Drept civil-fond funciar masuri reparatorii si retrocedare imobil

Dosar nr. [...]

R O M Â N I A

[...] [...]

SECTIA I CIVILA

DECIZIA CIVILĂ NR. 233

Şedinţa publică de la 27 mai 2021

Completul constituit din:

[...] – [...] [...]

Judecător - [...] [...]

Grefier – [...] [...]

La ordine judecarea apelului declarat de apelanţii reclamanţi [...] [...], cu domiciliul în [...] str. [...] nr. 11 bl. [...], sc.3 ap.37,sect.4 şi [...] [...], cu domiciliul în [...] str. nr. 3 A bl. 138B sc.B ap.38, judeţul [...], împotriva sentinţei civile nr. [...], pronunţată de Judecătoria [...], în dosarul nr. [...], în contradictoriu cu intimaţii [...] [...] pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului Municipiul [...], şi [...] [...] [...] pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

La apelul nominal făcut în cauză a răspuns av. [...] [...] pentru apelanţi, lipsă fiind părţile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei prin care s-au evidenţiat părţile şi obiectul cauzei.

Av. [...] [...] pentru apelanţi arată că a solicitat proba cu înscrisurile depuse la dosar. Alte probe nu are de solicitat.

Tribunalul, în baza art. 244 [...]. constată terminată cercetarea judecătorească, iar în baza art. 392 [...]. acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Av. [...] [...] pentru apelanţii reclamanţi depune concluzii scrise pe care le susţine oral. Solicită admiterea apelului aşa cum a fost formulat. Instanţa de fond, deşi a acordat cuvântul în dezbateri, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale ca fiind ridicată de [...] locală [...]. Prin întâmpinare [...] locală [...] a menţionat că nu a mai susţinut această excepţie. Instanţa de fond a pus în vedere comisiei locală să precizeze în scris această excepţie fără însă a răspunde, iar reprezentantul legal a precizat că nu înţelege să menţină această excepţie. Solicită admiterea apelului, înlăturarea acestei excepţii, solicită reţinerea cauza în rejudecare, urmând a se admite cererea aşa cum a fost formulată. [...] locală  [...] a transmis un răspuns clar privind situaţia terenului de 2200 mp pe numele autorului celor două reclamante care au renunţat la moştenire în favoarea mamei. [...] decesul mamei au rămas reclamantele. [...] mult, terenul nu a făcut obiectul contractului de vânzare – cumpărare, aspect menţionat şi de comisia locală. Solicită ca instanţa să constate calitatea părţilor asistate de foşti proprietari ai terenului pentru soluţionarea dosarului de despăgubiri. Nu solicită cheltuieli de judecată.

Tribunalul reţine cauza în pronunţare  la sfârşitul şedinţei de judecată.

 [...]:

Asupra cauzei de faţă:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria [...] la data de 25.03.2019 sub nr. [...] petentele [...] [...] şi [...] [...], în contradictoriu cu intimatele [...] [...] [...] pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor şi [...] [...] [...] pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, au solicitat să se constate calitatea lor de persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii pentru suprafaţa de 2200 mp teren arabil situat în [...] str. [...] [...]. [...] nr.5. judeţul [...] şi obligarea pârâtei [...] [...] [...] la soluţionarea cererilor de retrocedare formulate de autorul lor [...] [...], în calitate de moştenitor al părinţilor săi, [...] [...] şi [...].

Prin sent. civ. nr. [...] pronunțată în cauză Judecătoria [...] a admis excepția de necompetenţă materială a [...] [...] şi a declinat competența de soluţionare a cauzei în favoarea tribunalului [...] – secţia I civilă.

În acest context cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului [...], care prin sent. civ. nr. [...] a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului [...], a delimitat  competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea [...] [...], a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus suspendarea din oficiu a judecăţii pricinii şi înaintarea dosarului către [...] de Apel [...] în vederea soluţionării conflictului.

Prin sent. civ. nr. 26/F – [...] pronunţată în cauză [...] de Apel [...] – secţia I civilă a stabilit competența de soluţionare a cauzei în primă instanță în favoarea [...] [...].

