Competenţa organelor fiscale de a emite decizii de impunere in materia creanţelor bugetare

Dosar nr. ... /63/2021

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA CIVILĂ Nr. ... /2022

Şedinţa publică de la 03 Februarie 2022

Completul compus din:

Preşedinte ...

Grefier ...

Pe rol judecarea cauzei Contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamanta ... în contradictoriu cu pârâţii DIRECTIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANTELOR PUBLICE DOLJ şi ADMINISTRATIA JUDETEANĂ A FINANTELOR PUBLICE CRAIOVA, având ca obiect contestaţie act administrativ fiscal.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns av. ... pentru reclamantă, lipsă fiind pârâţii.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la data de 25.01.2022 a fost depus răspunsul la întâmpinare din partea reclamantei, după care:

Instanţa, procedând la verificarea competentei de soluţionare a prezentei cauze, în baza art. 131 alin. 1 din Codul de procedură civilă,  constată că este competentă, general, material şi teritorial să judece prezenta cauză, în baza art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Instanţa acordă cuvântul pe probatoriu.

Apărătorul reclamantei solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile de la dosarul cauzei.

Instanţa, în baza art. 255 si art. 258 din Codul de procedură civilă, încuviinţează părţilor, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind-o pertinentă, concludentă şi utilă soluţionării cauzei.

La interpelarea instanţei, dacă mai există alte chestiuni prealabile, apărătorul reclamantei învederează faptul ca  nu a putut identifica ordinul de plată nr. ... /2017 despre care se face vorbire în întâmpinare.

Instanţa învederează faptul că se face vorbire despre un extras de trezorerie în care figurează prevăzut acest ordin de plată şi acel extras este la dosarul cauzei.

Apărătorul reclamantei solicită emiterea unei adrese către pârâţi pentru a se depune ordinul de plată nr. ... /2017.

Instanţa respinge solicitarea apărătorului reclamantului, având în vedere aspectele invocate în cauză şi probele existente la dosarul cauzei, arătând că nu se impune emiterea acestei adrese, existând suficiente elemente încât să se pronunţe în prezenta cauză.

Nemaiexistând alte cereri de formulat, instanţa declară terminată cercetarea judecătorească şi acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului.

Apărătorul reclamantei solicită admiterea contestaţiei şi anularea actelor administrative contestate şi să se constate că, în principal, sunt incidente dispoziţiile art. 49 (1) lit. a, în sensul că decizia este nulă, fiind emisă de o autoritate necompetentă, în raport de art. 23 şi art. 100. Totodată arată că, creanţa este una clară, este una bugetară şi nu fiscală, iar ANAF prin organele sale nu avea competenţe să emită această decizie. De asemenea, arată că această decizia trebuia emisă de către APIA, fiind organul competent. În subsidiar, arată că s-a invocat prescripţia, sub două aspecte: o dată sub aspectul art. 93 (1) din OG nr. 92/2003 (a trecut mai mult de 6 ani de la ultima plată) şi o dată sub aspectul art. 23 raportat la aplicativitatea art.31 şi art.32 din Legea nr. 287/2009. Acesta mai arată faptul că ar fi incidentă şi prescripţia prevăzută de Codul Civil, cea de trei ani, în sensul că ar fi incidente disp.art. 2523 C.civ. Luând în considerare acel ordin de plată din 2017, din luna iulie, se poate observa faptul că au trecut 3 ani până când a fost emisă decizia de impunere nr. ... /25.06.2021, deci şi în acest sens este împlinit termenul de prescripţie, cu efectul obligării organului fiscal de a nu mai emite acte de impunere. De altfel, mai arată faptul că se face vorbire despre două decizii de impunere.În această situaţie, s-ar pune problema unei duble impuneri. În concluzie, apreciază că cererea este întemeiată şi pe cale de consecinţă solicită admiterea acesteia. Cu cheltuieli de judecată.

INSTANŢA

Deliberând, constată:

Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Dolj sub nr. ... /63/2021, în data de 15.12.2021, reclamanta ... i-a chemat în judecată pe pârâţii ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE DOLJ şi DIRECTIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANTELOR PUBLICE CRAIOVA solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea Deciziei nr. ... /16.11.2021 emisă de DGRFP Craiova şi a Deciziei nr ... /25.06.2021 emisă de AJFP Dolj privind obligaţiile fiscale în sumă de suma de 560.038 lei stabilite în urma preluării acestora de la contribuabili.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr ... /25.06.2021 emisă de AJFP Dolj privind obligaţiile fiscale în sumă de 560.038 lei stabilite în urma preluării acestora de la contribuabili, prin care a invocat motivul de nulitate prev. de art. 49(1) lit. a rap. la art. 23 şi art. 100 din Legea nr. 207/2015-Cod procedură fiscală.

