Servitute

Cod ECLI ECLI:....

Cod operator ...

Dosar nr. .../318/2017

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 788/2021

Şedinţa publică din 20 Aprilie 2021

Completul compus din:

Preşedinte: ....

Judecător: ....

Grefier: ....

Pe rol fiind  judecarea apelurilor declarate de apelanta reclamantă A.A. şi de apelanţii intervenienţi C.A., C.R. şi C.C.A împotriva sentinţei civile nr..../07.10.2020, pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr..../318/2017, în contradictoriu cu intimaţii intervenienţi C.V.D. C.I.E., intimaţi pârâţi G.A., M.E., D.A.E, N.D., C.V., G.M., având ca obiect servitute.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns intimaţii pârâţi G.A şi M.E., personal, intimata pârâtă G.M., personal şi asistată de avocat M.C., lipsă fiind celelalte părți, apelanta reclamantă A.A. a fost reprezentată de avocat M.B., iar apelanţii intervenienţi C.A., C.R. şi C.C.A  au fost reprezentaţi de avocat P.D.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei că, la data de 19.04.2021, apelantul intervenient C.R a depus la dosar motivele cererii de apel în original, semnate, însoţite de împuternicirea avocaţială a apărătorului ales, avocat P.D., precum şi dovada achitării taxei de timbru aferentă apelului declarat, în cuantum de 30 lei, conform chitanţei nr.6360/23.03.2021 emisă de Primăria comunei A....

Avocat M.B., pentru apelanta reclamantă A.A., depune la dosar împuternicirea avocaţială, precum şi dovada achitării timbrajului aferent cererii de apel, în cuantum de 30 lei, conform chitanţei nr.0047951/20.04.2021 emisă de Municipiul Tg-Jiu, iar avocat M.C., pentru intimata pârâtă G.M., depune la dosar împuternicirea avocaţială şi chitanţa nr.09/20.04.2021, privind plata onorariului pentru avocat.

Tribunalul acordă cuvântul părţilor în susţinerea probatoriului.

Avocat M.B., pentru apelanta reclamantă A.A., învederează instanţei că, deşi prin cererea de apel a solicitat administrarea probei cu înscrisuri şi interogatoriu, nu mai stăruie în administrarea acestor probe.

Avocat P.D., pentru apelanţii intervenienţi C.A., C.R. şi C.C.A, învederează instanţei că nu mai stăruie în administrarea probei cu interogatoriu şi depune la acest termen înscrisuri, în xerocopie, respectiv: acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Jiu la data de 12.03.1999, având ca obiect servitute de trecere, titlul de proprietate nr..../08.01.1996, declaraţiile martorilor C.I., C.M., C.I., declaraţie dată de M.M. în dosarul nr..../1999, declaraţia martorului S.I. dată în dosarul nr.../1999, declaraţia martorului C.I., autorizaţia pentru înstrăinare teren fără construcţii nr.../10.07.1965, sentinţa civilă nr.../18.05.1995, pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr.../1995, încheierea din 09.07.1999, pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr..../1999, autorizaţia pentru executarea de lucrări nr.../06.05.1966, „ Dovadă” încheiată la data de 10 martie ..., titlul de proprietate nr..../...05.1998, schiţă, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1../14.07.1965 de Notariatul de Stat al Raionului Gorj-Regiunea Oltenia, raport de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul P.V. în dosarul nr..../1999 al Judecătoriei Tg-Jiu şi schiţe.

Solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la acest termen de judecată pentru a dovedi faptul că drumul pe care se solicită a fi constituită servitutea de trecere a existat  şi anterior promovării acestui litigiu.

Avocat M.C., pentru intimata pârâtă G.M., învederează instanţei că înscrisurile depuse de reprezentantul apelanţilor intervenienţi au fost avute în vedere de către instanţa de fond, fiind de acord cu încuviinţarea acestora.

Deliberând cu privire la proba cu înscrisuri solicitată de apelanţii intervenienţi, tribunalul constată că proba cu înscrisuri a fost solicitată prin cererea de apel, iar această probă este utilă soluţionării apelului faţă de teza probatorie, motiv pentru care o încuviinţează.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată apelurile în stare de judecată, acordând cuvântul în dezbaterea motivelor de apel.

