Fond funciar. Anulare titlu de proprietate

Dosar nr. 7367/333/2020

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ  Nr. 63/R /2021

Şedinţa publică de la 20 Octombrie 2021

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE O....... C.....

Judecător D....... E..... S....

Judecător I........-M....... P.......

Grefier M.....R.....

 Pe rol judecarea  cererii de recurs formulată de către  reclamanții  -recurenţi  P..... M...... si P...V.... ambii domiciliaţi in Municipiul V......, strada .........., împotriva sentinţei civile nr. 637/2021 din data de 19 martie 2021 în contradictoriu cu  S. M. cu domiciliul procesual ales la avocat .......... , Comisia Judeţeană  de fond funciar V......şi Comisia Locală de fond funciar  M...... de J...... ,, dosar 7367/333/2020  având ca obiect- fond funciar.

La apelul nominal făcut în şedinţă  s-a prezentat pentru  S...... M......  avocat O. I., lipsă  fiind intimata şi recurenții.

S-a expus referatul cauzei de către grefier ocazie cu care s-a  arătat că procedura este completă, părţile având termen in cunoştinţă, la data de  23 septembrie 2021  la dosar s-a transmis de către recurenți dovada de achitare a timbrajului aferent  cererii de recurs  şi s-a solicitat ca judecata să se facă şi în lipsă.

S-au citit  şi verificat actele de la dosar, după care instanţa acordă cuvântul la probe.

De către apărătorul  intimatei se arată că în apărare faţă de cererea de recurs u are alte probe de administrat  in afara înscrisurilor care au fost deja depuse la dosar cu ocazia judecății in fond a cauzei.

Instanța ia act de  cele arătate de către apărătorul  intimatei  urmând să se pronunțe in baza probelor administrate la fond, recurenții prin cererea de recurs nesolicitând administrarea de probe în recurs. 

Instanţa acordă cuvântul reprezentanților prezenţi pentru a indica dacă formulează cereri  prealabile.

Apărătorul intimatei arată că prin întâmpinarea formulată au invocat inadmisibilitatea recursului declarat de către reclamanți. Cu privire la acest aspect face precizarea că inadmisibilitatea recursului vizează de fapt nulitatea acestuia în raport de motivele pe care aceştia le-au invocat.

 Instanţa  ia act  de precizarea adusă la acest termen de către intimată prin apărător in sensul că inadmisibilitatea recursului invocată prin întâmpinare  vizează  de fapt nulitatea recursului  în raport de motivele pe care recurenții le-au invocat.

Nemaifiind alte  cereri formulate în cauză , în temeiul art. 244  Cod procedură civilă, instanţa constată  cercetarea procesului încheiată şi în temeiul art. 392 Cod  procedură civilă declară  dezbaterile deschise, acordă cuvântul pe excepţia nulităţii invocată de către intimată prin întâmpinare şi pe fondul  cererii de recurs.

Av.O. I. având cuvântul solicită în primul rând admiterea excepţiei  nulității recursului  raportat la faptul că  motivele de recurs  invocate de către reclamanți  se  referă la  cheltuielile de judecată la care reclamanții recurenți au fost obligaţi de către prima instanţă  prin hotărârea atacată şi anume contravaloarea onorariului de avocat în sumă de 1300 lei.

Motivele de recurs invocate  de către recurenți  nu au temei  legal, nefiind cuprinse  în niciuna din dispozițiile  legale prevăzute la  art. 488 alin.1 CPC, pe de o parte iar pe de altă parte prin decizia  nr. 3/2020 Înalta  Curte de Casație şi Justiţie Completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii a admis recursul in interesul legii formulat de colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi a stabilit faptul ca în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 488 alin. 1 din Codul de procedura civilă, motivul de recurs prin care se critica modalitatea in care instanţa de fond s-a pronunţat asupra proporționalității cheltuielilor de judecata reprezentând onorariul de avocat, solicitate de partea care a câștigat procesul, nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. 1 din Codul de procedura civila. 