Decizia de Impunere nr. ... /25.06.2021 este nulă fiind emisă cu încălcarea prevederilor legale privind competenţa, în speţă suma de 560.038 lei este o creanţă bugetară ci nu fiscală aşa cum prevede art. 23 din Legea nr. 207/2015.

Astfel, având în vedere caracterul creanţei preluate în sumă de 560.038 lei,  care este o obligatie bugetară, nu obligaţie fiscală aşa cum prevede art. 23, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Dolj (A.J.F.P. Dolj) nu are competenta potrivit art.100 (1) din Legea nr. 207/2015 să emită decizii privind creanţele bugetare reprezentând prejudicii/plăţi nelegale din fonduri publice ce trebuie recuperate- cazul de faţă.

Totodată arată că motivele de anulare sunt art. 49 (3) din  Legea nr. 207/2015 împlinirea termenului privind prescripţia a dreptului organului fiscal de a stabili creanţe fiscale cu efect- încetarea procedurii de emitere a titlului de creanţă fiscal aspect ce duce la anularea Deciziei de Impunere cu nr. ... /25.06,2021.

DGRFP Craiova -Serviciul de Soluţionare prin Decizia nr. ... /16.11.2021 a respins contestaţia.

Decizia nr. ... /16.11.2021 este nelegală şi netemeinică, organul de soluţionare a contestaţiei considerând că obligaţia bugetară în sumă de 560038 lei este asimilată creanţei fiscale astfel sunt incidente dispoziţiile art.23 din Legea 207/2015.

În ceea ce priveşte prescripţia dreptului de a mai stabili creanţe fiscale acestea consideră că termenul de prescripţie nu a fost împlinit pe motiv că acesta curge de la 01 iulie a anului următor pentru care se datorează obligaţia fiscală, dar în ceea ce priveşte prescripţia prev. de art 2500, art. 2517, art. 2523 N.c.civ. se apreciază că aceste articole nefiind aplicabile.

Reclamanta a apreciat că este întemeiată contestaţia, solicitând astfel admiterea  şi să se constate în principal nulitatea deciziei ... /25.06.2021 care este emisă cu încălcarea dispoziţiilor de competenţă fiind incidente disp.art. 49(1) lit.a rap. la art 23 şi art. 100 din Legea nr.  207/2015-Cod procedură Fiscală .

În acest sens a învederat faptul că temeiul de drept al emiterii deciziei este art. 23 din Legea nr. 207/2015.

Totodată a arătat că suma de 560.038 lei înscrisă în decizie este creanţă bugetară prev. de art 1 pct 7 din L. 207/2015-Cod Procedură Fiscală şi stabilită de APIA conform art.l  pct.38 prin procesul- verbal nr. ... /22.11.2013, nu fiscală prev. de art. 1 pct. 10 din Legea nr. 207/2015-Cod Procedură Fiscală.

Potrivit art. 100(1) din Legea nr. 207/2015: (l)Creanţele bugetare reprezentând prejudicii/plăţi nelegale din fonduri publice ce trebuie recuperate potrivit legii se stabilesc prin decizie, de către autorităţile competente adică de APIA.

Fată de cele sus arătate având în vedere caracterul creanţei preluate în sumă de 560.038 lei care este obligaţie bugetară, nu obligaţie fiscală aşa cum prevede art. 23 din Legea nr. 207/2015, reclamanta a apreciat că  A.J.F.P. Dolj nu are competenta potrivit art. 100 (1) din Legea nr. 207/2015 să emită decizii privind creanţele bugetare reprezentând prejudicii/plăţi nelegale din fonduri publice ce trebuie recuperate - cazul de fată.

Reclamanta a arătat că potrivit art. 91(1) din OG nr. 392/2003-  dreptul organului fiscal de a stabili creanţe fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel şi începe sa curgă conform art 92(2) de la data de 1 ianuarie a anului următor celui in care s-a născut creanţa fiscala potrivit art 23.