Astfel, cauză a fost din nou înregistrată la Judecătoria [...] la data de 05.08.2020 sub nr. [...], iar prin sent. civ. nr. [...] Judecătoria [...] a admis excepția lipsei calităţii procesuala active a petentelor, excepție invocată de intimata [...] Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate [...] asupra Terenurilor [...] şi a respins cererea ca fiind  formulată de persoane ce nu au calitate procesuală activă.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reţinut că la data de 23.10.1987 a fost dezbătută in faţa in notarului public succesiunea defuncților [...] [...] şi [...] [...], fiind emis certificatul de moștenitor nr. [...] de către [...] de Stat [...], prin care s-a constatat ca au rămas ca bunuri imobile o casa din cărămidă şi paiantă, acoperită cu tablă şi carton si având 3 camere şi bucătărie şi 2400 mp teren din care 2200 mp arabil situat in [...] [...]. [...]. [...] nr.5 cu vecinii - moștenitori [...] [...], [...] [...], [...], [...] [...], [...] D şi str. [...]. [...], iar ca moștenitori legali [...] [...]andru,[...] [...] [...], [...] [...] şi [...] [...], in calitate de fii, fiecare cu cota de cate ¼, că toți cei 4 moștenitori, adică [...] [...]andru, [...] [...] [...], [...] [...] şi [...] [...] prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub numărul [...] de către [...] de Stat [...] au vândut numiților [...] [...] şi [...] [...] imobilul descris, însă in ceea ce privește suprafața de 2200 mp arabil situat in [...] [...]. [...]. [...] nr.5, in cuprinsul contractului s-a menționat că trece in proprietatea statului conform art.30 al.2 din L 58/1974, urmând ca dobânditorii să primească de la stat terenul necesar pe durata existenţei construcţiei, că ulterior a fost emis [...] [...]ui nr. [...] potrivit căruia s-a atribuit în proprietatea compărătorilor, soţii [...] [...] şi [...] [...], în baza art. 36 alin. (3) şi (6) din Legea nr. 18/1991, a fondului funciar, terenul în suprafaţă de 2200 mp, aferent construcţiei, situat în [...], [...] [...] [...] nr. 5, judeţul [...], ordin ce nu a fost contestat de nimeni, că exact acest teren este cel ce face obiectul prezentului litigiu şi cu privire la care unul dintre moștenitori, respectiv [...] [...] a formulat cereri adresate celor doua intimate, in vederea reconstituirii dreptului de proprietate, cererile având nr. [...], respectiv contestație înaintată cu scrisoare recomandata la 29.08.1991 către [...] Locala [...] şi revenire cerere [...], că la data de 24.10.1999 a decedat domnul [...] [...], iar la data de 22.04.2003 a fost emis certificatul de moștenitor nr.78 de pe urma sa de către [...] [...] [...] din [...] jud. [...], din cuprinsul căruia reiese că reclamantele in cauza, [...] [...] şi [...] [...] sunt renunțătoare .(fila 20), aceeași situație fiind confirmata şi prin certificatul de moștenitor nr. [...] emis tot de pe urma aceluiași defunct de către [...] [...] [...] din [...] jud. [...] (fila 21), că dispozițiile art. 32 [...] prevăd că orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia: are capacitate procesuală, în condiţiile legii; are calitate procesuala, formulează o pretenţie; justifică un interes, calitatea procesuala rezultând din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii, că în concret, faţă de excepția lipsei calităţii procesual active a reclamantelor, calitatea procesual activă a acestora presupune existenta unei identităţi intre persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat, art. 37 [...] vizând corelația dintre calitate şi interes drept condiții distincte de exercițiu ale acțiunii civile, că legea nu atribuie calitate procesual activă oricăror persoane care ar putea justifica un interes, așa cum au încercat reclamanții să susţină, în schimb in anumite situații expres prevăzute legea conferă legitimitate procesuală activă unor persoane care nu invocă un interes direct sau personal, că în concret calitatea procesuală activă presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi persoana care este titular al dreptului in raportul juridic dedus judecății şi spre deosebire de capacitatea procesuală care se apreciază in general, prin raportare la o anumita categorie de persoane, calitatea procesuala se determina in concret, prin raportare la litigiul dedus judecăţii, altfel spus, numai o anumită persoană poate fi reclamantă, respectiv pârâtă, in cadrul raportului juridic litigios, că potrivit acestor dispoziţii legale, reclamantul este cel care are obligația de a justifica atât calitatea sa procesual, cât şi calitatea procesuală a pârâtului, prin indicarea obiectului cererii de chemare in judecată, dar şi a motivelor de fapt sau de drept, că potrivit certificatelor de moștenitor aflate la filele 20 si 21 in dosar, reclamantele, in calitate de fiice ale autorului [...] [...] cu ocazia dezbaterii succesiunii autorului decedat la 24.10.1999 au renunțat expres la succesiune prin declarațiile autentice nr. 926 si [...] autentificate de către același notar, [...] [...] [...] din [...] jud. [...], că potrivit art.13 din Legea nr.18/1991 republicată, in cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate: "Calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori, in lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moștenirii", iar "moștenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit in circuitul civil, sunt socotiți repuși de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor", în același timp, dispoziția imperativă de la art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar potrivit căreia, in cazul terenurilor ce nu s-au găsit in circuitul civil, moștenitorii sunt repuși de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor, ei fiind considerați că au acceptat succesiunea prin cererea pe care o fac comisiei, care nu este infirmată de nici o altă prevedere legala, impunând concluzia că toţi succesibilii autorului îndreptățit ce solicită reconstituirea dreptului sunt, la rândul lor, repuși de drept în termenul de acceptare a moștenirii cu privire la dreptul de proprietate al autorului lor asupra terenurilor, că în această privință este de observat că pot beneficia de repunerea in termenul de acceptare a succesiunii doar moștenitorii care nu au acceptat-o, in termenul şi condițiile prev. de art.700 [...]. (1864, incident la data deschiderii succesiunii), iar nu şi cei care au renunțat la succesiune, in condițiile art. 696 [...]. (1864, incident la data deschiderii succesiunii), că de altfel, prin art. 13 din Legea nr.18/1991 se prevede că repunerea in termen vizează numai "moștenitorii", deci persoane care au "calitatea de moștenitor", potrivit art. 696 [...].1864, eredele care renunță la succesiune fiind considerat că nu a avut niciodată aceasta calitate, titlul de moștenitor fiind desființat cu efect retroactiv, moștenitorul fiind considerat ca o persoană străină de moștenire, că de aceea, cel care renunţă la succesiune nu intră in categoria persoanelor care sunt moștenitori, el neputând dovedi această calitate întrucât, in acest caz, nu este vorba de neacceptarea succesiunii in condițiile art.700 [...].1864 şi care este doar prezumat de lege ca renunțător, ci, dimpotrivă, se dovedește cu certitudine (declarația notarială) că nu este moștenitor, dat fiind că a renunțat expres la succesiune, prin efectul renunțării, moștenitorul fiind socotit că nu a fost niciodată moștenitor, iar vocația sa succesorală este retroactiv desființată şi că regula indivizibilității patrimoniului succesoral conferă același caracter indivizibil şi opțiunii succesorale care nu poate fi condiționată de aspectul cantitativ al patrimoniului succesoral, renunțarea vizând atât bunurile existente in succesiune la data decesului, cât şi cele care, eventual, ar intra in succesiune, astfel că beneficiază de dreptul de moștenire a proprietăţii, in temeiul art. 13 alin. (2) din Legea nr.18/1991, in sensul repunerii in termenul de acceptare a succesiunii, numai moștenitorii care nu au acceptat-o in termenul prevăzut de lege, iar nu şi cei care au renunțat la succesiune (in acest sens fiind decizia [...] nr. XI din 5 februarie 2007 a [...]. - secțiile unite, obligatorie).

Împotriva acestei hotărâri, la data de 31.03.2021, petentele au formulat apel, prin care au solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinţei şi în rejudecare, admiterea cererii aşa cum a fost formulată şi precizată. 