Astfel, raportat atât la dispoziţiile legale menţionate in art. 488 alin. 1 din Codul de procedura civila, cât si la decizia anterior menţionată care este general obligatorie, recursul formulat de recurenți  este nul  având în vedere că se critica modalitatea de acordare a cheltuielilor de judecată care reprezintă onorariul de avocat.

În ceea ce privește fondul cauzei, solicită respingerea ca neîntemeiat a recursului pentru argumentele depuse pe larg in întimpinare si obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecata efectuate de intimata în calea de atac a recursului, cheltuieli în cuantum de 500 lei ce reprezintă onorariu de avocat în recurs.

În temeiul dispoziţiilor art. 394 Cod pr. civ., tribunalul declară dezbaterile închise şi lasă cauza în pronunţare, după care, potrivit disp. art. 395 Cod pr.civ. a trecut la deliberare.

TRIBUNALUL

 Asupra recursului civil de faţă;

Prin  sentinţa civilă nr.637/19 martie 2021 Judecătoria Vaslui  În baza art. 406 C.proc. civ. a luat act de renunţarea la judecată în cauza având ca obiect „fond funciar ” formulată de reclamanta P. M. şi P. V., CNP ...... în contradictoriu cu pârâţii S. M.,  Comisia Judeţeană V.. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor  şi Comisia Locală M... de J.... pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, cu sediul în com. M....de J....., jud. V.....

A obligat  reclamanţii la plata sumei de 1300 lei reprezentând cheltuieli de judecată către pârâta S.. M...

Pentru a pronunța această soluţie prima instanţă a  reţinut că :

 Procesul civil porneşte la iniţiativa reclamantului care fixează prin actul de sesizare obiectul şi limitele procesului, iar asupra acestuia, în condiţiile legii, are un drept de dispoziţie, drept reglementat prin dispoziţiile art. 9 C.proc.civ., manifestat inclusiv prin posibilitatea reclamantului ca, potrivit art. 406 alin. 1 C.proc.civ., să renunţe la judecarea cauzei oricând, în tot sau în parte, verbal în şedinţa de judecată ori prin cerere scrisă, făcută personal sau prin mandatar cu procură specială.

Conform art. 406 alin. 3-4 C.proc.civ. dacă renunţarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanţa, la cererea pârâtului, îl va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecată pe care le-a făcut; dacă reclamantul renunţă la judecată la primul termen la care părţile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunţarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părţi.

În consecinţă, instanţa  a dat efect actului de dispoziţie al creditoarei, pronunţând o hotărâre potrivit art. 406 alin. 6 C.proc.civ.

Faţă de considerentele expuse, în baza art. 406 C.proc.civ., cu respectarea principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil, instanţa a luat act de cererea de renunțare la judecată formulată de către  reclamanţii P. M. şi P. V..

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs  reclamanţii P. V. şi P. M. arătând în motivarea cererii  următoarele:

Prin sentinţa civila nr, 637/2021 din data de 19 martie 2021, Judecătoria Vaslui a luat act de renunțarea la judecata formulate de ei reclamanţii si pe cale de consecința a dispus obligarea lor la plata sumei de 1300 lei cu titlu de cheltuieli de judecata către pârâta S. M..

Consideră  greșită soluţia instanţei de fond cu privire la obligarea lor  la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 1300 lei.

In raport de cauza dedusa judecăţii, complexitatea acestui dosar stadiul cercetărilor, cat si cu privire la faptul ca înainte de primul termen de judecata in acest dosar ei reclamanţii au formulat o cerere de renunțare la judecata, referitor  la obligarea lor  la plata cheltuielilor de judecata într-un cuantum de 1300 lei consideră că este exagerat, instanţa de fond  avea obligaţia sa facă aplicarea dispoziţiilor art,451 alin. 2 din Codul de procedura civila, in sensul de a reduce motivat partea din cheltuielile de judecata, cheltuieli reprezentând onorariul de avocat, atunci când acesta este disproporționat in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei, ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama si de circumstanţele cauzei.

Pentru aceste motive solicita admiterea recursului casarea sentinţei recurate si rejudecând cauza sa se respingă solicitarea paratei intimate de obligarea  a  reclamanţilor plata cheltuielilor de judecata.

