Acţiune în regres a autorităţii administrative teritoriale împotriva pârâtului

Acţiune în regres a autorităţii administrative teritoriale împotriva pârâtului, în calitate de viceprimar, pentru recuperarea sumei constând în plata unei amenzi contravenţionale stabilită în sarcina reclamantei. Condiţiile răspunderii patrimoniale prevăzute de dispoziţiile art.254 din Codul Muncii. Condiţia ca fapta să fie săvârşită în legătură cu atribuţiile de serviciu. Sarcina probei revine angajatorului.

Tribunalul Mehedinţi-sentinţa din 07.10.2021

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei V. M. la data de ..../2021, reclamanta UAT B. a chemat în judecată pe pârâtul T. C., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligat  la plata sumei de ......lei, la care se adaugă penalităţi de întârziere, constând în prejudiciu cauzat UAT Comuna B.. 

În motivarea acţiunii, reclamanta a susţinut că numitul T. C., în calitate de Viceprimar al Comunei B., a săvârşit, cu vinovăţie în legătură cu atribuțiile funcţiei, o faptă ilicită în participarea la exploatarea de agregate minerale (balast) de pe raza UATC B., zona Carieră și transportarea acestora în vederea reabilitării drumurilor, cu toate că UATC. B. nu deține autorizaţie de mediu și permis de exploatare pentru agregatele minerale exploatate din carieră în vederea reabilitării drumurilor comunale.

Astfel, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenţiilor seria GNM nr. ......./2018 s-a aplicat UAT Comuna B. amenda contravențională în sumă de ........ lei.

Procesul verbal de constatare și sancționare a contravenţiilor seria GNM nr..... din ......./2018, a fost contestat de către primarul comunei, în instanță, fiind întocmită plângerea contravențională, în acest sens, înregistrată sub nr....../2018 din ......./2018 la Judecătoria V. M..

Prin plângerea formulată UAT B. a solicitat anularea Procesului verbal ca fiind întocmit nelegal deoarece persoana care a făcut constatarea nu a aplicat și sancţiunea, iar sancţiunea aplicată nu este încadrată corect. In subsidiar UAT B. solicită transformarea amenzii în avertisment invocând argumentul că "sancţiunea trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acestora, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal".

Judecătoria V. M., a judecat cauza, pe fond, admiţând în parte plângerea formulată de către UAT B., în contradictoriu cu Garda Națională de Mediu — Comisariatul Județean M. dispunând înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de .......lei cu sancțiunea "Avertisment" așa cum rezultă din Sentința Civilă nr....../2018.

Judecătoria V. M. a admis plângerea UAT B. din următoarele motive: balastul a fost obținut de pe drumul public al comunei, nefiind afectată vreo persoană fizică sau Juridică; petenta are obligaţia de a întreține drumurile publice, iar în lipsa unor fonduri alocate în acest scop, mijlocul găsit de acesta, punând în balanță mizele existente în joc, nu prezintă un pericol social ridicat, ci dimpotrivă redus; în sarcina petentei UAT B. s-a stabilit plata unei sancțiuni contravenționale în sumă de ........lei deoarece a exploatat agregate minerale fără a deţine autorizație de mediu și permis de exploatare pentru acestea, sancțiunea avertismentului fiind aptă pentru a atrage atenția pentru ca pe viitor să efectueze astfel de activităţi cu respectarea normelor legale.

 Împotriva sentinţei date de Judecătoria V. M., Garda Națională de Mediu — Comisariatul Județean M. a făcut apel, înregistrat sub nr......./2019, iar la data de ...../2019 UAT B. a făcut întâmpinare, solicitând respingerea apelului.

 Tribunalul M., urmare a judecării cauzei, a admis apelul formulat de către Garda Națională de Mediu Comisariatul Județean M., a schimbat Sentința nr......./2018 pronunțată de judecătoria V. M., și a admis în parte plângerea contravenţională formulată de UATC B., dispunând reducerea amenzii contravenționale de la ........lei la ......... lei așa cum rezultă din Decizia Hotărârii Civile nr........./2019.

La apelul formulat de Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Județean M., tribunalul admite apelul și apreciază că: un reprezentant al autorității a participat efectiv la săvârșirea contravenției, respectiv viceprimarul T. C., în contextul în care administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcţionează în temeiul principiilor edictate de art. 2, alin. 1 din Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, unul dintre aceste principii fiind principiul legalității; implicarea directă a unui reprezentant al autorităţii administraţiei publice locale reprezintă, indiscutabil, un element agravant, neputându-se invoca necunoașterea legii de către un reprezentant al autorității locale, așa cum în mod eronat a reținut judecătorul fondului.

Plata amenzii s-a făcut cu Ordinul de plată nr....../2019, s-a plătit suma de ........lei de la cap. 51.01 autorităţi executive", titlu II, bunuri și servicii - art. 20.01.30 "alte bunuri și servicii pentru întreținere șl funcţionare".

Prin înştiinţarea nr......./2020 a fost sesizat faptul că urmare activității de audit desfășurată de Curtea de Conturi M. în perioada 01.07.2020 — 28.07.2020 s-a constatat prin procesul verbal de constatare nr....../2020 că UAT Comuna B. a efectuat plata din fonduri publice a sumei de ......lei reprezentând amenda aplicată de către Garda de Mediu.

Urmare înștiințării, Comisia de stabilire a întinderii prejudiciilor a persoanelor vinovate a fost convocată de către dra președinte F. F.-E., prin convocatorul nr......../2020 pentru ziua de ....../2020 și analizând documentele existente Comisia a reținut că, având în vedere că domnul Viceprimar T. C. a fost reprezentantul autorității și instituției publice care a participat direct la săvârșirea contravenției, fiind prezent în carieră și coordonând activitatea de exploatare a acesteia și urmare îndeplinirii condițiilor răspunderii civile se constată că numitul T. C. - Viceprimar al Comunei B. a produs un prejudiciu UAT Comuna B. în sumă de .......lei, la care se adaugă penalitățile de întârziere care vor fi calculate pană în ziua când prejudiciul va fi achitat efectiv.

Prin urmare, solicită admiterea cererii, în sensul celor arătate și obligarea pârâtului T. C. la plata sumei de ......lei, la care se adaugă penalităţi de întârziere, constând în prejudiciu cauzat UAT Comuna B..

