor cerințe.

Mai trebuie remarcat și faptul desemnarea unui practician în insolvență care are sediul profesional în localitatea în care se află sediul social al debitoarei și al instanței de judecată poate constitui un element în alegerea pe care trebuie să o facă judecătorul – sindic.

Judecătorul – sindic nu poate și nu trebuie să facă o analiză a creanțelor pretinse de creditorii care au propus desemnarea unor practicieni în insolvență.

Nu există nicio dispoziție legală care să permită judecătorului – sindic să verifice certitudinea, lichiditatea și exigibilitatea creanțelor invocate de creditorii care au formulat cereri de deschidere a procedurii insolvenței atunci când soluționează cererea introdusă de debitor.

Din contră, art.66 al.7 din Legea nr.85/2014 prevede în mod expres faptul că se soluționează cererea debitorului în procedură necontencioasă, în cazul admiterii acesteia cererile creditorilor urmând a fi calificate drept declaraţii de creanţă, iar în cazul respingerii sale, se vor soluţiona cererile creditorilor potrivit art.72 și următoarele din legea insolvenței.

Este evident faptul că voința legiuitorului a fost în sensul judecării cu prioritate a cererii de deschidere a procedurii insolvenței formulate de debitor și, în funcție de soluția dată acestei cereri, urmează a fi stabilită și soarta cererilor de deschidere a procedurii insolvenței introduse de creditori.

În aceste condiții, ar fi ilegal ca, atunci când soluționează cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de debitor, judecătorul – sindic să analizeze creanțele invocate de creditori prin cererile de deschidere a procedurii insolvenței și să facă aprecieri cu privire la certitudinea, lichiditatea și exigibilitatea acestora.

Împrejurarea că un creditor pretinde că deține o creanță majoritară nu are nicio relevanță atunci când judecătorul – sindic desemnează lichidatorul judiciar în condițiile art.45 al.1 lit.d din Legea nr.85/2014.

Așa cum a fost menționat mai sus, judecătorul – sindic nu poate analiza creanțele invocate de creditori prin cererile de deschidere a procedurii insolvenței și să facă aprecieri cu privire la cuantumul acestora.

În aceste condiții, simplele afirmații ale creditorilor cu privire la valoarea / natura creanțelor nu pot fi luate în considerare.

Dacă legiuitorul ar fi dorit ca desemnarea lichidatorului judiciar să se facă în funcție de valoarea creanțelor pretinse de creditori ar indicat expres acest lucru.

(TRIBUNALUL BUCUREŞTI – SECŢIA A VII-A CIVILĂ

Sentinţa civilă nr.3293/31.05.2019

judecător Ghiugan Ionela Mariana)

La data de 21.08.2018 fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a VII-a Civilă cererea debitorului  *** care a solicitat deschiderea procedurii simplificate de faliment conform dispoziţiilor din în temeiul art. 71 alin. (1), art. 66, art. 67 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

În motivare debitoarea arătat, în esenţă, că a constatat un dezechilibru financiar bazat pe lipsa de lichidităţi şi că are datorii care depăşesc mai mult de 60 de zile, în cuantum de  36.682.378,12 lei.

La data de 04.11.2010 împotriva societăţii *** a fost deschisă procedura generală a insolvenţei (Tribunalul Bucureşti, dosar nr. ***), iar în perioada 26.01.2012 -09.04.2015 a făcut obiectul unui proceduri de reorganizare, în baza unui plan de reorganizare reuşit. Procedura de reorganizare s-a finalizat cu succesul planului, astfel prin sentinţa civilă nr. 3400 pronunţată în şedinţă publică la data de 09.04.20l5 de Tribunalul Bucureşti, societatea ieşind din reorganizare.

In perioada 2015 şi până în prezent societatea şi-a desfăşurat activitatea în condiţii obişnuite, în cadrul a cinci sucursale, respectiv ****, confruntându-se însă cu dificultăţi specifice, dintre care menţionăm: apariţia de societăţi concurente cu obiect de activitate similar, creşterea rigorilor prevăzute de legislaţia în vigoare cu privire la colectarea, transport, procesarea deşeurilor de origine animală, ceea ce a impus costuri suplimentare cu modernizarea, retehnologizarea echipamentelor şi instalaţiilor utilizate precum şi a flotei auto, creşterea costurilor cu resursele umane (număr mediu de salariaţi 157), astfel la începutul anului 2018 a început să întâmpine dificultăţi reale în efectuarea plăţilor datorate creditorilor săi - salariali, bancari, comerciali şi către asociatul majoritar - ajungând, aşa cum rezultă şi din documentele financiar - contabile anexate în imposibilitatea de a achita datoriile certe, lichide şi exigibile pe care le are faţă de terţi, datorii ce depăşesc cu mult valoarea prag de 40.000 lei şi au scadenţe ce depăşesc cu mult 60 de zile.