În motivarea cererii de apel apelantele petente au arătat că încă de la momentul cererii de chemare în judecată prima instanţă a încercat tergiversarea nejustificată a soluționării pe fond a cauzei, că în mod netemeinic şi nelegal iniţial a anulat cererea de chemare în judecată, apoi, după ce a solicitat lămuriri şi înscrisuri necesare soluţionării pe fond a cauzei, la aproape un an de la investire, a admis excepţia necompetenței materiale invocată din oficiu şi a declinat competenţa în favoarea Tribunalului [...], [...] de Apel confirmând competența judecătoriei în primă instanţă, că sentinţa a fost pronunţată cu încălcarea dreptului lor la un proces echitabil prin încălcarea dreptului lor la apărare, fiind lipsite de posibilitatea legală de a pune concluzii asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale active, că încheierea de şedinţă din data de 11.02.2021 nu le-a fost comunicată pentru a putea verifica veridicitatea celor consemnate în partea introductivă a hotărârii, că la termenul de judecată din data de 10.12.2020 reprezentanta [...] locale a făcut vorbire despre calitatea lor procesuală, însă instanţa a acordat termen pentru ca aceasta să depună în scris excepţia invocată, împreună cu înscrisuri în dovedire, iar apoi excepţia nu a mai fost susţinută nici în scris şi nici oral şi nici pusă în discuţia părţilor, că din nici un act procesual nu rezultă că excepția a fost invocată de [...] [...], problema calităţii lor procesuale fiind pusă în discuţie doar la termenul de 10.12.2020, însă nu a mai fost ulterior susţinută, încălcându-se astfel principiile  contradictorialității şi dreptului la apărare, că de la momentul învestirii cu soluţionarea cauzei instanţa de fond a încălcat principiul rolului activ al judecătorului în aflarea adevărului, că în mod netemeinic şi nelegal, în susţinerea soluţiei adoptate, instanţa a invocat certificatul de moştenitor nr. [...], ignorând cu desăvârşire certificatul de moştenitor nr. 3/10.01.2011 depus de ele în dovedirea calităţii lor de moştenitoare şi unice continuatoare în drepturile şi obligaţiile defunctului lor tată, care în anul 1991 a început demersuri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, că instanţa de fond a dat o greşită interpretare prevederilor art. 13 din legea nr. 18/1991, acest text vizând exclusiv persoana care avea posibilitatea legală de a formula o cerere de reconstituire a dreptului în temeiul legilor fondului funciar, fiind deci aplicabil doar persoanei care a formulat cererea, respectiv tatălui lor, [...] [...], în calitate de moştenitor al părţilor lui [...] [...] şi [...] [...], în această calitate tatăl lor formulând cererea nr. [...] pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de [...] mp teren situat în [...], str. [...]. [...] [...], nr. 5, că întreaga masă succesorală a tatălui lor a fost transmisă în patrimoniul mamei lor, [...] [...]ta, în prezent decedată şi a cărei întreagă masă succesorală (inclusiv cea dobândită de mama lor de pe urma tatălui lor) revenindu-le lor, că la data decesului tatălui cererea era nesoluţionată, mama lor fiind îndreptăţită să continue demersurile făcute de tatăl lor că atât timp cât mama lor a fost în viaţă, ea nu şi-a exercitat dreptul legal de a formula cerere de chemare în judecată însă le-a transmis lor acest drept prin efectul acceptării de către ele a moştenirii ei, că astfel ele, în calitate de unice moştenitoare ale mamei lor, şi-au exercitat acest drept conferit de lege şi transmis de autoarea lor promovând cererea de chemare în judecată şi că instanţa de fond şi-a argumentat soluţia având în vedere doar certificatul de moştenitor eliberat de pe urma tatălui lor, fără a ţine seama şi de certificatul de moştenitor de pe urma mamei lor. 

[...] şi-au întemeiat în drept cererea pe dispoziţiile art. 466 şi urm. [...].

Cererea de apel este scutită de taxă judiciară de timbru în baza art. 42 din legea nr. [...].

La data de 23.04.2021, prin serviciul [...] al instanţei, intimata [...] [...] pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor [...] [...] a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat. 

În motivarea întâmpinării intimata a arătat că în virtutea rolului activ pe care îl deţine, instanţa, în temeiul dispoziţiilor de drept şi a probelor administrate în dosar a apreciat corect cererea ca fiind formulată de persoane care nu dețin calitate procesuală activă, că în mod legal instanţa a reţinut aplicabilitatea certificatului de moştenitor nr. [...] având în vedere că prevederile legale în materia succesiunii, dar şi cele privind fondul funciar cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea moştenitorilor sunt în sensul celor în care poate veni la succesiune eredele care u a renunţat la moştenire, că astfel este corectă interpretarea dată de instanţă în sensul aplicării prevederilor art. 13 alin. 2 din legea nr. 18/1991şi că nu i se poate imputa nici o culpă procesuală, astfel încât orice cheltuieli ce ar rezulta în urma desfăşurării procesului nu ar putea fi reţinute în sarcina sa.

Intimata şi-a întemeiat în drept întâmpinarea pe dispoziţiile art. 205 [...]., HG nr. 890/2005 şi legile fondului funciar.

La data de 12.05.2021, prin serviciul [...] al instanței, intimata [...] [...] pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor – municipiul [...] a depus întâmpinare, prin care a solicitat admiterea apelului şi, în rejudecare, respingerea cererii ca inadmisibilă.

În motivarea întâmpinării intimata a arătat că prin apărările formulate în cadrul procesului a invocat inadmisibilitatea cererii întrucât în certificatul de moştenitor emis de pe urma defuncților [...] [...] şi [...] [...]ta figura în masa succesorală un teren arabil în suprafaţă de 2200 mp situat în [...], [...]. [...] [...] nr. 5, jud. [...]., că ulterior moştenitorii celor doi au înstrăinat casa din [...], [...]. [...] [...] nr. 5, jud. [...]. soţilor [...] [...] şi [...] [...], terenul aferent casei, în suprafaţă de [...] mp trecând în proprietatea statului conform art. 30 alin. 2 din legea nr. 58/1974, urmând ca dobânditorii să primească de la stat terenul necesar pe durata existenţei construcției, că prin [...] [...]ui nr. 136/1994 soţilor [...] li s-a atribuit în proprietate, în baza art. 36 alin. 3 şi 6 din legea nr. 18/1991, terenul în suprafaţă de 2200 mp aferent construcției, situat în [...], [...]. [...] [...] nr. 5, jud. [...]., că ştiind situația terenului, autorul petentelor a avut posibilitatea de a contesta acest ordin în termenul legal, că legiuitorul a soluţionat această problemă a terenurilor aferente construcţiilor în favoarea dobânditorilor construcţiilor, recunoscând acestora dreptul/vocaţia de a obţine titluri de proprietate pentru terenul aferent construcţiilor cumpărate şi că prin hotărâre judecătorească numitei [...] [...] i s-a recunoscut dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 2.850,5 mp dobândit în baza contractului de vânzare – cumpărare din anul 1988. 

Intimata şi-a întemeiat în drept întâmpinarea pe dispoziţiile art. 205 [...].