Legal citată pârâta  intimată S. M. a formulat întâmpinare prin care a  solicitat, în principal respingerea ca fiind nul a recursului iar in subsidiar respingerea recursului ca nefondat şi obligarea recurenţilor la plata cheltuielilor de judecata efectuate de intimata în faza procesuală a recursului (onorariu de avocat în cuantum de 500 lei).

În motivarea întâmpinării s-a arătat:

l.Exceptia  nulităţii  recursului.

 Din dispoziţiile legale prevăzute de art. 488 alin. 1 din Codul de procedura civila, motivele de recurs invocate de către recurenţi nu au un temei legal, nefiind cuprinse în niciuna din dispoziţiile legale prevăzute în art. 488 alin. 1 din Codul de procedura civila.

Mai mult, prin decizia nr. 3/2020, Înalta Curte de Casaţie si Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursurilor in interesul legii a admis recursul în interesul legii formulat de colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi a stabilit faptul ca in interpretarea si aplicarea dispoziţiilor art. 488 alin. 1 din Codul de procedura civila, motivul de recurs prin care se critica modalitatea in care instanţa de fond s-a pronunţat asupra proporţionalităţii cheltuielilor de judecata reprezentând onorariul de avocat, solicitate de partea care a câştigat procesul, nu se încadrează in motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. 1 din Codul de procedura civila. 

Astfel, raportat atât la dispoziţiile legale menţionate in art. 488 alin. 1 din Codul de procedura civila, cat si la decizia anterior menţionată care este general obligatorie, considera  ca recursul formulat de recurenţi, având in vedere ca se critica modalitatea de acordare a cheltuielilor de judecata ce reprezintă onorariul de avocat părtii care a câştigat procesul in prima instanţa, este unul nul  si solicita  sa fie  respins in acest sens.

2.Cu privire la fondul recursului, solicita  respingerea acestuia ca nefondat.

- Cu titlu prealabil arată faptul ca ne surprinde redactarea cererii de recurs de către un alt coleg avocat care cunoaşte destul de bine munca ce trebuie depusa de un avocat in exercitarea atribuţiilor ce ii revin in momentul in care acesta angajează o anumita cauza.

In ceea ce priveşte cauza dedusa judecăţii, asa cum lesne se poate observa din actele dosarului, recurenţii au chemat in judecata pe intimata S. M. invocat o imaginata nulitate absoluta a titlului de proprietate nr. 318/14403 emis la data de 19.11.1993 de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor V.., cu referire la suprafaţa de 1.100 m.p. teren situat in intravilanul satului M.., comuna M... ......, jud. V.. cuprinsa in titlul de proprietate anterior menţionat, titlu ce a fost emis pe numele tatălui intimatei.

In termen legal, numita S... M..... a formulat întâmpinare la care a ataşat si un set de documente, aceasta întâmpinare fiind redactata de către apărătorul ales al acesteia, avocat O. I., în baza unui contract de asistenta juridica încheiat in prealabil.

Ulterior, anterior primului termen de judecata, însă după comunicarea cererii de chemare in judecata intimatei si după ce aceasta a depus întâmpinare si aceasta întâmpinare a fost comunicata celor doi recurenţi, aceştia depun la dosar o cerere de renunţare la judecata.

Astfel, avocatul intimatei, in afara de consultaţia juridica, studierea practicii judiciare in cauze similare, studierea documentelor depuse de recurenţi, cât si cele pe care intimata le deţinea, studierea actelor normative incidente in cauza si aplicabilitatea acestora în speţa pendinte, s-a prezentat în vederea asistării clientei în fata Judecătoriei Vaslui la primul termen de judecata ce a fost stabilit pentru data de 08.02.2021. La acest termen de judecata  a solicitat obligarea recurenţilor la plata cheltuielilor de judecata, având în vedere ca renunţarea la judecata a fost solicitată după comunicarea cererii de chemare în judecata şi după depunerea întâmpinării, în temeiul art. 406 alin, 3 din Codul de procedura civila. La primul termen de judecata, având în vedere ca în cauza erau introduse în calitate de pârâţi şi Comisia Locala de Fond funciar M.... de J..., cât si Comisia judeţeană de fond funciar V..., instanţa a decis amânarea cauzei pentru a pune in vedere celor doua parate sa îşi exprime punctul de vedere cu privire Ia cererea de renunţare, amânând astfel cauza la data de 15.03. 2021.