Avocat M.B., pentru apelanta reclamantă A.A., solicită admiterea apelului aşa cum a fost formulat. Într-o primă teză solicită admiterea apelului, anularea sentinţei apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond pentru antamarea fondului, iar în subsidiar solicită admiterea apelului şi schimbarea în tot a sentinţei apelate în sensul admiterii acţiunii şi constituirea unui drum de servitute potrivit anexei întocmite de către expert la obiectivul nr.3, propus de către reclamantă. Consideră că sentinţa pronunţată de instanţa de fond nu a antamat fondul cauzei, motivarea instanţei fiind întemeiată strict pe susţinerile pârâţilor, urmărindu-se interesele pârâtei M.E. şi nicidecum nu s-au avut în vedere dispoziţiile legale aplicabile în materie. Instanţa de fond a dat dovadă de un aşa -zis rol activ, a realizat demersuri din oficiu la primărie, obținându-se un răspuns  prin care se arătă că ar fi afectată pârâta în condiţiile în care proprietatea va avea o lățime sub 8 m. Însă, instanţa nu a realizat demersuri în sensul constituirii unei servituți de trecere cu o lăţime mai mică, lățime cu care atât  reclamanta, cât şi intervenienţii ar fi fost de acord, aceasta fiind singura cale de acces la drumul public, respectiv cea mai scurtă şi cea mai eficientă, care nu ar fi prejudiciat-o nici pe pârâta M.E.. De asemenea, pentru a da eficienţă dispoziţiilor legale în materie instanța trebuia să aibă în vedere că a acordat întâietate variantei propuse de către expert la obiectivul pârâtei şi a dat eficienţă la o cale de acces pe o suprafaţă mult mai mare, respectiv de la 709 mp, la o suprafaţa de 1849 mp, deci cu 1100 de mp mai mult, nefiind o cale de acces care să asigure ieşirea la calea publică.

A solicitat acordarea cheltuielilor de judecată efectuate la fond şi în apel.

Avocat P.D., pentru apelanţii intervenienţi C.A., C.R. şi C.C.A. solicită admiterea apelului aşa cum a fost formulat, anularea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare pentru motivarea sentinţei şi antamarea fondului cauzei în ceea ce priveşte cererea de intervenţie principală, iar într-o teză subsidiară, solicită admiterea apelului şi schimbarea în tot a sentinţei apelate în sensul admiterii cererii de intervenţie principale şi a cererii principale şi constituirea unui drum de servitute pe aliniamentul propus de expert conform anexei la raport şi a schiţei aferente.

A susţinut că, în întreaga hotărâre, în ceea ce îi vizează pe intervenienţi, la fila 9 din sentinţă, singurul aspect la care se face trimitere se referă doar la faptul că nu au acces la calea publică. Intervenientul C. a formulat o cerere de intervenţie în interes propriu deoarece terenul său este amplasat după terenul reclamantei, pe acelaşi aliniament, iar intervenienţii C.V.D.  şi C.V.E. au fost chemaţi în judecată ca intervenienţi forţaţi, însă, în realitate, au fost conceptaţi în calitate de pârâţi deoarece, după promovarea cererii de intervenţie, s-a constatat că între proprietatea reclamantei şi proprietatea  intervenienţilor se află proprietatea intervenienţilor C.V.D. şi C.V.E.,  astfel că întreaga motivare a sentinţei pronunţată de instanţa de fond se rezumă doar la cererea principală. În ceea ce îl priveşte  pe  intervenientul C., singura menţiune este aceea că terenul său este „loc înfundat”. Arată că apelanţii intervenienţi au făcut dovada faptului că sunt proprietarii terenului  loc înfundat, iar cererea de intervenţie nu este în interesul reclamantei, ci în interesul lui, astfel că instanţa a omis să se pronunţe asupra cererii de intervenţie principală, neexistând niciun fel de motivare, întreaga motivarea rezumându-se doar la acţiunea principală.Arată că, cu toate că s-a dovedit că nu există drum de trecere, instanţa a dat eficienţă declarațiilor de martori peste proba cu înscrisuri. Că, tot la pagina 9 din hotărâre, instanţa a menţionat că „declaraţiile martorilor audiaţi se coroborează în sensul că terenurile intervenienţilor aparţin de strada Calea ... şi nu de strada Ş..., însă nu există nicio probă care să  coroboreze  declaraţiile martorilor.