În susţinerea cererii, a depus înscrisurile prevăzute de art. 67 alin. 1 din Legea insolvenţei nr. 85/2014.

În cauză au fost formulate cereri de intervenţie de către creditorii **** prin care se solicită respingerea cererii de deschidere a procedurii simplificate de faliment ca urmare a lipsei unei hotărâri a adunării generale a acţionarilor , conform art. 66 alin. 5 din Legea nr. 85/2014, precum şi inexistenţa unei stări de incapacitate de plată.

Prin încheierea din data de 07.09.2018 instanţa a admis în principiu cererile de intervenţie numai în ceea ce priveşte aspectele legale de îndeplinirea condiţiilor de formă privitoare la deschiderea procedurii de insolvenţă, respectiv lipsa unei hotărâri a adunării generale a acţionarilor,invocarea pe această cale a inexistenţei unei stări de insolvenţă fiind apreciată a fi incompatibilă cu procedura insolvenţei, pentru formularea unor astfel de apărări creditorii având deschisă calea opoziţiei prevăzute de art. 71 alin. 2 din Legea nr. 85/2014.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa constată următoarele.

Debitoarea a depus la dosar toate documentele prevăzute de art. 67 din Legea nr. 85/2014, iar instanţă constată că debitorul înregistrează obligaţii în cuantum superior valorii de 40.000 lei ( respectiv 36.682.378, 12 lei) de natură a da naştere, potrivit art. 5 pct. 29 şi 72 din Legea nr. 85/2014, a prezumţiei cu privire la existenţa stării de insolvenţă.

Astfel societatea a înregistrat în primele 6 luni ale anului 2018 o pierdere de 515.123 lei, din care 313.084 pierdere din exploatare, înregistrând la 30.07.2018  datorii de 31.149.197 lei care trebuie plătite într-o perioada de până la un an şi 5.863.376 lei datorii care trebuie plătite în mai mult de un an, în timp ce disponibilul în cont era de 295.698 lei, iar creanţele de încasat într-o perioadă mai mare de un an erau de 4.049.420 lei, mult mai mici decât datoriile.

Situaţia economică se menţine la nivelul lunii iulie 2017 când se  înregistrează aceeaşi pierdere, iar sumele disponibile în casă şi conturi sunt de 32.479 lei, respectiv 118.675, 02 lei insuficiente pentru plata creanţelor de 36.682.378, 12 lei.

Instanţa, prin raportare la datele contabile avute la dispoziţie la acest moment, constată  că în cauză se poate reţine existenţa unei stări de insolvenţă a debitorului, respectiv de incapacitate de plată a datorii exigibile cu sumele de bani disponibile.

Potrivit art. 66 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 debitorul are obligaţia de a formula cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă în termen de 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă. Potrivit art. 66 alin. 5 din Legea nr. 85/2014 cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă se semnează de către persoanele care au atribuţii de conducere a societăţii, cărora le revine şi răspunderea pentru încălcarea obligaţiei prevăzute de lege, incriminată sub forma infracţiunii de bancrută simplă, prevăzută de art. 240 din Codul penal.

Obligaţia este prevăzută în sarcina organelor de conducere tocmai avându-se în vedere pericolul social generat de continuarea unei activităţi în condiţii de incapacitate de plată, prejudicierea creditorilor prin majorarea unui pasiv care nu va putea fi acoperit în termenele convenite , ceea ce e de natură a determina incapacitatea de plată a creditorilor şi generare unei reacţii în lanţ la nivel economic.  Art. 66 alin. 5 din Legea nr. 85/2014 prevede necesitatea existenţei unei hotărâri a adunării generale a acţionarilor numai în ceea ce priveşte formularea cererii de deschidere a procedurii de faliment, care presupune dizolvarea societăţii debitoare.

În condiţiile în care acţionarii nu înţeleg să adopte o astfel de hotărâre, obligaţia de organelor  de conducere a societăţii de formulare a cererii subzistă, numai că procedura nu poate îmbrăca forma unei proceduri simplificate de faliment, ci a procedurii generale de insolvenţă.