În apel nu s-a solicitat administrarea altor probe, context în care, faţă de prevederile art. 476 alin. 2 [...]., instanţa se va pronunţa pe baza probelor administrate la prima instanţă.

Analizând apelul prin prisma motivelor formulate și a dispoziţiilor legale incidente, Tribunalul reţine următoarele:

Apelul formulat vizează, aşa cum s-a arătat, soluţia primei instanţe de respingere a acţiunii ca fiind introdusă de persoane fără calitate procesuală activă, sens în care apelantele petente au solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinţei şi în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată aşa cum a fost formulată şi precizată.

În acest context, în legătură cu soluţia prime instanţe de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a petentelor, pe linia motivelor de apel, Tribunalul constată că la termenul de judecată din data de 10.12.2020, când a fost prezent şi apărătorul petentelor, reprezentanta intimatei [...] [...] [...] a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a celor două petente, moştenitori renunţători ai lui [...] din certificatul de moştenitor nr. 1348/1987, context în care instanţa i-a pus în vedere reprezentantei [...] Locale [...] să depună şi în scris excepţia astfel invocată pentru a fi comunicată în mod procedural şi părţilor adverse, pentru a le da posibilitatea de a-şi formula apărări în cauză, aşa cum reiese din încheierea de şedinţă de la termenul de judecată din data de 10.12.2020 (fila 15 din dosarul nr. [...] al primei instanţe).

Intimata [...] [...] [...] nu s-a conformat dispozițiilor instanţei, nedepunând nici un înscris în care să fie dezvoltată excepţia invocată la termenul de judecată din data de 10.12.2020.

La următorul termen de judecată, din data de 11.02.2021, prima instanţă a acordat cuvântul atât pe fondul cauzei, cât şi pe excepţia invocată la termenul de judecată anterior de [...] [...] [...] referitoare la lipsa calităţii procesuale active a petentelor, apărătorul petentelor solicitând respingerea ca neîntemeiată a excepţiei invocate şi pe fond, admiterea acţiunii. În cadrul cuvântului în dezbateri pe fondul cauzei şi pe excepţia invocată, reprezentanta intimatei [...] [...] [...] a învederat că nu mai susţine excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentelor invocată la termenul anterior, ca o excepție propriu – zisă, aceasta constituind mai mult o apărare de fond. În acest context, reprezentanta intimatei [...] [...] [...] pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor a pus concluzii pe fondul cauze, apărătorul petentelor având cuvântul, în replică, tot pe fondul cauzei.

Cu toate acestea, prima instanţă a admis excepția lipsei calităţii procesuale active a petentelor, reţinând că această excepție a fost invocată de intimata [...] [...] [...].

În aceste condiţii, referitor la susţinerea apelantelor în sensul că sentinţa a fost pronunţată cu încălcarea dreptului lor la un proces echitabil prin încălcarea dreptului lor la apărare şi al principiului contradictorialității, fiind lipsite de posibilitatea legală de a pune concluzii asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale active, Tribunalul reţine, aşa cum s-a arătat, că la termenul de judecată din data de 10.12.2020 când a invocat oral excepţia lipsei calităţii procesuale active, reprezentanta intimatei [...] [...] [...] şi-a motivat excepţia pe calitatea de renunţători a petentelor din certificatul de moştenitor nr. 1348/1987. Din analiza acestui certificat (aflat la fila 12 din dosarul nr. [...] al primei instanţe) şi a certificatului de moștenitor nr. [...] (fila 20 din acelaşi dosar) reiese în mod evident că referirea reprezentantei intimatei la primul certificat a fost o pură eroare, petentele având calitatea de renunţători în baza celui de-al doilea certificat de moştenitor menţionat, eliberat de pe urma tatălui lor, [...] [...], fiul defuncţilor [...] [...] şi [...] [...], de pe urma cărora s-a eliberat certificatul de moştenitor din anul 1987.

În acest context Tribunalul apreciază că nu poate fi primită susţinerea apelantelor în sensul că li s-a încălcat dreptul la apărare prin soluționarea excepţiei lipsei calităţii procesuale active fără ca intimata [...] [...] [...] să-şi fi îndeplinit obligaţia impusă de prima instanţă de a-şi motiva în scris. Aceasta întrucât, aşa cum s-a arătat, la termenul de judecată din data de 10.12.2020, în prezenţa reprezentantului petentelor, când intimata [...] [...] [...] a invocat excepţia, a şi motivat-o, aşa cum s-a arătat, pe împrejurarea că petentele sunt renunțătoare la moştenirea tatălui lor de pe urma căruia solicită recunoașterea dreptului. Oricum, şi dacă nu ar fi fost prezent la acel termen de judecată, reprezentantul petentelor tot nu ar fi fost îndreptăţit să invoce încălcarea dreptului la apărare cât timp acestuia nu i s-ar fi îngrădit posibilitatea de a participa la desfăşurarea procesului (art. 13 alin. 3 teza I [...].), iar în temeiul prevederilor art. 10 alin. 1 teza finală [...]. părțile au obligaţia de a urmări finalizarea procesului.

În ceea ce priveşte obligaţia stabilită de prima instanţă în sarcina intimatei [...] [...] [...] prin reprezentant de a depune în scris excepţia lipsei calităţii procesuale active invocate la termenul de judecată din data de 10.12.2020, Tribunalul apreciază că prima instanță s-a aflat într-o confuzie în ceea ce priveşte, pe de o parte, obligaţia părţilor de a depune orice cerere adresată instanței în scris, cu excepţia cazurilor anume prevăzute de lege, când cererile făcute în ședință la orice instanţă, se pot formula şi în scris, făcându-se menţiune despre aceasta în încheiere (art. 148 alin. 1 teza I şi alin. 4 [...]) şi, pe de altă parte, posibilitatea părţilor de a invoca excepţii, astfel cum este aceasta reglementată prin dispoziţiile art. 247 [...]., legiuitor făcând distincţie între cereri şi excepţii, care au un regim juridic diferit.

Împrejurarea că apelantelor petente nu li s-a comunicat, odată cu sentinţa pronunţată în cauză, şi încheierea de şedinţă din data de 11.02.2021 – când au avut loc dezbaterile pe fond - , aşa cum au susţinut acestea (susţinere care nu poate fi verificată de instanța de control) nu are relevanţă în cauză, în condiţiile în care apelantele petente avea posibilitatea consultării dosarului inclusiv în format electronic, dacă ar fi dorit.