La termenul din data de 15.03.2021, avocatul intimatei s-a prezentat in fata instanţei de fond solicitând acesteia sa ia act de renunţarea la judecata si sa ii oblige pe recurenţi la cheltuielile de judecata efectuate de intimata cu prilejul judecării cauzei in fata acestei instanţa, cheltuieli in cuantum de 1300 lei ce reprezentau onorariu de avocat, depunând în acelaşi timp dovada achitării acestui onorariu in original.

In ceea ce priveşte cuantumul onorariului de 1300 lei achitat de intimata, raportat la munca efectuata de profesionistul avocat in cauza supusa judecăţii a arătat că avocatul a studiat cererea de chemare in judecata si documentele depuse de recurenţi in prima instanţa, a studiat si verificat documentele deţinute de intimata din prezenta cauza, a studiat si aplicat concret la cauza dedusa judecăţii dispoziţiile legale incidente, a redactat întâmpinarea in fata instanţei de fond, a oferit consultaţie juridica intimatei in mai multe rânduri, inclusiv prin telefon, cu referire la speţa ce era dedusa judecăţii, s-a prezentat în fata instanţei de fond în vederea asistării si reprezentării clientei la cele doua termene de judecata stabilite in prima instanţa, iar deplasările avocatului de la sediul acestuia (Municipiul H..) la sediul instanţei de judecata (Municipiul V....) au fost incluse în acest onorariu.

Cu siguranţa colegul avocat ce a redactat recursul cunoaşte mult mai bine faptul ca un avocat, din suma primita cu onorariu, achita aproximativ taxe si impozite la bugetul statului si inclusiv la barou, aproximativ 30% din aceasta suma.

Astfel, din suma de 1300 lei, profesionistul avocat trebuie sa achite 11% CASS, 5% Cas, 10% impozit pe venit si parte din taxa pentru barou ce trebuie achitata lunar.

Mai mult, in prezenta cauza profesionistul avocat a achitat din suma primita cu titlu de onorariu contravaloarea combustibilului pentru doua deplasări H..... V..... si retur care sunt de aproximativ 60 lei fiecare, 120 lei ambele deplasări.

Efectuând astfel un simplu calcul matematic se observa faptul ca pentru onorariul perceput in fata instanţei de fond in cuantum de 1300 lei, profesionistului avocat i-a rămas venit câştigat efectiv aproximativ 650 lei.

Este de-a dreptul stânjenitor si josnic pentru un avocat sa justifice un onorariu de 1300 lei din care rămâne cu un venit câştigat efectiv de aproximativ 650 lei.

Profesia de avocat trebuie sa fie exercitată cu dragoste si demnitate de cel care ajurat sa apere drepturile si libertăţile cetăţenilor, însă exercitarea acesteia cu demnitate trebuie sa se regăsească inclusiv in cuantum onorariilor ce sunt primite de avocat.

In cauza de fata  nu este un onorariu exagerat , ci un  onorariu de avocat care este proporţional cu munca depusa de profesionistul avocat care din acest onorariu trebuie sa achite obligaţiile si cheltuielile de logistica etc. pentru funcționarea in condiţii legale si normale ale activităţii pe care o desfăşoară.

Astfel, pentru toate aceste motive, raportat la munca efectiv depusa de avocat, considera  ca nu se impune diminuarea onorariului de avocat in cuantum de 1300 lei, motiv pentru care solicita  respingerea recursului ca nefondat si obligarea recurenţilor la plata cheltuielilor de judecata efectuate de intimata in calea de atac a recursului, cheltuieli în cuantum de 500 lei ce reprezintă onorariu de avocat in recurs.

In drept , invocă  disp. art. 205 Cod de procedura civila.

În recurs nu au fost propuse noi probe.