În drept, reclamanta şi-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 1349 C. civ. și pe cele ale art. 1357 și urm. C. civ.

În dovedirea acţiunii, reclamanta a depus la dosar copii conform cu originalul: procesul-verbal de contravenţie seria ......., nr...... din ..../2019, nota de constatare nr......./2018 a Gărzii de Mediu M., Raportul final privind desfășurarea cercetării administrative nr......./2020, ordinul de plată nr......./2019 prin care a fost achitată amenda, procesul verbal de constatare nr. ........./2020 al Curţii de Conturi M., Decizia curții de conturi M. nr......../2020 şi Fișa postului nr. ........../2016 a Viceprimarului Comunei B..

Pârâtul T. C. a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată şi obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată. Arată că, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată înţelege să invoce excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei V. M..

Astfel arată că, a fost pronunţată Decizia nr.16 din 26 septembrie 2016 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care „Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa şi, în consecinţă, stabileşte că: în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1, art. 231 și art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 55 din Legea nr. 393/2004 privind aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, an. 2 alin. (1) lit. O din Legea contenciosului administrativ nr. 5542004, cu modificările și completările ulterioare, și art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare:

 Prevederile Codului muncii se aplică raporturilor juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ-teritorială, dacă legi speciale nu conţin dispoziţii specifice, inclusiv după încetarea mandatelor.

 Conform Deciziei nr. 16 din 26 septembrie 2016, raporturile juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ-teritorială reprezintă raporturi juridice de muncă "pentru care nu se încheie un contract individual de muncă", ceea ce atrage, pe cale de consecinţă, și specificitatea acestora, inclusiv sub aspectul consecințelor în materie judiciară.

 Prin urmare, competenta soluţionării cauzei deduse judecăţii aparţine Tribunalului M. şi nu Judecătoriei V. M..

 Pe fondul cauzei solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată întrucât că nu sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale.

 A fost chemat în judecată pentru a fi obligat să plătească suma de .....lei, precum şi dobânzile şi penalităţile rezultate, pentru prejudiciul cauzat Unităţii Administrativ Teritoriale Comuna B..

 S-a susţinut că, în calitate de viceprimar al comunei B. ar fi săvârşit cu vinovaţie şi în legătură cu atribuţiile de serviciu o faptă ilicită constând în participarea la exploatarea de agregate minerale de pe raza UAT B., zona Cariera, şi transportarea acestora în vederea reabilitării drumurilor, cu toate ca UAT nu deţinea autorizaţie de mediu şi permis de exploatare pentru agregate minerale.

 În fapt, prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria .....nr......./2018 Garda de Mediu a sancţionat UAT Comuna B. cu amendă în cuantum de .......lei pe motivul că au fost exploatate agregate minerale (balast) şi transportate pentru reabilitarea drumurilor comunale fără a deţine autorizaţie de mediu şi permis de exploatare.

Prin contestarea în instanţă a procesului-verbal a fost redusă amenda de la ......lei la ...... lei conform Deciziei nr......./2019 pronunţată de Tribunalul M..

Reclamanta justifică promovarea demersului în instanţă pe fondul activităţii de audit desfăşurată de Curtea de Conturi M. în perioada 01.07.2020-28.07.2020 prin care s-a constatat, conform procesului-verbal nr......./2020 şi Deciziei nr......./2020 ca UAT Comuna B. a efectuat nelegal plata din fonduri publice a sumei de .......lei reprezentând amenda aplicată de Garda de Mediu conform procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria .....nr. ......../2018.

Considerentele avute în vedere de echipa de audit au fost următoarele; printr-un act constatator, s-au constatat nereguli în ceea ce priveşte obţinerea autorizaţiei de mediu şi permisul de exploatare, lipsa autorizaţiei de mediu şi permisul de exploatare nu pot avea consecinţă financiară asupra bugetului comunei, plata amenzii în cuantum de .....lei nu a fost supusă aprobării Consiliului Local.

În cuprinsul aceluiaşi proces-verbal întocmit de echipa de audit au fost menţionate ca şi cauze şi împrejurări care au condus la abaterea constată de la legalitate şi regulariatate, următoarele: neluarea măsurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu şi permisul de exploatare pentru agregatele minerale  acordarea formală a vizei de control financiar preventiv asupra operaţiunilor în cauză.

Comisia de stabilire a întinderii prejudiciilor şi a persoanelor vinovate din cadrul UAT B. a întocmit un Raport final privind desfăşurarea cercetării administrative nr......./2020 prin care s-a reţinut ca „ numitul T. C. – Viceprimar al Comunei B. a produs un prejudiciu UAT Comuna B. în sumă de ......lei la care se adaugă penalităţile de întârziere care vor fi calculate până în ziua când prejudiciul va fi achitat efectiv.

Având în vedere aspectele reţinute în cuprinsul procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria .....nr......din ....../2018 întocmit de Garda de Mediu, procesului verbal nr...../2020 şi Deciziei nr....../2020 al Curţii de Conturi, solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată întrucât nu sunt întrunite cumulativ condiţiile răspunderii delictuale 

 Aşa cum a arătat Curtea de Conturi a constat că plata sumei de .....lei din bugetul local este nelegală întrucât pe de o parte s-au constatat nereguli în ceea ce priveşte obţinerea autorizaţiei de mediu şi permisul de exploatare, iar lipsa autorizaţiei de mediu şi permisul de exploatare nu poate avea consecinţa financiară asupra bugetului comunei, iar pe de altă parte plata amenzii în cuantum de ......lei nu a fost supusă aprobării Consiliului Local.

Prin urmare lipsa autorizaţiei de mediu şi permisul de exploatare nu-i poate fi imputabilă având în vedere că demersurile care trebuiau întreprinse pentru obţinerea acestora nu intră în atribuţiile sale conform fisei postului.

De asemenea nesupunerea aprobării Consiliului Local a plăţii amenzii nu-i poate fi imputabilă în niciun caz lui.

Pe de altă parte din considerentele Deciziei nr. 16 din 26 septembrie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se desprinde următoarele aspecte:

a) raporturile juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ teritorială sunt raporturi juridice de muncă sui generis; în acest sens, într-o decizie anterioară. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că „prestarea muncii se realizează în cadrul unor raporturi sociale care, odată reglementate prin norme de drept, devin, de regulă, raporturi juridice de muncă.

b) raporturile juridice în cauză nu se circumscriu unei calificări din materia Codului civil, ca fiind raporturi juridice civile, ceea ce produce ce; puțin două consecinţe importante: imposibilitatea atragerii răspunderii civile delictuale a primarului/viceprimarului în cazul în care fapta prejudiciabilă este săvârșită în legătură cu funcția, arătându-se in considerentele Deciziei nr. 13 din 26 septembrie 2016 că "nu poate fi reținută răspunderea civilă delictuală nici în ceea ce privește regimul aplicabil în funcție de momentul formulării acțiunii in răspundere patrimonială - în timpul/în afara mandatului. În cazurile în discuție sunt aplicabile normele Codului muncii, potrivit art. 1 alin. (2) și art. 278 alin. (2) C. muncii, care nu disting în acest sens ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus – si o dată calificate raporturile juridice deduse judecăţii ca fiind raporturi de muncă, acestea sunt supuse dispozițiilor Codului muncii, care, în Capitolul III din Titlul XI, reglementează răspunderea patrimonială atât în cazul pagubelor produse din vina și în legătură cu funcția - art. 254, (și în cazul sumelor încasate nedatorat - art. 256 raporturile juridice în discuție sunt raporturi juridice de muncă, jar calificarea naturii litigiului este determinată de faptul că acesta este generat de un raport juridic de muncă. iar fapta cauzatoare de prejudiciu este săvârșită în exercitarea funcţiei, neavând astfel relevanță data la care se solicită sancționarea";  primarul, viceprimarul vinovat pot răspunde civil delictual doar în ipotezele în care fapta prejudiciabilă nu este săvârșită în legătură cu funcţia sau prejudiciul este urmarea unei intracţiuni, sens în care în Decizia nr. 16 din 26 septembrie 2016 se reține că "pot fi însă situații când, în ipoteza producerii unui prejudiciu unității administrativ-teritoriale, primarul/viceprimarul vinovat să răspundă civil delictual, nu patrimonial după regulile din dreptul muncii, și anume atunci când fapta prejudiciabilă nu este săvârșită în legătură cu funcția sau prejudiciul este urmarea unei infracțiuni";

c) raporturile juridice în cauză nu pot fi calificate sub incidența normelor de drept administrativ, primarul și viceprimarul nefiind funcționari publici în sensul prevederilor Legii nr. 188/1999. Republicată ( astfel în Decizia nr. 16 din 26 septembrie 2016 se retine că "raporturile juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ-teritorială nu intră nici sub incidența dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, indicate în actul de sesizare, ceea ce se explică în special pe considerentul că legile speciale nu reglementează expres regimul raporturilor juridice în discuţie, însă intervin parțial în derularea acestora, inclusiv prin stabilirea jurisdicției aplicabile În situații strict determinate - ceea ce înseamnă că prevederile Codului muncii se aplică raporturilor juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ-teritorială, dacă legi speciale nu conțin dispoziții specifice” .

Pentru aceste considerente solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată şi obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, şi-a întemeiat prezenta pe dispoziţiile art. 205 Cod procedură civilă.

La termenul de azi, în şedinţă publică, instanţa din oficiu a pus în discuţie excepţia necompetenţei materiale invocată de pârât prin întâmpinare.

Instanţa, prin sentinţa civilă nr...../2021 a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei V. M., invocată de pârâtul T. C. şi a declinat soluţionarea cauzei privind pe reclamanta Unitatea Adminsitrativ Teritorială Comuna B. în contradictoriu cu pârâtul T. C., în favoarea Tribunalului M..

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că, potrivit Deciziei nr.16 din 26 septembrie 2016, pronuntata de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie si publicata in Monitorul Oficial nr. 110/09.02.2017, s-a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa şi în consecinţă, a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.1, art. 231 și art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 55 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, art. 2 alin. (1) lit. f din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare și art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare: prevederile Codului muncii se aplică raporturilor juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ-teritorială, dacă legi speciale nu conţin dispoziţii specifice, inclusiv după încetarea mandatelor.

Conform Deciziei nr. 16 din 26 septembrie 2016 a ICCJ, raporturile juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ-teritorială reprezintă raporturi juridice de muncă "pentru care nu se încheie un contract individual de muncă", ceea ce atrage, pe cale de consecinţă și specificitatea acestora, inclusiv sub aspectul consecințelor în materie procesuala, cu atat mai mult cu cat pârâtul a aratat prin reprezentant legal că în continuare este în funcţia de viceprimar în cadrul Primăriei B..

De asemenea, instanta retine ca prin considerentele Deciziei nr. 16 din 26 septembrie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a statuat ca: raporturile juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ teritorială sunt raporturi juridice de muncă sui generis; în acest sens, într-o decizie anterioară. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că „prestarea muncii se realizează în cadrul unor raporturi sociale care, odată reglementate prin norme de drept, devin, de regulă, raporturi juridice de muncă; raporturile juridice în cauză nu se circumscriu unei calificări din materia Codului civil, ca fiind raporturi juridice civile, ceea ce produce cel puțin două consecinţe importante: imposibilitatea atragerii răspunderii civile delictuale a primarului/viceprimarului în cazul în care fapta prejudiciabilă este săvârșită în legătură cu funcția, arătându-se in considerentele Deciziei nr. 16 din 26 septembrie 2016 că "nu poate fi reținută răspunderea civilă delictuală nici în ceea ce privește regimul aplicabil în funcție de momentul formulării acțiunii in răspundere patrimonială - în timpul/în afara mandatului. În cazurile în discuție sunt aplicabile normele Codului muncii, potrivit art. 1 alin. (2) și art. 278 alin. (2) C. muncii, care nu disting în acest sens (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus) si o dată calificate raporturile juridice deduse judecăţii ca fiind raporturi de muncă, acestea sunt supuse dispozițiilor Codului muncii, care, în Capitolul III din Titlul XI, reglementează răspunderea patrimonială atât în cazul pagubelor produse din vina și în legătură cu funcția - art. 254, cat și în cazul sumelor încasate nedatorat - art. 256; raporturile juridice în discuție sunt raporturi juridice de muncă, iar calificarea naturii litigiului este determinată de faptul că acesta este generat de un raport juridic de muncă, iar fapta cauzatoare de prejudiciu este săvârșită în exercitarea funcţiei, neavând astfel relevanță data la care se solicită sancționarea"; primarul, viceprimarul vinovat pot răspunde civil delictual doar în ipotezele în care fapta prejudiciabilă nu este săvârșită în legătură cu funcţia sau prejudiciul este urmarea unei infracţiuni, sens în care în Decizia nr. 16 din 26 septembrie 2016 se reține că "pot fi însă situații când, în ipoteza producerii unui prejudiciu unității administrativ-teritoriale, primarul/viceprimarul vinovat să răspundă civil delictual, nu patrimonial după regulile din dreptul muncii și anume atunci când fapta prejudiciabilă nu este săvârșită în legătură cu funcția sau prejudiciul este urmarea unei infracțiuni";

Totodată, potrivit art. 95 alin.(1) C.proc.civ. se retine ca Tribunalul judecă, în primă instanţă, toate cererile care nu sunt date prin lege în competenţa altor instante, iar potrivit art. 95 alin. 4 C.pr.civ. ,,Tribunalul judeca orice alte cereri date prin lege in competenta lor’’.

La data de 19.04.2021 cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului M. – Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale sub nr......../2021.

La primul termen de judecată având în vedere că în dosarul nr......./2021 al Tribunalului M. – Secția Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, s-au constatat întrunite condițiile prevăzute de art. 411 alin. 1 pct.2 Cod procedură civilă, potrivit cărora judecătorul va suspenda judecata când ambele părţi, legal citate, nu s-au înfăţişat la strigarea cauzei şi niciuna dintre acestea nu a formulat cerere scrisă de judecare în lipsă,  s-a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul dispozițiilor art.411 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă.

Faţă de faptul că la data de ......./2021 a fost depusă de către reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna B. cerere de repunere a cauzei pe rol şi a fost formulată şi cerere de judecarea cauzei în lipsa părților, instanţa a admis cererea, cauza fiind repusă pe rol şi s-a dispus emiterea unei adrese către reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna B., cu mențiunea de a indica în ce constau penalitățile şi temeiul de drept,  respectiv să motiveze capătul de cerere privind penalitățile de întârziere şi temeiul de drept,  având în vedere capătul de cerere al acțiunii privind penalitățile de întârziere, şi cu mențiunea de a depune la dosar Sentinţa civilă nr......../2018 pronunțată de Judecătoria V. M. invocată în acţiune şi Decizia nr......../2019 pronunțată de Tribunalul M., fişa de post şi înscrisuri din care să rezulte faptul că pârâtul era responsabil cu protecția mediului, să indice, însoțit de dovezi, cine era responsabil cu obținerea autorizației de exploatare şi a autorizației de mediu.

Urmare a adresei instanţei, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna B. a depus răspuns prin care a comunicat următoarele:

Temeiul legal al penalităților de întârziere este art.73 ind.1 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice „Recuperarea sumelor reprezentând prejudicii/plăţi nelegale din fonduri publice, stabilite de organele de control competente, se face cu perceperea de dobânzi şi penalități de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-a produs prejudiciu/s-a efectuat plata şi până s-au recuperat sumele”.

Referitor la obținerea autorizației de exploatare şi a autorizației de mediu, reclamanta a comunicat că respectiva carieră nu era în curs de autorizare şi nici nu s-a pus problema obținerii autorizației de mediu.

La răspunsul depus au fost anexate următoarele înscrisuri: Sentinţa civilă nr....../2018 pronunţată de Judecătoria V. M. şi Decizia nr......./2019 pronunţată de Tribunalul M. în dosarul nr......./2018 şi fişa postului nr......./2016 privind funcţia - viceprimar.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată şi reţine următoarele:

În speță, prin acțiunea înregistrată, reclamanta  Unitatea Administrativ Teritorială Comuna B.  a chemat în judecată pe pârâtul T. C., în calitate de viceprimar al comunei, pentru a fi obligat la plata sumei de ......lei  și penalități de întârziere constând în prejudiciu  cauzat Unității Administrative Teritoriale Comuna B.,  prejudiciu constând în amenda în sumă de ...... lei  aplicată de către Garda de Mediu prin procesul - verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria  .....nr...... din ...../2018,  arătând că fapta ilicită a pârâtului săvârșită în legătură cu funcția este participarea la exploatarea de agregate minerale,  încălcarea dispozițiilor legale în vigoare și prin neexecutarea obligațiilor de serviciu care îi revin din fișa postului nr....../2016  în care se prevede că este responsabil cu protecția mediului pe raza comunei Braniștea.

În fapt, din probatoriul cu înscrisuri invocat de părți și solicitat și din oficiu,  instanța reține că,  prin procesul - verbal de  contravenție întocmit de Garda de Mediu, arătat mai sus,  Unitatea Administrativ Teritorială Comuna B. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de ......lei  pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.94 alin.1 lit.a din O.U.G nr.195/2002,  reținându-se  că la data de ...  august 2018  a încărcat balast din Cariera comunei B.  în vederea reabilitării drumurilor comunale, fără autorizație de mediu și permis de exploatare.

Procesul - verbal de contravenție și sancționare a contravențiilor seria .... nr....../2018  a fost contestat în instanță și prin Sentință civilă nr....../2018 pronunțată de Judecătoria V. M., s-a  admisă în parte plângerea petentei Unitatea Administrativ Teritorială Comuna B. și s-a  dispus întocmirea amenzii contravenționale în cuantum de .....lei prin procesul - verbal de...... lei cu sancțiunea „avertisment”, reținându-se că,  acțiunea întreprinsă de petentă a eludat într-o mică măsură legea ce  reglementează resursele minerale și a fost  realizată fără autorizație de mediu și permis de exploatare, însă gradul de pericol social al faptei este extrem de redus, nu s-au  produs urmări grave, și, dimpotrivă s-a  acționat în interesul comunității, dând posibilitatea cetățenilor din comună să se deplaseze pe drumurile din comuna, cât și spre câmp în vederea culegerii recoltelor, neavând de efecte negative asupra mediului înconjurător ci dimpotrivă, a avut loc o decolmatare a șanțurilor ceea ce este în beneficiul comunității.

S-a  reținut că, datorită  ploilor abundente din vara anului 2018, care a adus la degradarea drumurilor comunale, situația fiind critică, petenta a împrumutat de la Primăria Comunei V.,  un buldoexcavator și în data de ....../2018  ai efectuat operațiunea de decolmatare a rigolelor,  șanțurilor, prin încărcarea nisipului în remorci și împreună cu pământul dintr-o  ridicătură aflată la marginea drumului de acces în câmp a fost descărcat pe drumurile din comuna, care au fost nivelate cu plugul aparținând petentei devenind drumuri practicabile.

Prin Decizia nr....../2019 a Tribunalului M. - Secția a II-a Civilă, de Contencios Administrativ și Fiscal s-a  admis apelul formulat de intimata Garda  Națională de Mediu, s-a  schimbat sentința civilă nr......./2018  a Judecătoriei V. M.,  a fost admisă în parte plângerea contravențională formulată de petenta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna B., s-a  dispus reducerea amenzii contravenționale aplicate de la ......lei la ......, s-au menținut celelalte dispoziții din procesul- verbal de contravenție.

S-a  reținut, contrar primei instanțe că o parte din pământul exploatat provine din Cariera Unității Administrative Teritoriale Comuna B.,  stare de fapt care prezintă relevanță sporită sub aspectul inadmisibilității sancțiunii, pământul fiind exploatat dintru-un loc,  care, prin el însuși, este supus unor exigențe sporite de acces și exploatare a resurselor pe care le adăpostește.

S-a  mai reținut că un reprezentant al autorității a participat efectiv la săvârșirea contravenției, respectiv viceprimarul T. C.,  în contextul în care administrația publică în  unitățile administrativ- teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor edictate de art.2 alin.1 din Legea nr.215/2001  republicată,  implicarea directă a unui reprezentant al autorității administrative publice locale reprezintă,  indiscutabil un element agravant, neputându-se  invoca necunoașterea legii de către un reprezentant al autorității locale, așa cum în mod eronat a reținut judecătorul fondului.

Reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna B.  a efectuat plata amenzii de .......lei cu Ordinul de plată nr...../2019 de la cap.51.01 - autorități executive”, titlul II, bunuri și servicii - art.20.01.30” alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare”.

Conform procesului - verbal de constatare nr....../2020 al Camerei de Conturi M., ca urmare a activității de audit desfășurată în perioada  ...../2020 - ...../2020 la Unitatea Administrativ Teritorială Comuna B.  s-a  constatat abatere de la legalitate privind plata din bugetul local a amenzii de ......lei  aplicată de Garda de Mediu, echipa de audit concluzionând că, lipsa autorizației de mediu și permisului de exploatare nu poate avea consecință financiară asupra bugetului, respectiv o împovărare a bugetului comunei, că plata amenzii de ......lei  nu a fost supusă aprobării Consiliului Local,  nu a fost prevăzută, aprobată prin buget plata  unei astfel de sume, cauzele și împrejurările care au condus la abaterea constatată de la legalitate și rigurozitate fiind /neluarea .măsurilor pentru obținerea autorizației de mediu și permis de exploatare pentru agregatele minerale, acordarea formală a vizei de control financiar preventiv, asupra operațiunilor în cauza.

S-au  reținut persoane cu atribuții în domeniul în care s-au  constatat deficiențe:

-  primarul comunei, în calitate de ordonator principal de credite

-  inspectorul financiar -  contabil,  care a acordat viză de control financiar preventiv

-  viceprimarul T. C. -  în calitate de responsabil cu activitatea de protecție a mediului.

Procesul verbal de constatare anexa la Raportul de Audit  a fost însușit de Camera de Conturi M. prin Decizia nr....../2020,  dispunând recuperarea prejudiciilor, fiind înștiințată reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială B. prin adresa nr......./2020.

Urmare  acestei înștiințări, s-a  desfășurat o cercetare administrativă la nivelul reclamantei, întocmindu-se  un raport final nr..../2020 de către Comisia de  stabilire a întinderii prejudiciilor și persoanelor vizate, stabilindu-se  că există un prejudiciu în detrimentul Unității Administrativ Teritoriale - de .....lei,  există o faptă cu caracter ilicit săvârșită de pârâtul T. C. -  viceprimar cu încălcarea dispozițiilor în vigoare și prin neexecutarea obligațiilor de serviciu care îi revin în fișa postului nr....../2019 -  în care se prevede că este responsabil cu protecția mediului pe raza comunei B., există raport de cauzalitate în sensul că viceprimarul Comunei B., invocând că nu deține autorizație de exploatare nu ar fi trebuie să exploateze carierea și prin acțiunea lui a provocat o pagubă unității în sumă de ......lei, la care se adaugă penalități de întârziere care vor fi calculate până în ziua când prejudiciul  va fi achitat efectiv.

Întemeindu-se pe aceste înscrisuri probatorii și pe fișa postului nr...../2016 a funcției de viceprimar (fila 18), reclamanta a promovat prezenta acțiune în instanță, invocând dispozițiile art.1349 Cod civil și 1357 și următoarele din Codul civil, dispoziții care reglementează  răspunderea civilă delictuală.

Ca urmare a solicitării instanței să indice în ce constau penalitățile de întârziere la care solicită a fi obligat pârâtul și temeiul de drept, să motiveze acest capăt de cerere, reclamanta a comunicat prin notele de ședință depuse la dosar la data de ....../2021 că temeiul legal al penalităților de întârziere este art.73 ind.1 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice „Recuperarea sumelor reprezentând prejudicii/plăţi nelegale din fonduri publice, stabilite de organele de control competente, se face cu perceperea de dobânzi şi penalități de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-a produs prejudiciu/s-a efectuat plata şi până s-au recuperat sumele”.

Acțiunea este neîntemeiată.

În ceea ce privește cauza acțiunii, fundamentarea acțiunii formulată de reclamantă, care formulează pretenții împotriva pârâtului, invocând existența unui prejudiciu cauzat de acesta, în calitate de viceprimar al comunei B., care a săvârșit cu vinovăție în legătură cu atribuțiile funcției, o faptă ilicită și întrucât pârâtul s-a  aflat în raporturi de muncă cu Consiliul Local B. în momentul când s-a  produs pagubă, fiind viceprimar conform Hotărârii Consiliului Local B. nr....../2016,  regimul juridic al acțiunii în răspundere patrimonială este supus Codului Muncii,  care în capitolul III din  titlul XI  reglementează răspunderea patrimonială în cazul pagubelor produse din vina și în legătură cu funcția – art.254,  raporturile juridice în discuție sunt raporturi juridice de muncă, iar calificarea naturii litigiului este determinată de faptul că acesta este generat de un raport juridic de muncă iar fapta cauzatoare de prejudiciu pretinsă este săvârșită în exercitarea funcției.

Având în vedere Decizia nr. 16/26.09.2016 – Înalta Curte de Casație și Justiție - completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr. 110 din 9 februarie 2017 care a statuat asupra naturii raporturilor juridice stabilite între primar/viceprimar și autoritatea administrativ teritorială, atât în timpul exercitării funcției, cât și după încetarea mandatului de ales local ca fiind raporturi juridice de muncă sui generis și odată calificate aceste raporturi ca fiind raporturi de muncă, acestea sunt supuse dispozițiilor Codului Muncii, care în capitolul II din titlul XI reglementează răspunderea patrimonială, atât în cazul pagubelor produse din vina și în legătură cu funcția – art.254, cât și în cazul sumelor încasate nedatorat – art.256.

Decizia pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii a continuat raționamentul, statuând că raporturile juridice în cauză nu se circumscriu unei calificări din materia Codului civil, ca fiind raporturi juridice civile şi pentru că sunt raporturi de muncă sui generis pentru care nu se încheie contracte individuale de muncă, este înlăturată orice discuţie privind raportul dintre răspunderea civilă delictuală şi cea contractuală, precum şi privind regula de principiu în sensul că răspunderea patrimonială este o formă a răspunderii contractuale dar neputând fi reţinută răspunderea civilă delictuală nici în ceea ce priveşte regimul aplicabil în funcţie de momentul formulării acţiunii în răspundere patrimonială – în timpul/în afara mandatului.

Decizia tranşează controversele şi odată calificate raporturile juridice  ca fiind raporturi de muncă acestea sunt supuse dispozițiilor Codului Muncii, care în capitolul III, titlul XI reglementează răspunderea patrimonială atât în cazul pagubelor din urmă și în legătură cu funcția – art.254 cât și în cazul sumelor încasate nedatorat – art.256, fiind situații când, în ipoteza producerii unui prejudiciu unităţii administrativ – teritoriale primarul/viceprimarul să răspundă civil delictual nu patrimonial, după regulile din dreptul muncii atunci doar când fapta prejudiciabilă nu este săvârșită în legătură cu funcția sau prejudiciul este urmarea unei infracțiuni ceea ce nu este cazul de faţă.

În continuare, instanța urmează să analizeze condițiile răspunderii patrimoniale prevăzute de dispozițiile art.254 din Codul Muncii, privind răspunderea patrimonială a salariaților, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale  pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor (art.254 alin.1 Codul Muncii).

Beneficiind de o reglementare expresă,  compusă din norme speciale derogatorii de la normele de drept comun ale răspunderii contractuale, norme  care se completează cu regulile generale dacă nu contravin principiilor și normelor imperative din dreptul muncii, răspunderea patrimonială reglementată de art.254 Codul Muncii  nu este altceva decât o variantă a răspunderii contractuale, deci are caracter special, derogator de al  răspunderii civile delictuale,  deși ia  naștere tot ca urmare a încălcării unor dispoziții/ săvârșirii unei faptei ilicite prin care s-a  creat o pagubă în patrimoniul unei persoane.

Deci răspunderea patrimonială este o sancțiune specifică care intervine pentru săvârșirea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii în executarea unui contract/raport de muncă şi are caracter reparator,  fapta prejudiciabilă trebuind să aibă legătură cu munca sau cu atribuțiile de serviciu.

În speță, prejudiciul invocat de reclamantă și care solicită recuperarea sumei de la pârât constă în plata unei amenzi contravenționale stabilită în sarcină reclamantei prin proces - verbal  de contravenție arătat mai sus întocmit de Garda de Mediu, reținându-se  în sarcină sa că în data de ..../2018  a încărcat balast din Cariera Comunei B.  în vederea reabilitării drumurilor comunale, fără autorizație de mediu și permis de exploatare.

Acțiunea de față este o acțiune în regres a angajatorului, reglementată pe dispozițiile art.253 alin.3 din Codul Muncii,  potrivit căruia, angajatorul care a plătit despăgubirile către cel prejudiciat le va recupera de la salariatul său vinovat de această plată, textul stipulând expres, că răspunderea are loc în condițiile art.254 și următoarele Codul Muncii.

Deci, salariatul în cauză,  răspunde în condițiile art.254 Codul Muncii,  pentru fapta sa ilicită și nu a altor persoane sau a angajatorului, fiind necesar să fie întrunite cumulativ și celelalte condiții în afara  de  calitatea de salariat:  fapta ilicită și personală săvârșită în legătură cu munca/ cu atribuțiile de serviciu,  prejudiciul cauzat angajatorului,  raportul  de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția salariatului.

În ceea ce privește condiția ca fapta salariatului să fie săvârșită în legătură cu munca sa, pentru stabilirea acestui criteriu al legăturii faptei cu munca salariatului trebuie analizate obligațiile ce revin atât din conținutul contractului individual de muncă/a raportului de muncă -  în speță un raport de muncă sui generis  pentru care nu se încheie contracte individuale de muncă - a regulamentului intern, fișa postului salariatului și normele specifice ce reglementează sectorul de activitate al salariatului.

În sarcină reclamantei,  în baza procesului- verbal de contravenție întocmit de Garda de Mediu și contestat în instanțele de judecată s-a  născut obligația acestuia de a achita amendă în sumă de ......lei  așa cum rezultă din Ordinul de plată nr...../2019,  pentru contravenția că au fost exploatate  agregate minerale (balast)  și transportate pentru reabilitarea drumurilor comunale fără a deține autorizație de mediu și permis de exploatare.

Reclamanta justifică promovarea demersului în instanţă pe fondul activităţii de audit desfăşurată de Curtea de Conturi M. în perioada ..../2020-.../2020, prin care s-a constatat, conform procesului-verbal nr....../2020 şi Deciziei nr...../2020 ca UAT Comuna B. a efectuat nelegal plata din fonduri publice a sumei de ......lei reprezentând amenda aplicată de Garda de Mediu conform procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria .....nr. ...../2018.

Considerentele avute în vedere de echipa de audit au fost următoarele: printr-un act constatator, s-au constatat nereguli în ceea ce priveşte obţinerea autorizaţiei de mediu şi permisul de exploatare, lipsa autorizaţiei de mediu şi permisul de exploatare nu pot avea consecinţă financiară asupra bugetului comunei, plata amenzii în cuantum de .....lei nu a fost supusă aprobării Consiliului Local.

În cuprinsul aceluiași proces-verbal întocmit de echipa de audit au fost menţionate ca şi cauze şi împrejurări care au condus la abaterea constată de la legalitate şi regulariatate, următoarele: neluarea măsurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu şi permisul de exploatare pentru agregatele minerale  acordarea formală a vizei de control financiar preventiv asupra operaţiunilor în cauză.

Față de această situație, reclamanta, a procedat la recuperarea prejudiciului creat prin promovarea acțiunii dedusă judecății, apreciind că această sancțiune a fost aplicată ca urmare a încălcării de către pârât a atribuțiilor de serviciu, respectiv că a participat la exploatarea de balast de pe raza Unității Administrativ Teritoriale Comuna B.,  zonă carieră și transportarea acestora în vederea reabilitării drumurilor, cu toate că Unitatea Administrativ Teritorială Comuna B.  nu deţine autorizație de mediu și permis de exploatare.

Potrivit fișei postului nr...../2016 acesta, în calitate de viceprimar are următoarele atribuții:

- îndrumarea şi supravegherea activității de pază obştească în comună şi întocmește tabelele cu cetăţenii care sunt obligaţi să efectueze paza prin rotaţie;

- controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse în vânzare pentru populaţie, cu sprijinul organelor de poliţie şi al medicului uman;

- prelucrează normele de protecţie a muncii la angajaţii ce desfăşoară  activitatea în construcţii la obiectivele primăriei;

- ia măsuri pentru depozitarea deșeurilor menajere  sau de orice fel, pentru igienizarea malurilor  cursurilor de apă şi tuturor drumurilor şi împrejurărilor satelor din raza comunei, precum şi decolmatarea văilor locale şi a podețelor pentru scurgerea apelor,  răspunzând de protecția mediului pe raza comunei conform legislației în vigoare;

- înregistrează, ţine evidenţa  şi urmăreşte executarea  sancţiunilor contravenţionale de munca în folosul comunității;

- asigură şi exercită controlul asupra activităților din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţii şi ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora;

- răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat al comunei;

- răspunde de buna organizare şi funcţionare a Compartimentului Situaţii de Urgenţa;

- întocmește foile de prezenţă pentru beneficierii Legii nr.416/2001 şi asigură supravegherea activităților acestora;

- execută şi alte sarcini trasate de primar şi Consiliu local sau care îi revin conform legislației în vigoare.

Reclamanta face referire că pârâtul nu și-a  executat obligațiile de serviciu, în fișa postului fiind prevăzut că este responsabil cu protecția mediului.

Or,  examinând fișa postului nr....../2016 la pct.4 „ia măsuri pentru depozitarea deșeurilor menajere  sau de orice fel, pentru igienizarea malurilor  cursurilor de apă şi tuturor drumurilor şi împrejurărilor satelor din raza comunei, precum şi decolmatarea văilor locale şi a podețelor pentru scurgerea apelor,  răspunzând de protecția mediului pe raza comunei conform legislației în vigoare”, lipsa autorizației de mediu și permisului de exploatare nu-i pot  și imputabile, având în vedere că demersurile care trebuiau întreprinse pentru obținerea acestora nu intră în atribuțiile sale.

Totodată, nesupunerea Consiliului Local  a plății amenzii nu-i  poate fi imputabilă pârâtului, neavând atribuții în acest sens.

Potrivit procesului -  verbal al contravenției seria.......nr....../2019 și Notei de constatare nr......./2018  întocmit de Garda de Mediu, s-a  constatat că numiții S. Ghe., conducând un tractor  cu remorcă încărcat cu balast, T. M. D. conducând un autocamion încărcat cu balast, T. C.  conducând un tractor  cu remorcă încărcat cu balast şi M. L. N. conducând un buldoexcavator care se află în zona carierei din UAT B., acesta încărcând cu balast mașinile menţionate mai sus.

Reclamanta în acțiune invocă fapta prejudiciabilă a pârâtului, susținând că acesta a participat direct la săvârșirea contravenției, fiind  prezent în carieră și coordonând activitatea de exploatare a acesteia,  fapte neprobate prin nici un mijloc de probă, aspecte care nu au fost reținute nici în procesul - verbal de contravenție.

Reclamanta invocă această faptă și atribuția de serviciu a pârâtului ca responsabil de protecție a mediului, fără a face dovada în concret ce obligații nu a îndeplinit sau îndeplinit în mod defectuos și care astfel au condus la prejudiciul produs, nedovedind în nici un fel vinovăție a acestuia.

Procesul - verbal de contravenție nu dovedește nici abaterea invocată, nici vinovăția pârâtului, amenda fiind stabilită în sarcină unității pentru lipsa autorizației de mediu și permisului de exploatare, revenind acesteia, din urmă, în calitate de angajator să probeze toate elementele constitutive ale răspunderii materiale imputate pârâtului, să indice şi probeze în concret toate acțiunile, inacțiunile pârâtului prin care a încălcat atribuțiile de serviciu.

Una din condițiile răspunderii patrimoniale este ca fapta personală și ilicită a salariatului să fie în legătură cu munca, cu atribuțiile de serviciu, or  reclamanta invocă fapta acestuia de a participa efectiv la săvârșirea contravenției, o răspundere civilă delictuală, în condițiile Codului Civil, ipoteză care poate avea loc în situația în care fapta prejudiciabilă nu este săvârșită în legătură cu munca și oricum și aceasta  trebuie probată potrivit dreptului comun, dispozițiilor Codului Civil.