De asemenea, nu prezintă relevanţă în cauză nici faptul că, deşi la termenul de judecată din data de 11.02.2021 reprezentanta intimatei [...] [...] [...] a învederat că nu mai susţine excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentelor ca pe o excepţie propriu – zisă, ci ca pe o apărare de fond, prima instanţă a admis această excepţie, despre care a reţinut că a fost invocată de intimată. Aceasta întrucât excepţia lipsei calităţii procesuale active este o excepţia absolută, care în conformitate cu prevederile art. 247 alin. 1 [...]. poate fi invocată inclusiv de instanţă din oficiu, în orice stare a pricinii, astfel încât însăşi instanţa din oficiu avea posibilitatea de a invoca excepția. În condiţiile în care intimata [...] [...] [...] la termenul de judecată din data de 10.12.2020 invocase excepţia şi o şi motivase, petentelor apelante nu le-a adus nici o vătămare de neînlăturat (în condiţiile art. 197 alin. 1 [...].) aprecierea primei instanţe că a rămas învestită cu soluţionarea acestei excepţii chiar şi după ce la termenul de judecată din data de 11.02.2021 reprezentanta aceleiași intimate a arătat că nu mai susține excepţia ca pe o excepţie propriu – zisă, ci ca pe o apărare de fond, dat fiind faptul că, aşa cum s-a arătat, însăşi instanța avea posibilitatea de a invoca din oficiu această excepţie.

Privitor la caracterul întemeiat sau nu al excepţiei lipsei calităţii procesuale active a petentelor, Tribunalul apreciază că acesta se impune a fi analizat prin raportarea obiectul cererii la prevederile art. 36 [...].

Astfel, prin cererea de chemare în judecată formulată petentele au solicitat constatarea calităţii lor de persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii pentru suprafaţa de 2200 mp teren arabil situat în [...] str. [...] [...]. [...] nr. 5. judeţul [...]. şi obligarea pârâtei [...] [...] [...] la soluţionarea cererilor de retrocedare formulate de autorul lor [...] [...], în calitate de moştenitor al părinţilor săi, [...] [...] şi [...]. Din motivarea în fapt a cererii introductive, dar şi din interpretarea logică a demersurilor ce trebuie întreprinse în vederea recunoaşterii drepturilor pretinse în temeiul legilor fondului funciar reiese că, în realitate, capătul principal al cererii este obligarea intimatei [...] [...] [...] la soluţionarea cererilor de retrocedare formulate de autorul lor [...] [...], în calitate de moştenitor al părinţilor săi, [...] [...] şi [...] şi, ca o consecinţă a admiterii acestui prim capăt de cerere, constatarea calităţii petentelor de persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii pentru suprafaţa de 2200 mp teren arabil situat în [...] str. [...] [...]. [...] nr. 5. judeţul [...].

Din certificatul de moştenitor nr. [...] emis de [...] (fila 12 din dosarul nr. [...] al primei instanţe) reiese că de pe urma defuncţilor [...] [...] şi [...] [...] au rămas ca moştenitori, în calitate de fii ai acestora, [...] [...]andru, [...] [...] – [...], [...] [...] şi [...] [...], din masa succesorală făcând parte şi o casă din cărămidă şi paiantă, acoperită cu tablă şi carton, având 3 camere şi bucătărie şi terenul arabil în suprafaţă de [...] mp, ambele situate în [...], [...]. Al. [...] nr. 5, jud. [...]., din certificatul de moştenitor nr. [...] eliberat de [...] [...] (fila 20 din dosarul nr. [...] al primei instanţe) rezultă că de pe urma lui [...] [...], decedat la data de 24.10.1999, a rămas ca moştenitoare soţia acestuia, [...] [...]ta, petentele din prezenta cauză, în calitate de fiice ale lui [...] [...], renunţând prin neacceptare în termenul legale la moştenirea tatălui lor, iar din certificatul de moştenitor nr. 3/10.01.2011 emis de [...] [...] (fila 23 din dosarul nr. [...] al primei instanţe) reiese că moştenitoarele numitei [...] [...]ta, decedată la data de 18.03.2009, sunt petentele, în calitate de fiice.

Din proba cu înscrisuri administrată la prima instanţă reiese că în timpul vieţii tatăl petentelor, [...] [...], a întreprins demersuri în vederea stabilirii dreptului de proprietate asupra suprafeţei de [...] mp teren arabil. 

Potrivit dispoziţiilor art. 36 [...]., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii, existența sau inexistența drepturilor şi a obligațiilor afirmate constituind o chestiune de fond.

În raport de aceste prevederi legale, de obiectul cererii de chemare în judecată şi de situaţia de fapt prezentată, Tribunalul apreciază că există identitate între petente, pe de o parte, care deşi nu au acceptat moştenirea tatălui lor, [...] [...], în termenul legal, au dobândit prin retransmitere, de la mama lor, [...] [...]ta, drepturile succesorale moştenite de aceasta din urmă de la soţul ei şi subiectele raportului juridic litigios, pe de altă parte, dreptul pretins de tatăl lor, [...] [...], în legătură cu terenul în suprafaţă de [...] mp. [...] sau inexistența dreptului tatălui petentelor referitor la acest teren, precum şi a obligațiilor intimatelor legat de acest imobil, invocate de tatăl petentelor şi ulterior de acestea, constituie, potrivit prevederilor art. 36 teza finală [...]. precizate, o chestiune de fond care urmează a fi analizată ca atare de instanţă.

În ceea ce priveşte reţinerea de către prima instanţă a incidenţei dec. civ. nr. [...] a [...] pronunţată în soluţionarea unui recurs în interesul legii, potrivit căreia în aplicarea dispoziţiilor art. 8 şi art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, republicată, beneficiază de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii numai moştenitorii care nu au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art. 700 din Codul civil, iar nu şi cei care au renunţat la moştenire, Tribunalul apreciază că aceasta a fost greșit aplicată de prima instanţă în prezenta cauză. Aceasta întrucât, pe de o parte, petentele nu au renunţat la moştenirea tatălui lor, ci nu au acceptat succesiunea rămasă de pe urma acestuia în termenul prevăzut de art. 700 [...]., aşa cum reiese din certificatul de moștenitor nr. 78/2003 emis de pe urma lui [...] [...], ipoteză pentru care prin dec. civ. nr. [...] menţionată s-a prevăzut în mod expres că aceşti moștenitori beneficiază de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii, astfel încât se pot prevala de prevederile art. 8 şi art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991. Pe de altă parte, acţiunea introductivă a petentelor nu este întemeiată pe dispoziţiile art. 8 şi art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, în forma în vigoare la data de 05.0[...]7, când a fost pronunţată dec. civ. nr. [...] a [...], prin care se reglementează dreptul membrilor cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, dreptul moştenitorilor acestora, membrilor cooperatori care nu au adus pământ în cooperativa şi altor persoane anume stabilite, modalitatea de dovedire a calităţii de moştenitor şi prezumţia de acceptare a moştenirii prin cererea pe care o fac comisiei. Dimpotrivă, în cauză autorul petentelor a formulat cerere/cereri de restituire a terenului în suprafaţă de [...] mp, context în care prin cererea de chemare în judecată petentele solicită obligarea intimatei [...] [...] [...] la soluţionarea cererilor de retrocedare formulate de autorul lor [...] [...] şi, ca o consecinţă a admiterii acestui capăt de cerere, constatarea calităţii lor de persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii pentru suprafaţa de teren menţionată. 

Pentru toate aceste motive, Tribunalul constată că în mod netemeinic şi nelegal prima instanţă a admis excepția lipse calităţii procesuale active a petentelor şi a respins acţiunea acestora ca fiind formulată de persoane care nu au calitate procesuală activă.

În consecinţă, în temeiul prevederilor art. 480 alin. 2 şi 3 teza I [...]., Tribunalul va anula sentinţa apelată şi va respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentelor şi întrucât nici una dintre părţi nu a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare ci, dimpotrivă, apelantele prin cererea de apel au solicitat în mod expres reţinerea cauzei spre rejudecare de către instanţa de apel, va reţine cauza spre rejudecare.

În rejudecare, în legătură cu fondul cauzei, Tribunalul reţine următoarele:

[...] şi-au întemeiat în fapt cererea de chemare în judecată pe certificatul de moştenitor nr. [...] eliberat de [...] de Stat al [...] [...] de pe urma defuncţilor  [...] [...] şi [...], părinţii tatălui lor, [...] [...], în a căror masă succesorală figurează terenul arabil în suprafaţă de [...] mp situat în [...]. [...]. A. [...] nr. 5 şi pe contractul de vânzare – cumpărare nr. [...] prin care moştenitorii celor doi au înstrăinat doar locuinţa moștenită, nu şi terenul arabil în suprafaţă de [...] mp, precizând că tatăl lor, [...] [...], în temeiul legii nr. 18/1991, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de teren agricol de [...] mp, sens în care a formulat cererea nr. [...], care la data de 25.07.1991 i-a fost respinsă motivat de faptul că terenul solicitat nu face obiectul legii funciare, că împotriva acestui răspuns [...] [...] a formulat contestație care nu a fost soluţionată nici până în prezent, că [...] [...] a continuat demersurile şi în anul 1996, dar i-a fost comunicat răspunsul nr. [...] potrivit căruia suprafaţa solicitată s-a atribuit prin ordin al prefectului altor persoane şi că nici demersurile întreprinse în anul 1998 potrivit legi nr. 169/1997 nu au fost soluţionate, astfel încât atât tatăl lor, cât şi ele, au fost în imposibilitatea de a se adresa instanței de judecată.

În acest context, Tribunalul reţine, aşa cum s-a arătat, că din certificatul de moştenitor nr. [...] emis de [...] (fila 12 din dosarul nr. [...] al primei instanţe) reiese că de pe urma defuncţilor [...] [...] şi [...] [...] au rămas ca moştenitori, în calitate de fii ai acestora, [...] [...]andru, [...] [...] – [...], [...] [...] şi [...] [...] – acesta din urmă tatăl petentelor din prezenta cauză - , din masa succesorală făcând parte şi o casă din cărămidă şi paiantă, acoperită cu tablă şi carton, având 3 camere şi bucătărie, precum şi terenul arabil în suprafaţă de [...] mp, ambele situate în [...], [...]. Al. [...] nr. 5, jud. [...].

Ulterior, prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat la [...] [...] sub nr. [...] (fila 13 din dosarul nr. [...] al primei instanţe), cei patru moştenitori [...] [...]andru, [...] [...] – [...], [...] [...] şi [...] [...] au vândut soţilor [...] [...] şi [...] [...] locuinţa proprietatea lor, construită din cărămidă şi paiantă, acoperită cu tablă şi carton, având 3 camere şi bucătărie situată în [...], [...]. Al. [...] nr. 5, jud. [...]., moştenită de vânzători de la defuncţii lor părinţi [...] [...] şi [...] [...] în baza certificatul de moştenitor nr. 1348/1987, în contract menţionându-se că terenul aferent locuinţei, în suprafaţă de [...] mp trece în proprietatea statului conform art. 30 alin. 2 din legea nr. 58/1974, urmând ca dobânditorii să primească de la stat terenul necesar pe durata existenţei construcţiei.

Prin cererea înregistrată sub nr. [...] (filele 9 şi 131 din dosarul nr. [...] al primei instanţe) numitul [...] [...], în calitate de proprietar, a solicitat stabilirea dreptului de proprietate pe terenul în suprafaţă de [...] având categoria arabil, preluat de stat prin expropriere decret 115. Prin adresa nr. [...] (filele 11 şi 132 din dosarul nr. [...] al primei instanţe) [...] [...] [...] i-a comunicat numitului [...] [...] că cererea sa înregistrată sub nr. 4426 prin care a solicitat constituirea sau reconstituirea  dreptului de proprietate asupra terenului a fost respinsă motivat de faptul că acesta nu face obiectul legii funciare, casa şi terenul fiind vândute, cererea fiind greşit formulată, fiind vorba de teren arabil.

Prin recomandata AR din data de 29.08.1991 (filele 14 şi 90 din dosarul nr. [...] al primei instanţe) numitul [...] [...] a înaintat Primăriei [...] [...] o contestaţie cu privire la modul de rezolvare de către comisia alcătuită la nivelul judeţului, care i-a fost comunicată sub nr. [...], deoarece actul de vânzare al proprietăţii care a fost întocmit prin notariat precizează că a fost vândută suprafaţa de 250 mp, diferenţa de suprafaţă aparţinându-i prin efectul legii în vigoare, iar decretele 108 şi 113 au fost abrogate, astfel că terenul în cauză este teren agricol fără construcţie şi urmează a fi redat.