Astfel a arătat că au trecut mai mult de 5 ani adică 7 ani şi jumătate de la data de 01 ianuarie 2014 când a început să curgă termenul de prescripţie pentru suma de 560038 lei, scadenta 22.11.2013 stabilita de APIA prin procesul- verbal ... /22.11.2013 şi data de 25.06.2021 când a fost emisă Decizia de Impunere nr ..., sunt incidente disp. 93(1) din OG nr.92//2003.

În condiţiile în care art. 23 din C fiscal face referire la aplicabilitatea art. 31, 32 şi ale art. 2.324 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 - Codul civil fiind o obligaţie de garantare, sunt incidente dispoziţiile art. 2500, 2517, 2523 Noul Cod Civil, astfel au trecut mai mult de 3  ani adică 4 ani de la radierea debitorului ... de la data de 22.06.2017 când începe să curgă termenul de prescripţie şi pană la 25.06.2021 când fost emisă Decizia de Impunere nr. ..., astfel sunt incidente dispoziţiile art. 112 din Legea nr. 207/2015.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 8(1), art. 10(1), art. 11(1) din L554/2004, art. 1 pct. 7,10 ,37,38, art. 23, art. 49(1) lit. a , art. 100, art. 110, art. 112, art. 268, art. 281 din Legea nr. 207 /2015 Codul de Procedură Fiscală, art. 91,93, din OG 92/2003 vechiul Cod de procedura fiscala şi art. 2500,2517,2523 N.c civ.

În baza art. 194 din Codul de procedură civilă, la cererea de chemare în judecată au fost anexate înscrisuri (filele nr. 6-34).

Cererea a fost legal timbrată cu 100 lei taxă judiciară de timbru, în baza art. 16 lit. a din O.U.G. 80/2013.

Pârâţii ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE DOLJ şi DIRECTIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANTELOR PUBLICE CRAIOVA au depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată.

În susţinerea întâmpinării, pârâţii au arătat că prin Decizia de impunere nr. ... /25.06.2021 s-au preluat obligaţii fiscale în sumă de 560.038 lei, ca urmare a radierii contribuabilului ...

Suma de 560.038 lei preluată de ... pe codul numeric personal, în calitate de titular al întreprinderii individuale, ca urmare a radierii ..., din registele în care a fost  înregistrată potrivit legii, nu se mai poate încasa de la entitate, respectiv din patrimoniul afacerii, şi astfel suma s-a transferat la persoana fizică ca atare, colectarea obligaţiilor fiscale continuând din patrimoniul personal al persoanei fizice pe cod numeric personal.

Pârâta a arătat că nu se poate reţine critica reclamantei cu privire la aplicarea prevederilor art. 100 din Lg.207/2015, conform cărora creanţele bugetare se stabilesc prin decizie, de către autoritătile competente, adica de APIA, care a stabilit această sumă prin Procesul verbal ... /22.11.2013 pus în executare prin titlu executoriu nr. ... /24.06.2014.

Astfel, a solicitat aplicarea in speţa a următoarelor dispoziţii legale: art. 1 pct. 1, 2 b),7, 27, art. 2, art. 3, art. 23 din Codul de procedură fiscală.

S-a arătat că emiterea deciziei de impunere de organul fiscal s-a făcut în conformitate cu art. 93 alin (2) din Codul de procedură fiscală, citat mai sus.

Din prevederile legale mai sus citate, reiese faptul că obligaţiile fiscale restante ale entităţilor fără personalitate juridică radiate, înregistrate în evidenţa fiscală pe cod de înregistrare fiscală, se scad din evidenţa fiscală de pe acesta şi se înregistrează pe codul numeric personal al titularului întreprinderii individuale, organul fiscal în acest sens emite Decizia de impunere privind obligaţiile fiscale stabilite în urma preluării acestora de la contribuabilii radiaţi.

După preluarea obligaţiilor fiscale de către persoana fizica, organul fiscal competent în administrarea întreprinderii individuale radiate, a anulat şi scăzut din evidenţa fiscală obligaţiile fiscale rămase nestinse pe codul de înregistrare fiscala, în temeiul art. 266 alin. (4 ind.1) şi (8) din Codul de procedură fiscală, aceste prevederi au ca obiect nu anularea obligaţiilor fiscale şi renunţarea la încasarea lor ci, faptul că nu se mai pot încasa respectivele obligaţii de la entităţi fără personalitate juridică, respectiv din patrimoniul afacerii şi se transferă la persoana fizică. Ca atare, colectarea lor continua din patrimoniul personal al persoanei fizice.

Dispoziţiile art. 26 din O.U.G. nr. 44/2008 şi ale art. 23 alin. (3 )din Legea nr. 207/2015 sunt dispoziţii aplicabile persoanelor titulare ale unei intreprinderi individuale care trebuie aplicate şi nu se poate considera că aceste dispoziţii se aplică doar până la momentul radierii întreprinderii individuale.

In baza prevederilor legale citate mai sus, pârâţii au solicitat instanţei sa constate că decizia de impunere contestată a fost întocmită urmare a aplicării art. 23 alin.(3) şi (4) din Codul de procedură fiscală şi nu au fost aplicate prevederile art. 100 alin (1), prin prezenta decizie creanţa stabilita de APIA prin titlu de creanţă ... /29.11.2013 a fost transferată de pe întreprinderea individual radiată, întrucât nu mai este posibilă ţinerea obligaţiilor fiscale rămase nestinse pe codul de înregistrare fiscală în evidenţa fiscala, la persoana fizică ca atare, colectarea lor continuând din patrimoniul personal al persoanei fizice.

De asemenea au arătat că în speţă, sunt incidente şi prevederile OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, făcându-se trimitere la dispoziţiile art. 21. alin. 1, 19, 20, art. 38, art. 40, art. 43 şi art. 44.

S-a făcut de asemenea referire şi la prevederile art. 25 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În baza tuturor acestor dispoziţii legale coroborate, se impune concluzia ca obligaţia de plată, respectiv creanţă APIA, este o obligaţie fiscală, rezultând dintr- un raport de drept material fiscal.

Legea defineşte creanţele în funcţie de destinaţia sumelor, distincţia în funcţie de caracterul creanţei care se colectează la bugetul general consolidat de stat este, de asemenea, nerelevantă din perspectiva calificării creanţei şi, respectiv, a obligaţiei fiscale.

Art. 23 Cod de procedură fiscală reglementează preluarea obligaţiilor fiscale în cazul în care plata acestora nu a fost îndeplinită de debitori, care coroborat cu prevederile art. 1 punctul 27, se aplică pentru stingerea tuturor sumelor- obligaţii de plată ce se cuvin bugetului general consolidat.

Din analiza prevederilor art. 44 alin (2) din OUG nr. 66/2011, citate mai sus, pârâţii au solicitat instanţei să reţină că în cazul în care creanţa bugetară rezultată din nereguli şi dobânda datorată nu a fost achitată de către persoanele stabilite prin titlu de creanţă ca debitor, debitor devine persoana fizică prevăzută la art. 25 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevederi transpuse în art. 23 din Legea 207/2015, începând cu 01.01.2016.

Prin urmare, AJ.F.P. Dolj a emis în mod corect, pe baza prevederilor legale precitate, Decizia de impunere nr. ... /25.06.2021.

S-a arătat că în speţa, în ceea ce priveşte prescripţia dreptului organelor fiscale de a stabili obligaţii fiscale, sunt aplicabile dispoziţiile Legii 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. S-a făcut trimire la dispoziţiile art. 110 alin. (1) şi alin. (2) şi art. 111 din Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală şi s-a arătat că din coroborarea dispoziţiilor legale, mai sus citate, reiese că termenul de prescripţie al dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani şi începe să curgă de la data de 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligaţia fiscală.

Speţei îi sunt incidente şi dispoziţiile art. 3 din Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, care precizează:

Din dispoziţiile legale menţionate mai sus, se reţine că in ceea ce priveşte prescripţia dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se aplică prevederile Codului de procedură fiscală, deoarece acesta dispune asupra prescripţiei dreptului de a stabili creanţe fiscale.

În raporturile dintre autoritatea fiscală şi contribuabil, referitor la prescripţie, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 2500, 2517, 2523 din Noul Cod Civil invocate de reclamanta.

Organul de executare silita, respectiv AJFP Dolj, a întocmit somaţia nr. ... /24.06.2014, insotita de titlul executoriu nr. ... /24.06.2014, vizând pe ..., posesoare, pentru suma de 585.399 lei.

Somaţia nr. ... /24.06.2014, însoţită de titlul executoriu nr. ... /24.06.2014, au fost transmise reclamantei, prin posta, cu confirmarea de primire nr. .... Totodata, organul de executare silita a întocmit si adresa de înfiinţare a popririi nr. ... /20.08.2014 (în baza titlului executoriu nr. ... /24.06.2014), transmisa la ...  pentru suma de 585.399 lei, cu confirmarea nr.... /26.08.2014. Ulterior, banca a confirmat, în data de 29.08.2014, faptul ca a primit adresa de înfiinţare a popririi instituita de către AJFP Dolj pana la concurenta sumei de 585.399 lei, pentru debitorul poprit ...

De asemenea, s-a transmis adresa de înfiinţare a popririi nr. ... /20.08.2014, si către ..., confirmata in data de 26.08.2014, potrivit confirmării nr.....

Totodată pârâţii au mai arătat că în data de 14.11.2017, cu OP ... 2017, reclamanta efectueaza o plata in suma de 25.361,60 lei, conform extrasului de la Trezorerie din data de 16.11.2017.

Astfel, prin plata efectuata de reclamanta, in data de 14.11.2017, s-a efectuat un act voluntar de recunoaştere a creanţei fiscale, şi prin urmare termenul de prescripţie a fost întrerupt.

Urmare a acestui fapt, contrar alegaţiilor reclamantei, in baza dispoziţiilor art,111 alin. (2) lit.c) din Legii 207/2015 , termenul de prescripţie a dreptului organelor fiscale de a stabili obligaţii fiscale începe să curgă de la data de 01.07.2018, nu de la data de 29.11.2013 când a fost încheiat procesul verbal nr. ..., asa cum greşit si vădit nelegal susţine reclamanta.

Transferarea de către organul de executare a obligaţiilor de la întreprinderea individuală radiată, la persoana fizica ... a intervenit la data de 22.06.2017, iar termenul de prescripţie a dreptului organelor fiscale de a stabili obligaţii fiscale începe să curgă de la data de 01.07.2018, astfel incat transferul obligaţiei fiscale pe cnp, este inlauntrul termenului de prescripţie.

Având în vedere data la care a fost întocmită decizia de impunere, respectiv 25.06.2021 si faptul că în data de 14.11.2017 s-a efectuat o plata în suma de 25.361,60 lei, termenul de prescripţie a dreptului organelor fiscale de a stabili obligaţii fiscale începând astfel să curgă de la data de 01.07.2018, obligaţia fiscala preluata de la întreprinderea individuala la persoana fizică nu este prescrisa.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.205 - 208 Cod procedură civilă si pe textele legale invocate in cuprinsul acesteia.

La data de 25.01.2022 a fost depus răspunsul la întâmpinare din partea reclamantei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin decizia de impunere nr. ... /25.06.2021 privind obligaţiile fiscale stabilite în urma preluării acestora de la contribuabilii radiaţi, emisă de A.J.F.P. Dolj pe numele reclamantei, s-a stabilit că obligaţiile fiscale stabilite în urma preluării acestora de la contribuabilul ..., radiat la data de ... 2017 sunt în cuantum de 560038 lei. S-a menţionat că temeiul de drept este reprezentat de dispoziţiile art. 23 şi art. 266 din Codul de procedură fiscală. De asemenea s-a arătat că titlul de creanţă este reprezentat de procesul-verbal nr. ...  din 22.11.2013 emis de APIA.

Prin procesul-verbal de constatare şi de stabilire nereguli cu privire la beneficiarul ..., emis Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit de  înregistrat sub nr. ...  din 22.11.2013, s-a stabilit un debit în valoarea de 581.773,44 lei, cu titlu de creanţă bugetară stabilită conform O.G. 66/2011.

Ulterior, prin adresa înregistrată sub nr. ... /12.03.2014 la D.G.R.F.P. Craiova a fost transmis dosarul debitului arătat către A.N.A.F. în vederea demarării procedurii de executare silită, conform art. 40 din O.G. 66/2011.

Organele de executare din cadrul A.N.A.F au demarat procedura de executare silită, iar la data de 25.06.2021 au emis decizia de impunere contestată pe motiv de debitorul ar fi fost radiat în 22.06.2017.

Instanţa arată că în cauză este vorba de un titlu de creanţă - procesul-verbal de constatare şi de stabilire nereguli - emis în baza O.G. 66/2011.

În baza art. 40 din O.U.G. 66/2011 "(1) În cazul în care creanţele bugetare rezultate din nereguli nu pot fi recuperate prin încasare, deducere din plăţi/rambursări următoare şi/sau executarea garanţiilor bancare, prevăzute la art. 38 lit. a) - c), autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene transmit titlurile executorii prevăzute la art. 43, împreună cu dovada comunicării acestora, organelor fiscale competente, care:

a) duc la îndeplinire măsurile asigurătorii prevăzute la cap. VI din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene dispun aceste măsuri; şi

b) efectuează procedura de executare silită, precum şi procedura de compensare pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit din fondurile europene şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare."

Trebuie reţinute şi dispoziţiile art. 43 din acest act normativ, în baza căruia, constituie titlu executoriu, după caz:  a) procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare, nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare şi procesul-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, de la data la care creanţă bugetară este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut în procesul-verbal, conform art. 141 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

De asemenea, instanţa apreciază că sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 44 din O.U.G. 66/2011, în baza căruia: - "(1) Plătitor al creanţelor bugetare rezultate din nereguli şi al dobânzii datorate este persoana juridică, entitatea sau asocierea fără personalitate juridică sau persoana fizică stabilită ca debitor prin titlul de creanţă. Persoana fizică nu poate fi stabilită ca plătitor al creanţelor bugetare rezultate din nereguli decât în calitatea acesteia de beneficiar de fonduri europene şi/sau de fonduri publice naţionale aferente acestora.

(2) În cazul în care creanţa bugetară rezultată din nereguli şi dobânda datorată nu a fost achitată de către persoanele prevăzute la alin. (1), debitor devine persoana juridică sau fizică prevăzută la art. 25 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (1) privind persoana fizică."

Conform art. 25 alin. 2 din O.G. 92/2003,  "(2) În cazul în care obligaţia de plată nu a fost îndeplinită de debitor, debitori devin, în condiţiile legii, următorii:

a) moştenitorul care a acceptat succesiunea contribuabilului debitor;

b) cel care preia, în tot sau în parte, drepturile şi obligaţiile debitorului supus divizării, fuziunii ori reorganizării judiciare, după caz;

c) persoana căreia i s-a stabilit răspunderea în conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment;

d) persoana care îşi asumă obligaţia de plată a debitorului, printr-un angajament de plată sau printr-un alt act încheiat în formă autentică, cu asigurarea unei garanţii reale la nivelul obligaţiei de plată; 

e) persoana juridică, pentru obligaţiile fiscale datorate de sediile secundare ale acesteia;

f) alte persoane, în condiţiile legii."

Conform  noului Cod de procedură fiscală, art. 23  se referă la preluarea obligaţiei fiscale:

"(1) În cazul în care obligaţia fiscală nu a fost îndeplinită de debitor, debitori devin, în condiţiile legii, următoarele persoane:

a) moştenitorul care a acceptat succesiunea debitorului, în condiţiile dreptului comun;

b) cel care preia, în tot sau în parte, drepturile şi obligaţiile debitorului supus divizării, fuziunii ori transformării, după caz;

c) alte persoane, în condiţiile legii.

(2) Debitorii care preiau obligaţia fiscală potrivit alin. (1) lit. a) şi b) se substituie vechiului debitor, în condiţiile legilor care reglementează încetarea existenţei persoanelor în cauză.

(3) Persoana fizică care desfăşoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent într-una din formele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările şi completările ulterioare, răspunde pentru obligaţiile fiscale datorate ca urmare a exercitării profesiei sau activităţii cu bunurile din patrimoniul de afectaţiune. Dacă acestea nu sunt suficiente pentru recuperarea creanţelor fiscale, pot fi urmărite şi celelalte bunuri ale debitorului. Dispoziţiile art. 31, 32 şi ale art. 2.324 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 - Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, sunt aplicabile.

 (4) Preluarea obligaţiei fiscale potrivit prezentului articol se realizează prin comunicarea unei decizii către persoanele care devin debitori."

Instanţa arată însă că dispoziţiile legale referitoare la preluarea obligaţiei fiscale trebuie avute în vedere numai în baza art. 44 din O.U.G. 66/2011, care în alin. 2 arată că în cazul în care creanţa nu a fost achitată de către persoanele prevăzute la alin. (1), debitor devine persoana juridică sau fizică prevăzută la art. 25 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (1) privind persoana fizică. Adică plătitor al creanţelor bugetare rezultate din nereguli este persoana fizică stabilită ca debitor prin titlul de creanţă. Persoana fizică nu poate fi stabilită ca plătitor al creanţelor bugetare rezultate din nereguli decât în calitatea acesteia de beneficiar de fonduri europene şi/sau de fonduri publice naţionale aferente acestora.

În aceste condiţii, instanţa apreciază că în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art.23 alin. 3 din Legea 207/2015 Noul Cod de procedură fiscală, decizia de impune fiind emisă cu aplicarea nelegală a acestor dispoziţii legale.

Pe de altă parte, instanţa arată că organele fiscale au competenţa în baza art. 40 din O.U.G. 66/2011, mai sus expus,  să efectueze procedura de executare silită, precum şi procedura de compensare pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit din fondurile europene şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003.

Din punctul de vedere al instanţei, organele fiscale, nu au în acest caz competenţa de a emite o decizie de impunere pe numele persoanei fizice şi de a realiza procedura de preluare a obligaţiei fiscale conform art. 23 alin. 3 din Codul de procedură fiscală, această procedură nefiind o procedură de executare silită ci o procedură distinctă, neprevăzută de art. 40 din O.U.G. 66/2011.

Pe de altă parte, trebuie specificat şi faptul că O.U.G. 66/2011, prevede reguli distincte cu privire la prescrierea creanţei bugetare. Art. 45 , arată următoarele: "(1) Dreptul de a stabili creanţa bugetară se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor datei de închidere a programului, comunicată oficial de către Comisia Europeană/donatorul public internaţional prin emiterea declaraţiei finale de închidere, cu excepţia cazului în care normele Uniunii Europene sau ale donatorului public internaţional prevăd un termen mai mare.

(2) Întreruperea şi suspendarea termenului de prescripţie a dreptului de stabilire a creanţei bugetare se realizează în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru întreruperea şi suspendarea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune potrivit dreptului comun.

(3) Întreruperea şi suspendarea termenului de prescripţie a dreptului de stabilire a creanţei bugetare pentru care normele comunitare prevăd un termen mai mare de 5 ani se realizează în cazurile şi în condiţiile stabilite de normele comunitare respective."

Organele fiscale au emis în mod greşit o decizie de impunere privind stabilirea unor obligaţii considerate fiscale, având în vedere dispoziţiile privind stabilirea creanţelor fiscale, la care fac trimitre şi în întâmpinare.

În cauză este vorba despre o creanţă bugetară, care doar se execută conform dispoziţiilor Codului de procedură fiscală, aspectele referitoare la stabilirea acestor creanţe bugetare nefiind sub incidenţa Codului de procedură fiscală, în condiţiile în care există legislaţia specială (O.G. 66/2011).

Instanţa mai are în vedere şi decizia nr. 16 din 8.04.2019 pronunţată de Î.C.C.J. – completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a arătat că "deşi o astfel de creanţă se execută prin executorii fiscali, iar sumele încasate se fac venit la bugetul de stat, nu înseamnă că ea se transformă ope legis într-o creanţă fiscală, ci îşi menţine caracterul de creanţă bugetară izvorâtă din alte titluri executorii, conform legii".

Faţă de aceste împrejurări, constatând că decizia de impunere contestată a fost emisă în mod nelegal, instanţa va admite cererea de chemare în judecată, va anulează decizia nr. ... /16.11.2021 emisă de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, în soluţionarea contestaţiei formulate de reclamantă împotriva deciziei de impunere nr. ... /25.06.2021 şi va anula decizia de impunere nr. ... /25.06.2021 privind obligaţiile fiscale stabilite în urma preluării acestora de la contribuabili radiaţi, emisă de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Dolj.

Având in vedere dispozitiile art. 453 C.pr.civ.  instanta va obliga pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 2100 lei cheltuieli de judecata (2000 lei onorariu de avocat, conform chitanţei depuse la dosarul cauzei şi 100 lei taxă judiciară de timbru).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ..., cu domiciliul procesual ... în contradictoriu cu pârâţii ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE DOLJ, cu sediul ... şi DIRECTIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANTELOR PUBLICE CRAIOVA, ..., având ca obiect anulare act.

Anulează decizia nr. ... /16.11.2021 emisă de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, în soluţionarea contestaţiei formulate de reclamantă împotriva deciziei de impunere nr. ... /25.06.2021.

Anulează decizia de impunere nr. ... /25.06.2021 privind obligaţiile fiscale stabilite în urma preluării acestora de la contribuabili radiaţi, emisă de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Dolj.

Obligă pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 2100 lei cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul Dolj.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, azi 03.02.2022.

Domenii speta

Spete similare