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor legale aplicabile din art. 488 CPC  se constată că  recursul este nul:

Prin sentinţa recurată s-a luat act de renunţarea la judecata cauzei având ca obiect anularea parţială a titlului 318/14403 din 19 11 1993 şi au fost obligaţi  reclamanţii să achite cheltuieli de  judecată faţă de pârât, întrucât renunţarea s-a realizat după comunicarea cererii  şi au fost constatate îndeplinite condiţiile din art. 406 alin. 3 CPC.

Prin recurs se critică caracterul disproporţionat al cheltuielilor de judecată acordate de prima instanţă şi reaprecierea acestora  de către instanţa de recurs faţă de prevederile art. 451 alin 2 CPC care  permit instanţei posibilitatea de  reducere a  cuantumului cheltuielilor.

Art. 451 alin 2 CPC prevede: „ Instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei. Măsura luată de instanţă nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat şi clientul său.”

Instanţa de recurs apreciază că excepţia nulităţii recursului, invocată de intimată, este întemeiată întrucât  motivul de recurs nu vizează nelegalitate sentinţei, ci un aspect de netemeinicie a acesteia.

Potrivit art. 488 alin 1 CPC casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru  motivele de nelegalitate limitativ prevăzute.

Prin decizia nr. 3/2020 a  Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursurilor in interesul legii  s-a a admis recursul în interesul legii formulat de colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi s-a stabilit faptul că „în interpretarea si aplicarea dispoziţiilor art. 488 alin. 1 din Codul de procedura civilă, motivul de recurs prin care se critică modalitatea în care instanţa de fond s-a pronunţat asupra proporţionalităţii cheltuielilor de judecata reprezentând onorariul de avocat, solicitate de partea care a câştigat procesul, nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. 1 din Codul de procedură civilă.” 

Din motivarea deciziei  se reţine că evaluarea cheltuielilor se sprijină pe analiza unor aspecte de fapt, nu pe o interpretare a normei juridice.

La pct.34 din decizie se reţine: „... stabilirea, în raport cu prevederile art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a cheltuielilor cu onorariul de avocat plătit de partea care a câştigat procesul presupune o analiză a unor aspecte de fapt referitoare la complexitatea cauzei şi la munca efectivă a apărătorului părţii. De asemenea, presupune o raportare la valoarea obiectului pricinii şi o evaluare a ponderii pe care instanţa trebuie să o dea acestui criteriu în cadrul demersului de stabilire a cheltuielilor la care este obligată partea care a pierdut litigiul. În analiza sa, judecătorul trebuie să se raporteze, în permanenţă, la circumstanţele cauzei, instanţa de fond dispunând de o marjă de apreciere în analiza pe care o face.”

 Prin  prezentul recurs se solicită a se reaprecia cheltuielile raportat la art. 451 alin 2 CPC,  ceea ce reprezintă un motiv de netemeinicie,  care nu poate fi invocat în recurs faţă de motivele de casare limitativ prevăzute de art. 488 CPC care vizează nelegalitatea sentinţei.

Astfel că faţă de  art. 488 alin. 1 din Codul de procedura civila care prevede motive de casare numai pentru motive de nelegalitate şi de  decizia anterior menţionată care este general obligatorie,  rezultă că este nul  recursul formulat, având in vedere că se critică modalitatea de acordare a cheltuielilor de judecata ce reprezintă onorariul de avocat părţii care a câştigat procesul in prima instanţa este nul.

În temeiul art. 489 alin 2 CPC se va admite  costata nul recursul formulat.

  În temeiul art. 453 CPC  va obliga recurenţii P.. M.. şi P. V.,  în solidar, să achite intimatei S. M. cheltuieli judecată din recurs de 500 lei, reprezentând onorariu avocat. Cererea recurenţilor de acordare cheltuieli va fi respinsă, întrucât aceşti sunt în culpă procesuală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

 Admite excepţia nulităţii recursului.

Constată nul recursul declarat de P. M. şi P. V.  împotriva sentinţei civile nr. 637 din 19 03 2021 a Judecătoriei Vaslui pe care o menţine.

Obligă recurenţii P. M. şi P. V.,  în solidar, să achite intimatei S. M. cheltuieli judecată din recurs de 500 lei.

Respinge cererea recurenţilor de acordare  cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată azi, 20 10 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Domenii speta

Spete similare