Prin ordinul nr. [...] emis de [...] [...] [...] (file 141 şi 142 din dosarul nr. [...] al primei instanţe) suprafaţa de [...] mp teren situat în [...], [...]. Al. [...], nr. 5, le-a fost atribuită, în baza art. 35 alin. 3 din legea nr. 18/1991, numiţilor [...] [...] şi [...] [...].

Ulterior, la data de 29.11.1996, [...] [...] a formulat o nouă cerere care a fost înregistrată la [...] [...] [...] sub nr. 18995/1996, în baza căreia [...] [...] [...] i-a comunicat numitului [...] [...] adresa nr. [...] (filele 15 şi 91 din dosarul nr. [...] al primei instanţe) prin care i s-a făcut cunoscut că solicitarea sa nu poate fi soluţionată favorabil deoarece prin vânzarea locuinţei numiţilor [...] [...] şi [...] [...], pe care a deţinut-o în str. [...]. Al. [...] nr. 5A, suprafaţa de 2200 mp teren a trecut în proprietatea statului, conform art. 30 din legea nr. 58/1974, aşa cum rezultă din contractul de vânzare – cumpărare nr. [...], pentru această suprafaţa atribuindu-se [...] [...]ui nr. 136/1994 numiţilor [...] [...] şi [...] [...]. 

În anul 1998 [...] [...] formulează alte două memorii către Primarul oraşului [...] şi respectiv către [...] [...] [...] (filele 17 şi 18 din dosarul nr. [...] al primei instanţe) prin care a solicitat să fie primit în audiență pentru a rezolva pe cale amiabilă problema referitoare la suprafaţa de [...] mp teren arabil aflat în continuarea suprafeţei de 91 mp construcţie + 109 mp curte, teren care a fost atribuit fără nici un drept unui cetăţean din oraş care nu avea nici o calitate de a beneficia de el.

Din certificatul de deces aflat în copie xerox la fila 19 din dosarul nr. [...] al primei instanţe reiese că [...] [...] a decedat la data de 24.10.1999, moştenitoarea acestuia fiind, aşa cum s-a arătat, soţia supravieţuitoare [...] [...]ta (petentele din prezenta cauză, în calitate de fiice, neacceptând succesiunea tatălui în termenul legal), care la rândul ei a decedat la data de 18.03.2009 (potrivit certificatului de deces aflat în copie xerox la fila 22 din dosarul nr. [...] al primei instanţe), moştenitoare fiind petentele, în calitate de fiice, aşa cum reiese din certificatele de moștenitor nr. [...] emis de [...] [...] şi respectiv nr. 3/10.01.2011 emis de [...] [...] (filele 20 şi 23 din dosarul nr. [...] al primei instanţe).

În acest context faptic, Tribunalul constată că se disting trei perioade în raport de care se impune analizarea temeiniciei cererii petentelor: 1) perioada 19.03.1991 – 29.08.1991 când prin cererea nr. [...] numitul [...] [...] a solicitat stabilirea dreptului de proprietate pe terenul în suprafaţă de [...] mp, iar prin adresa nr. [...] [...] [...] [...] i-a comunicat acestuia modul de soluţionare a cererii sale, răspuns împotriva căruia la data de 29.08.1991 [...] [...] a înaintat o contestaţie Primăriei [...] [...]; 2) etapa 18.08.1994, marcată de emiterea [...]ui nr. [...] al [...]ui [...] [...] prin care suprafaţa de [...] mp le-a fost atribuită cumpărătorilor [...] [...] şi [...]; 3) perioada 29.11.1996 – 06.10.1997 când [...] [...] a formulat o nouă cerere referitoare la suprafaţa de [...] mp, care prin adresa nr. [...] a Primăriei [...] [...] nu a primit răspuns favorabil.

În ceea ce priveşte demersurile făcute de tatăl petentelor, [...] [...], în cursul anului 1998, Tribunalul nu le va analiza, acestea neavând relevanţă în soluţionarea cauzei în condiţiile în care cele două memorii menţionate nu reprezintă cereri propriu – zise, ci solicitări ale numitului [...] [...] de a fi primit în audiență la Primarului [...] [...] şi respectiv la [...] [...] [...].

 Astfel, referitor la prima perioadă, 19.03.1991 – 29.08.1991, Tribunalul reţine că la momentul respectiv prin art. 8 alin. 2 din legea nr. 18/1991 se prevedea că de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativă sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite. Potrivit dispozițiilor art. 10 din legea nr. 18/1991 în forma în vigoare la momentul respectiv, suprafaţa adusă în cooperativă este cea care rezultă din: evidenţele cooperativei, cererile de înscriere, registrele agricole de la data intrării în cooperativă, actele de proprietate şi cartea funciară sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori, aceste dispoziţii aplicându-se în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte suprafeţele preluate de cooperative fie în baza unor legi speciale, fie fără nici un titlu sau în orice alt mod; stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situaţiei terenurilor deţinute de cooperativă la 1 ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidenţă a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectată cu înstrăinările legal efectuate de către cooperativă până la data intrării în vigoare a legii; cererea de stabilire a dreptului de proprietate se introduce şi se înregistrează la primărie în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi; stabilirea dreptului de proprietate se va încheia în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentei legi. Conform art. 11 alin. 1, 4 şi 5 din legea nr. 18/1991 în forma în vigoare la data de 29.08.1991, în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptăţiţi şi eliberării titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oraş sau municipiu, se constituie, prin decizia prefecturii, o comisie condusă de primar; comisia judeţeana este competentă să soluţioneze contestaţiile şi să valideze sau să invalideze măsurile stabilite de comisiile subordonate; împotriva hotărârii comisiei judeţene, cel nemulţumit poate face plângere la judecătoria în raza căreia este situat terenul, în termen de 30 de zile de la data la care a luat cunoştinţa de soluţia data de comisia judeţeană.

Prin aceste prevederi legale legiuitorul a prevăzut o procedură strictă care trebuia urmată în vederea reconstituirii/constituirii dreptului de proprietate în baza legii fondului funciar, respectiv: cererea adresată comisiei locale, posibilitatea celui nemulţumit de modul de soluţionare a cererii de către comisia locală de a contesta soluţia la comisia judeţeană şi plângerea adresată instanţei de judecată împotriva hotărârii comisiei judeţene.

Din probele administrate în cauză, astfel cum au fost acestea analizate, reiese că demersurile întreprinse de tatăl petentelor în anul 1991 au constat în cererea adresată Primăriei [...] [...] şi contestarea, tot la Primărie [...], a modului de soluţionare nefavorabil a cererii astfel formulate, [...] [...] neuzând deci de căile procedurale legale: contestația adresată comisiei judeţene şi, în cazul unui răspuns care nu îl mulţumea, plângerea împotriva hotărâri comisiei judeţene adresată instanţei de judecată.

În ceea ce priveşte etapa 18.08.1994, când a fost emis [...] [...]ui judeţului [...] nr. [...], prin art. 35 alin. 3 din legea nr. 18/1991 în forma în vigoare la acea dată se prevedea că terenurile atribuite în folosinţă pe durata existenţei construcţiilor dobânditorilor acestora, ca efect al preluării terenurilor aferente construcţiilor, în condiţiile dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale, trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinţă a terenului, proprietari ai locuinţelor.

În raport de aceste dispoziţii legale şi de prevederile contractului de vânzare – cumpărare autentificat la [...] [...] sub nr. [...] menţionat, în baza căruia soţii [...] [...] şi [...] [...] au cumpărat de la numiţii [...] [...]andru, [...] [...] – [...], [...] [...] şi [...] [...] imobilul casă de locuit situată în [...], [...]. Al. [...] nr. 5, jud. [...]., terenul aferent locuinţei, în suprafaţă de [...] mp trecând în proprietatea statului conform art. 30 alin. 2 din legea nr. 58/1974, urmând ca dobânditorii să primească de la stat terenul necesar pe durata existenţei construcţiei, Tribunalul constată că legiuitorul a acordat fără echivoc un drept de preferinţă dobânditorilor imobilelor construcţii în privinţa imobilului teren aferent acestora, respectiv în cauză cumpărătorii [...] [...] şi [...] [...] având, în baza legii fondului funciar, dreptul cu privire la suprafața de [...] mp teren situat în [...], [...]. Al. [...] nr. 5, jud. [...]., aferent locuinţei cumpărate.

Referitor la perioada 29.11.1996 – 06.10.1997, când [...] [...] a formulat o nouă cerere privind suprafaţa de [...] mp, cerere cu privire la care prin adresa nr. [...] [...] [...] [...] i-a comunicat că nu poate fi soluţionată favorabil faţă de vânzarea locuinţei pe care a deţinut-o în str. [...]. Al. [...] nr. 5A, Tribunalul constată că în ceea ce privește dispoziţiile legale incidente, respectiv art. 8, art. 10 şi art. 11, legea nr. 18/1991 şi-a păstrat forma avută în perioada 19.03.1991 – 29.08.1991, când numitul [...] [...] a solicitat pentru prima dat terenul în suprafaţă de [...] mp.

În aceste condiţii, pentru aceleaşi argumente expuse, Tribunalul ia act de faptul că tatăl petentelor nu a urmat procedura prevăzută de lege în vederea soluţionării pretenţiei sale referitoare la terenul în suprafaţă de [...] mp situat în [...], [...]. Al. [...] nr. 5A. [...] mult, în condițiile în care acesta nu uzase în anul 1991, în termenul prevăzut, de căile legale în vederea valorificării dreptului pretins, el nici nu mai avea posibilitatea de a relua procedura în anul 1996.

În acest context solicitarea petentelor, formulată în anul 2019, de obligare a intimatei [...] [...] de Fond Funciar [...] de a soluţiona cererea de retrocedare formate de tatăl lor, [...] [...], este profund neîntemeiată pe de o parte din cauza ignorării dispoziţiilor legale privitoare la căile procedurale reglementate de legiuitor în vederea valorificării dreptului pretins cu privire la suprafaţa de [...] mp teren situat în [...], [...]. Al. [...] nr. 5A şi, pe de altă parte, din cauza faptului că prin înstrăinarea, în anul 1988, inclusiv de către [...] [...], tatăl petentelor, a casei situate în [...], [...]. Al. [...] nr. 5A, prin efectul art. 30 alin. 2 din legea nr. 58/1974 terenul aferent acestei construcţii, în suprafaţă de [...] mp – menţionat ca atare în contract - , a trecut în proprietatea statului, dobânditorii primind de la stat terenul necesar pe durata existenţei construcției, iar ulterior, în baza art. 35 alin. 3 din legea nr. 18/1991 menţionat, terenul le-a revenit cumpărătorilor, fără vreo posibilitate de eventuală compensare a înstrăinătorilor cu teren pe alt amplasament, în condiţiile în care legea nu conţine astfel de dispoziţii.

[...] în această manieră, legiuitorul a prezumat, în mod absolut, că intenţia vânzătorilor anterior anului 1990 a fost ca odată cu imobilul locuinţă să înstrăineze şi teren aferent – curte şi grădină - , acesta neputând fi vândut numai din cauza legislaţiei în vigoare la acel moment, legislație în baza căreia terenul trecerea în proprietatea statului, iar cumpărătorii dobândeau un drept de folosinţă pe durata existenţei construcției, vânzătorii pierzând astfel, odată cu înstrăinarea construcției, orice drept cu privire la terenul aferent.

Faţă de aceste considerente, Tribunalul apreciază neîntemeiată şi solicitarea petentelor de a li se constata calitatea de persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii pentru suprafaţa de [...] mp teren situat în [...], [...]. Al. [...] nr. 5A.

În consecinţă, în rejudecare, pe fondul cauzei, Tribunalul va respinge cererea petentelor ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

:

Admite apelul declarat apelantele petente [...] [...], cu domiciliul în [...] str. [...] nr. 11 bl. [...], sc.3 ap.37,sect.4 şi [...] [...], cu domiciliul în [...]nr. 3 A bl. 138B sc. B ap.38, judeţul [...], împotriva sentinţei civile nr. [...], pronunţată de Judecătoria [...], în dosarul nr. [...], în contradictoriu cu intimaţii [...] [...] pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului Municipiul [...], şi [...] [...] [...] pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Schimbă în tot sentinţa, în sensul că:

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a petenţilor ca neîntemeiată.

Reţine cauza spre rejudecare şi:

Respinge cererea formulată de petentele [...] [...] şi [...] [...] în contradictoriu cu intimaţii [...] [...] pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului Municipiul [...], şi [...] [...] [...] pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată azi, 27.05.2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

Preşedinte Judecător

[...] [...] [...] [...]

Grefier

[...] [...]

[...]. [...] 03.06.2021

[...]. [...]

4 ex.

Jud fond – [...] [...] [...]

Domenii speta

Spete similare