În speţă, cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă a fost formulată de către directorul general, prin intermediul avocatului ales, şi are la baza decizia consiliului de administraţie depusă la dosar şi emisă în baza art. 142 alin. 2 lit. f din Legea nr. 31/1990.

În cauză nu a fost adoptată o hotărâre AGA privind deschiderea procedurii simplificate de faliment, existenţa unei cereri de deschidere a procedurii de faliment formulate de către acţionarul majoritar în considerarea calităţii sale de creditor nu poate fi considerată a înlocui o hotărâre a acţionarilor.

În general, lipsa unei hotărâri a acţionarilor în privinţa declanşării procedurii de faliment conduce la deschiderea procedurii generale de insolvenţă, în condiţiile în care se constată existenţa unei incapacităţi de plată.

În speţă debitoarea a mai făcut obiectul unei proceduri de reorganizare judiciară  de insolvenţă pe bază de plan, derulată în cadrul dosarului nr. **** finalizată prin sentinţa nr. 340/2015 prin care s-a dispus închiderea procedurii de insolvenţă ca urmare a îndeplinirii obligaţiilor asumate prin plan.

 Potrivit art. 69 din Legea nr. 85/2014, debitorii care în ultimii 5 ani precedenţi hotărârii de deschidere a procedurii au mai fost supuşi unei proceduri de reorganizare judiciară nu mai pot  fi supuşi reorganizării judiciare.

În aceste condiţii, debitorul nu avea posibilitatea de a opta pentru deschiderea procedurii generale de insolvenţă, în această ipoteză ajungerea în stare de insolvenţă conduce în mod automat la deschiderea procedurii simplificate de faliment, chiar şi în lipsa unei voinţe manifestate expres de către acţionari.

Faţă de acte considerente, instanţa va admite cererea debitorului, va respinge cererile de intervenţie şi va dispune temeiul art. 145 alin. 1 raportat la art. 71 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 şi art.69 din Legea nr. 85/2014 intrarea în procedură simplificată de faliment şi luarea tuturor măsurilor care decurg din aceasta.

În temeiul 145 alin. 2  din Legea nr. 85/2014 va  ridica dreptul de administrare al debitorului şi va dispune dizolvarea societăţii debitoare.

În ceea ce priveşte desemnarea lichidatorului judiciar, potrivit art. 45 lit. d din Legea nr. 85/2014, în cazul în care atât debitorul, cât şi creditorii au formulat solicitări privind desemnarea unui practician în insolvenţă, va prevala solicitarea creditorului, iar dacă vor fi formulate mai multe solicitări de către creditori, judecătorul-sindic va desemna motivat pe unul dintre aceştia.

În cauză au formulate cereri de desemnare a lichidatorului judiciar de către debitoare şi creditorul ***, acţionarul majoritar al societăţii debitoare, respectiv ****, precum şi de către *** în persoana practicianului în insolvenţă *** . Aşa cum rezultă din lista depusă de către debitor, cele două societăţi sunt principalii creditori ai debitoarei.

Procedura insolvenţei debitorului *** are un grad ridicat de complexitate care derivă din numărul mare de creditori, desfăşurarea activităţii pe o rază mare teritorială, deţinerea de bunuri în zone diferite din ţară, activitate economică complexă şi problemele de mediu specifice lichidării unei societăţi având ca obiect de activitate colectarea deşeuri de origine animală, ceea ce impune desemnarea unui lichidator judiciar care să beneficieze de logistica şi resursele umane necesare îndeplinirii acestor atribuţii.

Dispoziţiile legale mai sus menţionate limitează alegerea judecătorului - sindic la practicienii în insolvenţă propuşi de către creditori. În aceste condiţii, instanţa  posibilitatea de a opta pentru  un cabinet individual de insolvenţă sau pentru o întreprindere unipersonală de practicieni în insolvenţă,  condiţii în care urmează  a desemna în calitate de lichidator judiciar provizoriu pe ***, care , potrivit ofertei depuse la dosar, beneficiază de mai multe resurse umane.

Cererile de deschidere a procedurii de insolvenţă formulate de către creditori urmează a fi calificate ca declaraţii de creanţă, potrivit art. 66 alin. 6 din Legea nr. 85/2014.

Prin decizia civilă nr. 2359/16.11.2018.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a V-a Civilă în dosarul nr. 28360/3/2018 hotărârea instanţei de fond a devenit definitivă, prin respingerea apelului ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare