Contestație arestare preventivă-admisă

T R I B U N A L U L:

Deliberând asupra contestaţiei de faţă, Tribunalul reţine următoarele:

Prin încheierea penală nr. 3 din data de 21.01.2019, pronunţată de Judecătoria Ploieşti s-a dispus „În temeiul art. 226 alin. (2) Cod procedură penală, raportat la art. 223 alin. (1) lit. d) și alin. (2) Cod procedură penală, dispune arestarea preventivă a inculpatului P.V.A. cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt prevăzută art. 228 alin. (1) Cod penal, furt în scop de folosință prevăzută de art. 230 alin. (1) Cod penal, raportat la art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. d) Cod penal și conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (1) Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) Cod penal și art. 113 alin. (3) Cod penal pe o durată de 30 de zile, de la data de 21.01.2020 până la data de 19.02.2020, inclusiv.

În temeiul art. 230 alin. (1) Cod procedură penală, dispune emiterea mandatului de arestare preventivă pentru inculpatul P.V.A.”.

În motivare, judecătorul fondului a reţinut că prin propunerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 21.01.2020 sub nr. 1051/281/2020, Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti a solicitat arestarea preventivă pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 21.01.2020 până la data de 19.02.2020, inclusiv a inculpatului P.V.A. cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt prevăzută art. 228 alin. (1) Cod penal, furt în scop de folosință prevăzută de art. 230 alin. (1) Cod penal, raportat la art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. d) Cod penal și conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (1) Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) Cod penal și art. 113 alin. (3) Cod penal.

În fapt, în cuprinsul Referatului a reţinut procurorul de caz următoarele:

La data de 19.01.2020, inculpatul P.V.A. a sustras cheia autoturismului marca Ford Fiesta cu numărul PH-....-.... din torpedoul auto marca Ford Kuga cu nr. PH-....-...., ambele parcate pe str. Banatului din mun. Ploiești.

În aceeași zi, în jurul orelor 13,00, acesta împreună cu numitul B.A.C. prin folosirea cheii adevărate, au descuiat și sustras autoturismul marca Ford Fiesta cu numărul PH-....-...., pe care l-au condus pe rând atât pe raza mun. Ploiești cât și în localitatea Plopeni până în jurul orei 23:30 când, fiind observați de un echipaj de poliție și refuzând să oprească la semnalul acestora, au fost urmăriți până când au oprit autoturismul și au fugit.

Din procesul – verbal de constatare a infracțiunii în flagrant întocmit de organele de poliție reiese că agenții au observat în jurul orelor 23:30 un autoturism care circula prin parcarea supermarketului Lidl de pe str. Mărășești, turând motorul, motiv pentru care au făcut semnal pentru oprire.

Conducătorul auto nu a respectat semnalul de oprire și a demarat în viteză pe str. Mărășești și apoi pe str. Prislop, unde a oprit autoturismul, iar două persoane au coborât din autoturism și au fugit.

Agenții de poliție au rămas în zona în care a fost oprit autoturismul întrucât au văzut că una dintre persoane își uitase telefonul mobil în interior, autoturismul fiind încuiat.

După aproximativ 10 minute, cei doi tineri s-au întors și la somația polițiștilor de a rămâne pe loc, unul dintre cei doi s-a oprit, iar cel de-al doilea s-a oprit. Procedând la legitimarea celui care s-a oprit s-a stabilit că acesta se numește B.A.C..

Analizând actele si lucrările dosarului, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine următoarele:

Potrivit art. 202 alin. (1) Cod procedură penală, „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.”

Potrivit alin. (3) al art. 202 Cod procedură penală, „orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.

Conform art. 223 alin. (1) lit. d) Cod procedură penală, „măsura arestării preventive poate fi luată numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune și există una dintre următoarele situații:

d) există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune sau pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni.”

De asemenea, conform art. 223 alin. (2) Cod procedură penală, „măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit (…) o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.”

Analizând întregul material probator, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că faţă de inculpatul P.V.A. există suspiciunea rezonabilă că aceasta a săvârşit infracţiunile reţinute în Referatul organului de urmărire penală, retinand în continuare că scopul dispunerii unei măsuri preventive este acela de a asigura buna desfăşurare a procesului penal, împiedicarea sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori prevenirea săvârşirii unei alte infracţiuni.

În evaluarea gradului de pericol social pe care inculpatul l-ar putea prezenta pentru ordinea publică judecătorul de drepturi și libertăți nu poate omite conduita anterioară a inculpatului.

Astfel, se reține de primul judecator că infracțiunea obiect al cauzei dedusă judecății a fost săvârșită după ce față de inculpat a fost pusă în mișcare acțiunea penală în:

- dosarul penal nr. 7202/P/2019 din data de 26.09.2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești, în care prin rechizitoriul din data de 18.10.2018 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului P.V.A. sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni similare celor ce fac obiectul prezentei cauze;

Judecătorul de drepturi și libertăți mai reține că în dosarul sus-menționat s-a dispus față de inculpat măsura arestării preventive în perioada 26.09.2019 – 25.11.2019, respectiv măsura arestului la domiciliu din 25.11.2019 până la 15.12.2019, în prezent inculpatul fiind sub măsura controlului judiciar.

- dosarul penal nr. 223/P/2019 din data de 04.10.2019 al DIICOT – Serviciul Teritorial Prahova sub aspectul săvârșirii infracțiunii de pornografie infantilă prevăzută de art. 374 alin (1), (2) și (4) Cod penal.

Sub aspectul pericolului social concret pe care inculpatul în prezintă pentru ordinea publică judecătorul de drepturi și libertăți reține că infracțiunile ce fac obiectul cercetărilor în prezenta cauză au fost săvârșite de inculpat la scurt timp după ce judecătorul de cameră preliminară a dispus înlocuirea măsurii preventive a arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar într-o altă cauză în care inculpatul este trimis în judecată sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de același gen.

Astfel, deşi inculpatul a fost anterior privat de libertate (arestat preventiv, arestat la domiciliu), în loc să întreprindă demersuri pentru corijarea conduitei sale, a continuat să săvârşească acelaşi gen de infracţiuni, respectiv contra patrimoniului/privind circulația pe drumurile publice.

Pe cale de consecinţă, reţine judecătorul de drepturi şi libertăţi faptul că o conduită de natura celei anterior prezentate demonstrează fără echivoc faptul că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, nicio altă măsură preventivă nefiind eficientă în cauză.

Statul, prin organele sale judiciare, are obligaţia de a reacţiona prompt şi în mod energic, atât pentru represiunea faptelor antisociale cât şi pentru redresarea comportamentului deviant al inculpatului.

Faţă de aceste considerente, raportat şi la caracterul necesar şi proporţional al măsurii preventive, gravitatea acuzaţiei şi scopul urmărit, judecătorul de drepturi şi libertăţi a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti şi în temeiul art. 226 alin. (1) şi (2) Cod procedură penală, raportat la art. 223 alin. (1) lit. d) și alin. (2) Cod procedură penală, a dispus arestarea preventivă a inculpatului.

Împotriva încheierii nr. 3 din data de 21.01.2019, pronunţată de Judecătoria Ploieşti, a formulat contestaţie inculpatul P.V.A. pentru motivele arătate în cuprinsul părţii introductive a prezentei încheieri.

Contestaţia inculpatului este fondată.

Tribunalul reţine, sub aspectul situaţie de fapt şi de drept, că prin ordonanţa procurorului nr. 612/P/2020 din data de 21.01.2020 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul P.V.A., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt prevăzută art. 228 alin. (1) Cod penal, furt în scop de folosință prevăzută de art. 230 alin. (1) Cod penal, raportat la art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. d) Cod penal și conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (1) Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) Cod penal și art. 113 alin. (3) Cod penal, faptele presupus a fi comise de inculpat constând în următoarele acţiuni:

La data de 19.01.2020, inculpatul P.V.A. a sustras cheia autoturismului marca Ford Fiesta cu numărul PH-....-.... din torpedoul auto marca Ford Kuga cu nr. PH-....-...., ambele parcate pe str. Banatului din mun. Ploiești.

În aceeași zi, în jurul orelor 13,00, acesta împreună cu numitul B.A.C. prin folosirea cheii adevărate, au descuiat și sustras autoturismul marca Ford Fiesta cu numărul PH-....-...., pe care l-au condus pe rând atât pe raza mun. Ploiești cât și în localitatea Plopeni până în jurul orei 23:30 când, fiind observați de un echipaj de poliție și refuzând să oprească la semnalul acestora, au fost urmăriți până când au oprit autoturismul și au fugit.

Din procesul – verbal de constatare a infracțiunii în flagrant întocmit de organele de poliție reiese că agenții au observat în jurul orelor 23:30 un autoturism care circula prin parcarea supermarketului Lidl de pe str. Mărășești, turând motorul, motiv pentru care au făcut semnal pentru oprire.

Conducătorul auto nu a respectat semnalul de oprire și a demarat în viteză pe str. Mărășești și apoi pe str. Prislop, unde a oprit autoturismul, iar două persoane au coborât din autoturism și au fugit.

Agenții de poliție au rămas în zona în care a fost oprit autoturismul întrucât au văzut că una dintre persoane își uitase telefonul mobil în interior, autoturismul fiind încuiat.

După aproximativ 10 minute, cei doi tineri s-au întors și la somația polițiștilor de a rămâne pe loc, unul dintre cei doi s-a oprit, iar cel de-al doilea s-a oprit. Procedând la legitimarea celui care s-a oprit s-a stabilit că acesta se numește B.A.C..

A doua zi a fost identificat și cel de-al doilea tânăr în persoana inculpatului P.V.A..

Persoana vătămată N.R. a declarat că este proprietarul a două autoturisme, Ford Kuga și Ford Fiesta, pe care le parchează de obicei pe str. Banatului, în zona blocului unde locuiește.

La data de 19.01.2020, în jurul orelor 13:00 a plecat cu autoturismul Ford Kuga în zona rurală fără a verifica dacă celălalt autoturism era în parcare, fiind căutat la domiciliu de organele de poliție în jurul orelor 00:30 care i-au spus că autoturismul Ford Fiesta îi fusese sustras.

Persoana vătămată a arătat că ținea cheia de la Ford Fiesta în torpedoul autoturismului Ford Kuga, însă nu înțelege cum i-a fost sustrasă, întrucât a încuiat acest autoturism și nu prezenta urme de forțare. Proprietarul a mai spus că s-au parcurs aproximativ 200 km cu autoturismul Ford Fiesta după ce i-a fost sustrasă.

Inculpatul P.V.A. a recunoscut săvârșirea infracțiunii și a declarat că la data de 18.01.2020, în jurul orelor 21:00 – 21:30 a observat în parcare pe str. Banatului un autoturism Ford Kuga care avea portierele închise, dar neasigurate.

A deschis autoturismul și a căutat în torpedou, de unde a luat o sticluță cu parfum și o cheie de la un alt autoturism. Sticluța a aruncat-o fiind goală, iar când a apăsat pe butoanele cheii sustrase, a observat că s-a acționat sistemul de deschidere al unui alt autoturism din parcare, Ford Fiesta. În aceeași seară, împreună cu un prieten, D.G., au sustras autoturismul și l-au condus pe rând prin mun. Ploiești, întorcându-se în jurul orelor 02:20, când au parcat autoturismul în același loc, cheia păstrând-o.

A doua zi în jurul orelor 12:00 s-a întâlnit cu B.A.C. și au mers împreună la autoturismul Ford Fiesta, pe care l-au sustras din nou, conducându-l pe raza mun. Ploiești și loc. Plopeni până seara când au fost surprinși de organele de poliție; declarația acestuia se coroborează cu cea a suspectului B.A.C., care relatează aceleași aspecte.

Tribunalul reţine mai întâi că inculpatul a săvârşit presupusele infracţiuni pentru care este inculpat, în stare de minoritate, fapt care atrage în primul rând aplicarea dispoziţiilor art. 243 alin. 1 şi 2 CPP privind condiţii speciale de aplicare faţă de minori a măsurilor preventive, potrivit căruia: (1) Faţă de (…) inculpatul minor se pot dispune masuri preventive potrivit dispozitiilor prevazute in sectiunile 1-7 din prezentul capitol, cu derogarile si completarile prevazute in prezentul articol. (2) Retinerea si arestarea preventiva pot fi dispuse fata de un minor, in mod exceptional, numai daca efectele pe care privarea de libertate le-ar avea asupra personalitatii si dezvoltarii acestuia nu sunt disproportionate fata de scopul urmarit prin luarea masurii.

Această dispoziţie legală – omisă surprinzător de judecătorul fondului –, trebuie valorificată în prezenta cauză, în primul rând prin prisma faptului că, dincolo de starea de minoritate a inculpatului – în vârstă de 16 ani, acesta are o condiţie medicală precară, fiind înscris în clasa a X-a la şcoala specială din .... fiind suferind de ADHD, iar o nouă privare de libertate ar avea efecte nocive asupra dezvoltării minorului inculpat.

În acest sens, reţinem că apetitul tinerilor pentru risc și nevoia de „senzații tari” îşi atinge punctul culminant, în jurul vârstei de 16-17 ani, conform unui studiu din 2015, cu mai bine de 200 de participanţi, condus la Universitatea Leiden din Olanda. Acest lucru se întâmplă deoarece creierul, aflat încă în continuă dezvoltare, traversează o etapă în care receptorii pentru recompense se maturizează, amplificând răspunsul adolescenţilor la dopamină, un neurotransmiţător asociat emoţiilor de plăcere şi de satisfacţie. Acesta este motivul pentru care nevoia de „senzaţii tari” este la apogeu în această perioadă (având ultimul cuvânt în faţa judecătorului fondului, inculpatul precizează că regretă săvârşirea faptei, însă “nu a putut să se abţină, având o plăcere nebună de a conduce”). Frica obişnuită de pericol e temporar suprimată în adolescenţă, o schimbare, despre care oamenii de ştiinţă cred că îşi are rădăcinile într-o nevoie evoluţionistă de a explora noi obiceiuri la această vârstă. Sunt de asemenea, studii care arată că adolescenții nu reușesc să-şi schimbe estimarea lor asupra situațiilor de risc, chiar și după ce au fost avertizaţi că riscurile sunt mai mari decât se așteaptă ei.

Însăşi faptul că, anterior săvârşirii presupuselor infracţiuni din prezenta cauză, inculpatul a fost arestat preventiv pentru săvârşirea unor fapte penale în alte dosare, este indiciul că această din urmă măsură preventivă nu este soluţia pentru redresarea inculpatului, acesta având nevoie de intensificarea procesului de recuperare psihologică şi şcolară, iar nu de trimiterea automată într-un mediu carceral.

Pe de altă parte, recunoaşterea faptelor, colaborarea cu organele de urmărire penală, dar şi faptul că în urma activităţii ilicite prejudiciul a fost recuperat iar persoana vătămată nu are ale pretenţii civile de la inculpat, sunt elemente din care reiese că pericolul pentru „ordinea publică” nu este atât de ridicat încât să impună luarea măsurii arestului preventiv efectiv.

În egală măsură, trebuie observat că din dispoziţiile art. 223 alin. (1) CPP rezultă că arestarea preventivă nu este obligatorie în niciunul din cazurile evocate în acelaşi alineat, judecătorul putând aprecia că realizarea scopurilor prevăzute de art. 202 alin. (1) CPP se poate realiza şi cu cercetarea inculpatului în stare de arest la domiciliu, măsură de asemenea privativă de libertate. Mai mult, măsura arestului la domiciliu este necesară în acest caz deoarece facilitează inculpatului şi continuarea cursurilor şcolare, esenţiale pentru recuperarea socială a acestuia.

În fine, cu toate că legislaţia naţională reglementează expres, într-o secţiune separată (Secţiunea a 8-a din Capitolul I - Titlul V CPP), câteva regulile speciale în materie de arestare preventivă a minorilor, este unanim admis că dispoziţiile art. 5 parag. 1 lit. c) din Convenţia europeană se aplică şi în cazul delicvenţilor minori, cu condiţia ca privarea de libertate să fie o măsură de ultim recurs, utilizată doar în cazuri excepţionale.

Astfel, ţinând cont de gravitatea măsurii arestării preventive şi de particularităţile vârstei, minorii beneficiază de un regim special de detenţie preventivă de natură a nu prejudicia dezvoltarea fizică, psihică şi morală a acestora, apreciind că sistemul penal tradiţional de justiţie nu poate să ofere soluţii adecvate având în vedere nevoile educative şi sociale specifice, diferite de cele ale adulţilor

Pentru considerentele arătate, Tribunalul va admite contestaţia formulată de contestatorul-inculpat P.V.A., împotriva încheierii penale nr. 3 din data de 21.01.2019, pronunţată de Judecătoria Ploieşti, pe care o desfiinţează şi, rejudecând, dispune:

În baza disp. art. 204 al. (11) rap. la art. 202 al. (4) lit. d) C.P.P. şi art. 218 ş.u. C.P.P., va dispune înlocuirea măsurii arestării preventive luata faţă de contestatorul-inculpat P.V.A., prin încheierea nr. 3 din 21.1.2020 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Ploieşti, cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe o perioadă de 28 zile, de la data de 23.01.2020 până la data de 19.02.2020, inclusiv.

În baza art. 221 al. (1) C.P.P., va impune inculpatului P.V.A. obligaţia de a nu părăsi imobilul unde locuieşte, situat în municipiul ..., fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza.

În baza art. 221 al. (2) C.P.P., pe timpul cât se află sub arest la domiciliu, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii:

a) să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, ori de fond, ori de câte ori este  chemat;

b) să nu comunice cu coinculpatul B.A.C., cu persoana vătămată N.R. sau cu membrii de familie ai acesteia, precum şi cu martora N.E.A.

În baza art. 221 al. (4) C.P.P., va atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu se poate înlocui cu măsura arestării preventive.

Va dispune comunicarea unei copii de pe prezenta încheiere inculpatului, Biroului Supravegheri Judiciare din cadrul I.J.P. Prahova, Serviciului Public Comunitar de  Evidenţă a Persoanelor şi organelor de frontieră.

Va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului P.V.A.,, de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 3/DL/21.01.2020 al Judecătoriei Ploieşti, dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză.

Domenii speta

Spete similare