Decizia nr.16/26.09.2016 a  Înaltei Curți de Casație și Justiție privind soluționarea recursului în interesul legii tranșează imposibilitatea atragerii răspunderii civile delictuale a primarului/ viceprimarului în cazul în care fapta este săvârșită în legătură cu funcția, deci reclamanta trebuia să probeze ce obligații și atribuții de serviciu a încălcat pârâtul sau le-a  îndeplinit în mod defectuos, având în vedere că aceasta este cauza acțiunii invocată.

Nici hotărârea judecătorească invocată, respectiv Decizia nr...../2019  pronunțată de Tribunalul M. - Secția a II-a Civilă, de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosar nr...../2018  nu probează condițiile răspunderii patrimoniale a pârâtului, în speță, instanța de control judiciar  a fost investită și a analizat doar elementele ce țin de circumstanțierea  sancțiuni în funcție de gravitatea faptei reținută în sarcină reclamantei prin  procesul - verbal de constatare a contravenției.

Ca atare susținerile din acțiune, întemeiate pe considerente din motivarea hotărârii judecătorești sus menționate: „un reprezentant al autorității a participat efectiv la săvârșirea contravenției, respectiv primarul T. C....”, „ implicarea directă a unui reprezentant al autorității administrației publice locale reprezintă, indiscutabil un element agravant ...”,  nu probează nici fapta ilicită,  concretă, acțiunile/ în acțiunile sale în legătură cu atribuțiile sale de serviciu, nici raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciu, nici vinovăția, reclamanta trebuind să probeze toate elementele constitutive ale răspunderii materiale imputate pârâtului, conform art.272 Codul Muncii,  sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, indiferent de calitatea sa de reclamant sau pârât pe care o îndeplinește în cadrul unui proces, documentele ce dovedesc actele unilaterale ale sale, aflându-se  în posesia sa.

Or,  hotărârea judecătorească invocată ca temei al reținerii vinovăției pârâtului de față, a statuat asupra individualizării sancțiunii contravenționale aplicate reclamantei și nu asupra faptelor și vinovăției delictuale sau patrimoniale a pârâtului, pârâtul nu a făcut obiectul vreunei judecății, a avut calitatea de martor.

Ca atare, în măsura în care, în litigiul de față, reclamanta a înțeles că se îndreaptă cu acțiune în regres împotriva sa,  era obligată să probeze toate elementele răspunderii patrimoniale.

O interpretare contrară, ar contravenii, dreptului la un proces echitabil, și celorlalte principii fundamentale ale procesului civil.

Instanța a încuviințat toate probele solicitate de părți, în speță proba cu înscrisuri și mai mult din oficiu a întocmit o adresă către reclamantă să indice în ce constau penalitățile şi temeiul de drept,  respectiv să motiveze capătul de cerere privind penalitățile de întârziere şi temeiul de drept,  având în vedere capătul de cerere al acțiunii privind penalitățile de întârziere, şi cu menţiunea de a depune la dosar Sentinţa civilă nr....../2018 pronunțată de Judecătoria V. M. invocată în acţiune şi Decizia nr...../2019 pronunțată de Tribunalul M., fişa de post şi înscrisuri din care să rezulte faptul că pârâtul era responsabil cu protecția mediului, să indice, însoțit de dovezi, cine era responsabil cu obținerea autorizației de exploatare şi a autorizației de mediu.

Reclamanta, referitor la obținerea autorizației de exploatare și a autorizației de mediu a comunicat că respectiva carieră nu era în curs de autorizare și nici nu s-a  pus problema autorizației de mediu (fila 22)  și nici alte înscrisuri din care să rezulte că pârâtul era responsabil cu protecția mediului,  nefăcând dovada existenței faptei cu caracter ilicit în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, a vinovăției și a legăturii de cauzalitate între faptă și prejudiciu, constând în plata amenzii pentru lipsa autorizației de mediu și permis de exploatare.

Ca atare, reclamanta confundă răspunderea delictuală cu răspunderea patrimonială din Codul Muncii, face referire la neexecutarea obligațiilor de serviciu din fișa postului nr....../2019 -  dar invocă o faptă de răspundere civilă delictuală -  în orice caz, fără a proba aceste aspecte.

Totodată, invocă un prejudiciu în sumă de .....lei  și penalități de întârziere prevăzute de art.73 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice reținute în actul de control al Camerei de Conturi,  sume  care reprezintă obligația angajatorului la plata la bugetul asigurărilor sociale,  dispozițiile art.73 alin.1  reglementând obligațiile de plată a sumelor accesorii de către cel care datorează bugetului de asigurări contribuțiile.

Ca atare, nu face dovada că prejudiciul a fost cauzat prin acțiunea pârâtului.

Nici procesul - verbal de contravenție nr....../2020  al Camerei de Conturi M., Decizia  Curții de Conturi M. nr...../2020 invocate de reclamantă și depuse în probațiune, nu probează nici faptele ilicite, nici vinovăția pârâtului, raportul din decizia Curții de Conturi neputând decât constata, cu ocazia controlului decât care sunt persoanele cu atribuții în domeniul cărora s-au  constatat deficiențe, sinteza explicațiilor și punctul de vedere al acestora față de deficiențele constatate, exprimate în note de relații.

Reclamanta  nu a prezentat alte probe, în afara celor arătate mai sus, în ceea ce privește fapta, vinovăția, raportul de cauzalitate, neputându-se  reține încălcarea vreunei obligații de către pârât în legătură cu munca, cu atribuțiile de serviciu.

Răspunderea patrimonială, dar și răspunderea civilă delictuală iau naștere ca urmare a încălcării unei obligații -  săvârșirii unei faptei ilicite -  prin care s-a  creat o pagubă în patrimoniul unei persoane trebuind să existe legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu, ceea ce nu este cazul de față iar culpa trebuie dovedită și nu prezentată, în cadrul răspunderii patrimoniale nu funcționează ca regulă, prezumția de culpă.

Luând în considerare toate cele de mai sus va respinge acţiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna B. în contradictoriu cu pârâtul T. C..

Domenii speta

Spete similare