A menţionat că înţelege să solicite cheltuieli de judecată pe cale separată.

Avocat M.C., pentru intimata pârâtă G.M., solicită respingerea apelului declarat atât de apelanta reclamantă A.A., cât şi apelul declarat de apelanţii intervenienţi C.A., C.R. şi C.C.A şi menţinerea sentinţei pronunţată de instanţa de fond ca temeinică şi legală.

A susţinut că soţul apelantei reclamante A.A. a cumpărat în anul 2000 un teren, iar la acel moment cunoștea faptul că  nu are ieşire la calea publică. În dosarul de fond au fost administrate mai multe probe, fiind efectuată o cercetare la faţa locului şi o expertiză tehnică, probe din care rezultă foarte clar că, atât apelanta reclamantă A.A., cât şi intervenienţii au cel puţin două căi de acces la terenul pe care  apelanta reclamantă îl deține în proprietate, respectiv o cale de acces direct din domiciliul reclamantei, prin grădină, şi o altă cale de acces pe un drum care este domeniu public şi care a fost închis de familia M., care a construit  imobile case de locuit închizând drumul din spate. Că, de asemenea, ar mai exista încă o cale de acces, după proprietatea apelantei reclamante A.A., fiind vorba de un teren care nu este muncit şi pe care se poate intra. Pentru a se realiza această servitute de trecere ar trebui ca pe terenul intimatei pârâte G.M. să se demoleze o parte din casă sau să treacă pe proprietatea  intimatei M.E., care a cumpărat o casă pe care a demolat-o şi a realizat o altă casă pe proprietatea acesteia, observându-se  temelia care a rămas. Mai mult, martorul M.V., propus de reclamantă, a precizat foarte clar faptul că, de când locuieşte în acea zonă, respectiv din anii 1960, fiind şi poştaş, între proprietatea intervenientei G.M. şi cea a pârâtei M.E. nu a existat niciodată cale de acces prin curtea lui C.  sau prin curtea lui M. Deci, niciodată nu a existat un drum de servitute de trecere pe cele două proprietăţi. A precizat că se poate observa reaua credinţă a reclamantei, deoarece aceasta ar putea trece pe terenul său fără nicio problemă, iar în ceea ce îi priveşte pe intervenienţii C. arată că niciodată nu au fost văzuți muncind terenul  după anul 1991.

 A solicitat acordarea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul de avocat.

În replică, avocat M.B., pentru apelanta reclamantă A.A., a arătat că, în ceea ce priveşte susţinerea apărătorului intimatei pârâte G.M. cu privire la declarația martorului M.V.,  acesta  nu a fost propus de către reclamantă, iar în ceea ce priveşte cealaltă proprietate, pe care s-ar putea realiza accesul la calea publică, arată că nu s-a făcut dovada că apelanta reclamantă ar deține  în  proprietate, acest teren,  fiind doar simple susţineri.

TRIBUNALUL

Asupra apelurilor de faţă:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Jiu sub nr. .../318/2017, reclamanta A.A. a chemat în judecată pe pârâții G.A., M.E., D.A.E, N.D., C.V., G.M., solicitând instanței ca, prin sentința  ce  se va pronunța,  să  se  dispună constituirea unui drept de servitute spre proprietatea sa, astfel încât să i se permită accesul la calea publică, pe un drum ce pornește din șoseaua principala - respectiv strada Ș... si se continua pe proprietatea pârâților, până la terenul său.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este proprietara unui teren intravilan în suprafață de 3338 mp, situat în T119, parcela A166/1, cu număr cadastral ..., învecinat la nord – R.E. (actual C.V.), la est C.V. (actual R.E), la Sud –V.N. si la V- U.E. (actual M.E.), conform contractului de vânzare cumpărare 8.../.. 12 2008, teren care este loc înfundat din cauze independente de voinţa sa.

Că, singura cale de ieşire de la terenul său la calea publică se poate crea numai trecând pe terenurile vecine, proprietatea pârâților, pe aliniamentul descris, până la terenul său.

Arată că dintotdeauna accesul fostului proprietar la acest teren, cu carele si atelajele agricole,  se făcea prin spatele casei paratului G.A. (pe atunci proprietar fiind bunicul acestuia – C.I.), pe o bucata din terenul actual al paratului și pe o porțiune din lățimea celui deținut actual de către parata M.E., pe locul pe unde era o scurgere naturală de ape pluviale care veneau pe sub un podeț (ale cărui urme sunt posibil a fi identificate și observate și in prezent cu minima intervenție).

Că, pe acea cale treceau mai multe familii care aveau și au si în prezent proprietăți înfundate.

A precizat că, până în anul 1990, accesul mai era posibil cât de cât, chiar dacă fusese afectat la lățime prin acțiunea a doua persoane care fuseseră evacuate din cauza comportamentului lor agresiv de la un apartament din oraș.

Acestea, într-o prima faza, și-au ridicat cum au putut un fel de baraca din lemn și pal, acoperita cu placi de azbest, cu o singura încăpere. Si-au poziționat baraca cum au vrut ele și au ocupat din calea de acces, dar cât de cât se mai putea trece.

În anul 1995, terenul ocupat de către cele doua femei și care se învecina cu trecerea, a fost cumpărat de către o alta familie – S.I. si acesta si-a edificat gardul de așa maniera încât a închis calea de trecere, incluzând și un nuc din mejdina, pe care l-a tăiat mai apoi.

Că, nucul era la cca 1,10 m spre interiorul gardului paratului G.A. si la cca 3 m spre interiorul gardului de la strada ce împrejmuiește actuala proprietate a familiei M..

În anul 1999 și bunicul paratului G.A., numitul C.I., a închis proprietatea sa, dar, pentru ca nu au mai respectat drumul, a devenit vecin gard in gard cu proprietatea deținută de parata M.E., deși niciodată nu fuseseră lipite și nici vecine pe acest aliniament.

A mai arătat că știe că în anul 1999 s-a mai formulat o cerere de constituire drum de servitute de către o persoana din familia pârâtei D.A., cerere ce a format obiectul dosarului nr...../1999 al Judecătoriei Tg-Jiu.

Cu prilejul cercetării judecătoreşti în acel dosar au fost audiați fostul și actualul proprietar al terenului din partea de nord a drumului de trecere - respectiv S.I. si M.M. (în prezent decedat), cât și paratul de la acea data C.I.

Au mai fost audiați si doi dintre proprietarii care, la rândul lor, aveau terenuri în acest punct și cunoșteau despre existenta si amplasamentul acestui drum de trecere (C.I. si C.M. ). De asemenea, instanţa investita la acea data a efectuat și o cercetare la fata locului și a încheiat și un proces verbal prin care s-a constatat, prin observarea directă de către acea instanţa, faptul ca nu exista cale de trecere si a identificat si calea cea mai scurta de natură să prejudicieze în măsura cea mai mica proprietarul fondului aservit ca fiind pe proprietatea fosta a lui S.I., actual M.E.

S-a efectuat chiar si o expertiza de către expertul P.V., care a răspuns la obiectivele stabilite si a stabilit si delimitat drumul de trecere .

A mai arătat că ea, personal, din decembrie 2008, a trecut cum a putut la teren, ba pe terenul unui vecin, ba pe al altuia, după cum avea fiecare îngăduința, însă, începând cu acest an, nu a mai putut să ajungă în niciun fel la teren și nu mai are nici o altă posibilitate de a pătrunde la acesta.

Că, terenul său este intravilan, dar este cultivat din 2009 cu lucerna și se poate observa, chiar și în prezent, ca furajul se află depozitat în mijlocul parcelei pentru ca nu a avut pe unde sa mai treacă cu un mijloc de transport  și, de aceea, în baza art.616 Cod Civil, solicită a fi admisă prezenta cerere.

În dovedirea acţiunii înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, proba cu martori, proba cu expertiza tehnica de specialitate, cercetarea la faţa locului, interogatoriul pârâților, depunând la dosar copia acțiunii de servitute trecere formulată de  G.I. și G.M., declarația dată de martorul C.I. în dosarul nr..../1999, titlul de proprietate nr..../1996, declarația martorei C.M, declarația martorului CI,  declarația  pârâtului M.M. din dosarul nr. .../1999, declarația martorului C.I.,  declarația lui S.I. în dosar nr...../1999,  autorizație pentru înstrăinare  de teren  nr.2../.. iulie 1965, sentința  civilă nr.../1995 a Judecătoriei Tg Jiu, încheierea din 9 iulie 1999 din dosarul nr. .../1999, autorizație pentru executarea de lucrări nr.../ 6 mai 1986, dovada  încheiată  în 10... 1999,  titlu de proprietate  nr..../1998, schița terenului,  contract de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.../1965, raport de expertiză tehnică judiciară din dosarul nr. .../1999.

În cauză, pârâta M.E. a formulat  întâmpinare - cerere reconvențională, prin care a arătat, sub aspect de întâmpinare,  că  solicită respingerea cererii de stabilire servitute de trecere în modalitatea şi pe traseul solicitat de reclamantă, întrucât suprafața de teren pentru care reclamanta solicită deschiderea unui culoar de servitute are deja o cale de acces în folosință, dar şi posibilitatea de a deschide o altă cale de acces cu minimă afectare şi prejudiciere pentru fondul aservit, respectiv pe o suprafață de teren arabil, aflată în vecinătate, liberă de construcții sau plantații.

Că, nu este de acord cu această cale de acces solicitată de reclamantă, întrucât  ar fi cea mai păgubitoare pentru ea şi familia sa, fiind de natură să-i afectez întreaga gospodărie.

Având în vedere  lățimea redusă a terenului proprietatea sa, atât în zona de amplasare a construcțiilor, cât şi în rest pe toată lungimea proprietății, precum faptul că amplasamentul culoarului solicitat este ocupat de construcții, lucrări cu diverse utilități gospodărești, halânga de vie, pomi fructiferi, nu poate fi vorba de un culoar de servitute care să aducă o minimă atingere fondului aservit.

Astfel, în cauza de față, reclamanta solicită acces la calea publică, respectiv la str. Ş... din municipiul Tg-Jiu, pentru o suprafaţă de teren categoria de folosință arabil, în suprafaţă de 3338 mp, situat în tarlaua 119, parcela A166/1, pretinzând că acel teren este lipsit de acces la calea publică şi că singura posibilitate de acces ar fi crearea unui culoar de servite prin preluarea din proprietatea sa şi a celorlalți pârâţi a unor suprafețe de teren pentru constituirea acestui culoar de servitute.

Or, situația de fapt prezentată de reclamantă nu este cea reală, reclamanta având atât în trecut, cât şi la ora actuală, posibilitatea de a ajunge şi exploata terenul agricol respectiv, fără niciun impediment sau pretenție din partea sa.

Că, reclamanta a depus  în dovedirea acțiunii înscrisuri provenite dintr-un dosar ce a avut ca obiect constituire servitute de trecere, înregistrat pe rolul judecătoriei Tg-Jiu sub numărul ..../1999, în care numitul G.I., al cărui teren a fost preluat şi este stăpânit la ora actuală de către pârâta D.A.

Acțiunea ce a constituit obiectul acelui dosar a fost formulată în linii mari în aceeași modalitate ca şi prezenta acţiune şi a fost respinsă în mod definitiv.

Referitor la imobilele teren şi construcții ce le deține în Municipiul Tg-Jiu, strada Ş...., precizează faptul că a cumpărat împreună cu soțul său, M.M., de la numiții S.I. şi B.A.M., suprafața de teren de 2405 mp şi construcțiile existente pe aceasta, în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub numărul .../12.09.2002, suprafața de teren având forma unei fâșii cu o lățime medie de 10 m, dispusă pe direcția Nord -EST, dinspre strada Ş... spre direcția Sud- Vest, cu o lungime de 245 m.

Construcțiile existente pe acest teren, casă de locuit cu o cameră construită din cărămidă şi acoperită cu țiglă, împreună cu o magazie de lemn acoperită cu țiglă le-a renovat şi extins în baza autorizației de construire numărul ... din 26.05.2005, obținută după decesul soțului său M.M., survenit la data de 15.02.2005.

Că, în urma dezbaterii succesiunii acestuia, a fost emis certificatul de moștenitor nr. ../7.04.2005, fiind înscriși ca moștenitori acceptanți ea, în calitate de soţie supraviețuitoare, fiica sa N.I., respectiv fiul său M.M..

La ora actuală suprafața de teren de 2450 mp este ocupată integral de construcții şi amenajări de uz gospodăresc, cămin de apă şi canalizare, gard de ciment şi grilaj metalic la strada Ș..., iar în continuarea construcțiilor se află plantații de vie pe stâlpi din țeavă pe toată lungimea liniei de hotar cu pârâtul C.I. şi, în rest, plantație de pomi fructiferi de diferite soiuri.

În aceste condiţii, a crea un culoar de servitute prin proprietatea sa, în modalitatea dorită de reclamantă, ar reprezenta cea mai păguboasă situație pentru ea, întrucât, pe lângă faptul că toate construcțiile, amenajările, plantațiile existente ar trebui demolate şi ridicate, așa încât terenul ar deveni impropriu folosirii în scopul edificării de construcții, dar şi pentru alte destinații, dată fiind lățimea ce ar fi redusă şi mai mult.

Că, într-o astfel de situație, inacceptabilă de altfel, singura variantă de despăgubire echitabilă ar fi reprezentată doar de plata contravalorii de piață a întregii suprafețe de teren cu toate investițiile aflate pe acesta. Dar, așa cum a mai arătat, reclamanta are deja o posibilitate de exploatare a acestui lot de teren încă de la dobândirea acestuia, lot pe care, de altfel, l-a cumpărat în cunoștință de cauză, în modul în care se găsește la ora actuală, contrar celor susținute că ar fi devenit loc înfundat fără să aibă cunoștință.

Din extrasul planului cadastral al zonei reiese, fără dubiu, că reclamanta mai deține o gospodărie situată în vecinătate, compusă din construcție cu destinație de locuință, anexe gospodărești, amplasate pe o curea de teren arabil, cu deschidere la strada Ş..., curea de teren paralelă cu terenul proprietatea pârâtei.

De această gospodărie deținută de reclamanta A.A. în partea de vest, terenul în litigiu este despărțit doar două loturi de teren, respectiv de 13, 50 m, deținut de B.I., şi un lot de 4 m deținut la ora actuală de numita M.D., fosta proprietate R.E.

Aceste loturi sunt evidențiate în extrasul de plan cadastral şi parcelar ce-l va anexa ca înscris doveditor, dar şi în schiţa depusă de reclamantă în susținerea acţiunii, unde este marcat lotul de 4 m lăţime fosta proprietate a numitei R.E., preluată de către numita M.D., propusă şi martoră în cauză de către reclamantă.

A precizat aceasta că a susţinut şi va demonstra că, încă de la dobândirea terenului în suprafață de 3338 mp, reclamanta A.A. a avut şi are asigurat nestingherit accesul cu utilaje pentru exploatarea agricolă ori de câte ori are nevoie, pe o lăţime corespunzătoare, traversând pe un culoar scurt de doar aproximativ 28 m pe la extremitatea sudică terenul său, al vecinului B.I. şi al celeilalte proprietare, M.D., ajungând direct în proprietatea reclamantei.

Astfel, de la terenul de 3338 mp, în modul arătat anterior, reclamanta ajunge înspre vest la terenul proprietatea ei şi, în continuare, spre nord, la calea publică, str. Ş...., pe propria curea de teren.

De asemenea, reclamanta ar avea posibilitatea de a solicita un alt culoar de servitute mult mai avantajos şi mai puţin costisitor decât ce-l menţionat în acțiunea de faţă, respectiv pe la extremitatea sudică a loturilor, pe direcția sud -vest, până la terenul arabil înscris în tarlaua 19, parcela 20 şi în continuare, spre nord, până la strada Ş....

Sub aspect reconvențional solicită ca, prin sentinţa ce se va pronunţa, în situaţia acceptării actualului culoar de acces, să fie obligată reclamanta la plata contravalorii lipsei de folosință anuală pentru suprafața de circa 40 mp şi a contravalorii pomilor fructiferi ce vor fi ridicați de pe această suprafață, despăgubire ce o estimează la suma de 500 lei în vederea timbrajului, cu cheltuieli de judecată.

A precizat că, având în vedere situația din teren, prezentată anterior în cuprinsul întâmpinării, constituind şi motivaţia prezentei cereri reconvenţionale, arată, încă o dată, că reclamanta a fost şi este lăsată să-şi exploateze nestingherit suprafața de teren de 3338 mp, traversând la extremitatea din partea de sud, pe o distanţă de circa 28 m, însemnând lățimea a trei loturi.

În situația în care va accepta crearea unui culoar de servitute în modalitatea actuală îi va fi afectată o suprafață de circa 40 mp, luând în calcul o lățime a culoarului de patru metri necesară accesului cu utilaje agricole .

Deoarece această servitute va fi creată pentru viitor şi va afecta în mod permanent proprietatea sa, solicită să fie despăgubită pentru fiecare an agricol şi distinct pentru contravaloarea pomilor fructiferi existenți pe terenul în suprafață de 40 mp ce vor fi ridicați.

În cauză, pârâtul G.A. a formulat întâmpinare, prin care a arătat că solicită a se constata lipsa calităţii procesuale  și respingerea acestei cereri fata de el ca fiind neîntemeiată, totodată solicitând și cheltuieli de judecată ocazionate de derularea prezentului litigiu.

A arătat că nu este admisibila o asemenea cerere, deoarece servitutea este sarcina care grevează un imobil pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar. De regula, servitutea presupune doua imobile aparținând unor proprietari diferiți, dintre care unul (dintre imobile) este fondul dominant, iar cel care suporta servitutea este fondul aservit. Pot fi însă și situaţii în care servituțile sa aibă caracter reciproc. In art. 755 alin. (2) al noului Cod civil se menţionează ca fondul dominant poate, prin constituirea servituții, sa-si sporească utilitatea economica sau confortul.

A precizat că servitutea solicitată de reclamanta pe proprietatea sa este imposibila deoarece el nu este  proprietarul imobilului pe unde se cere crearea acestei servituti, nu se afla pe calea cea mai scurta si imobilele construite nu permit constituirea unui drept de servitute deoarece ar trebui demolate, ceea ce i-ar pricinui pagube materiale.

La data de 17.10.2017, numitul C.M. a formulat cerere  de intervenție în interes propriu, prin care s-a arătat că îi cheamă în  judecata pe toți pârâții din acest pentru ca, prin sentinţa ce se va pronunţa, sa se dispună constituirea unui drept de servitute si spre proprietatea sa, astfel încât să i se permită accesul la calea publică pe un drum ce porneşte din șoseaua principala - respectiv strada S.... și se continuă pe proprietatea pârâților și a reclamantei, până la terenul său.

A arătat că și el este proprietarul unui teren intravilan în suprafață de 0,1251 ha,  situat în Tg-Jiu, punctul L..., pentru care s-a emis adeverința provizorie de proprietate ... /1991, precum si titlu de proprietate .

Că, și terenul său este acum înfundat si fără cale de acces la drumul public, ca si al reclamantei. Acest teren i-a fost testat de către D.E. ,conform testamentului pe care îl depune la dosar

Pentru că a devenit loc înfundat, a fost practic obligat să o lase pe o vecina sa îl muncească, dar aceasta situație nu îi este favorabila, iar faptul ca acum reclamanta a formulat aceasta cerere îi profita si lui pentru a se crea acest drum de acces si pentru terenul său, care este, de asemenea, înfundat pe toate laturile.

A mai arătat că singura cale de ieșire de la terenul reclamantei si de la terenul său la calea publică se poate crea numai trecând pe terenurile vecine, proprietatea pârâților, pe aliniamentul descris în acțiunea principală, inclusiv pe terenul reclamantei, pana la terenul său. De aceea, în baza art. 617 si următoarele  cod civil, solicită a i se admite cererea de intervenție atât accesorie, cât si în nume propriu, iar prin hotărârea pronunţată să se creeze drum de trecere pe terenul pârâților și al reclamantei, prin punctul cel mai scurt și care cauzează cea mai mică pagubă pentru proprietarii celorlalte terenuri.

La data de 27.11.2017, pârâta M.E. a formulat întâmpinare - cerere reconvențională la cererea de intervenție formulată de C.M., solicitând, sub aspect de întâmpinare, respingerea în principiu ca inadmisibilă a cererii de intervenție în modul în care fost formulată, atât în interesul reclamantei, cât şi in interes propriu, întrucât procedural nu pot coexista cele doua solicitări în privința valorificării aceluiași drept procesual.

Dacă instanţa o va aprecia ca o cerere de intervenție în interes propriu, în cadrul acţiunii de stabilire servitute de trecere în modalitatea şi pe traseul solicitat de reclamanta A.A., arată că nu este de acord cu această cerere.

A menționat că ea nu se învecinează cu intervenientul, astfel încât, chiar dacă ar face dovada că proprietatea sa nu are nicio altă ieșire la calea publică, nu poate dovedi că pe traseul cerut alături de reclamantă, prin proprietatea ei, aceasta va fi în mod minimal afectată, în cazul în care, ipotetic, ar fi creat un astfel de culoar.

Că, nu rezultă interesul legitim de a cere crearea culoarului de servitute prin proprietatea sa şi nu a reclamantei, care are deja o cale de acces în folosință, dar şi posibilitatea de a deschide o altă cale de acces, cu minimă afectare şi prejudiciere pentru fondul aservit, respectiv pe o suprafață de teren arabil, aflat în vecinătate, liberă de construcții sau plantații, cum se va dovedi.

Că, nu este de acord cu această cale de acces solicitată de intervenient întrucât ar fi cea mai păgubitoare pentru ea şi familia ei, fiind de natură să-i afecteze întreaga gospodărie.

Având în vedere lățimea redusă a terenului proprietatea sa, atât în zona de amplasare a construcțiilor, cât şi în rest pe toată lungimea proprietății, precum şi faptul că întreg amplasamentul culoarului solicitat este ocupat de construcții, lucrări cu diverse utilități gospodărești, halânga de vie, pomi fructiferi, nu poate fi vorba de un culoar de servitute care să aducă o minimă atingere fondului aservit sau să fie calea cea mai scurtă de acces la drumul public.

Sub aspect reconvenţional, solicită ca, prin sentinţa ce se va pronunţa, în situaţia acceptării actualului culoar de acces, să fie obligat intervenientul C.M., în solidar cu reclamanta, la plata contravalorii lipsei de folosinţă anuală pentru suprafața de circa 40 metri pătrați şi a contravalorii pomilor fructiferi ce vor fi ridicați de pe această suprafață, despăgubire ce o estimează la suma de 500 lei, în vederea tirajului, solicitând totodată obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, în situația în care se va accepta crearea unui culoar de servitute în modalitatea actuală îi va fi afectată o suprafață de circa 40 metri, luând în calcul o lățime a culoarului de patru metri necesară accesului cu utilaje agricole. Deoarece această servitute va fi creată pentru viitor şi va afecta în mod permanent proprietatea sa, solicită să fie despăgubită pentru fiecare an agricol şi distinct pentru contravaloarea pomilor fructiferi existenți pe terenul în suprafață de 40 metri pătrați ce vor fi ridicați.

Că, întinderea şi cuantumul despăgubirii vor fi stabilite printr-o expertiză în specialitatea agricolă.

În drept, invocă dispoziţiile art. 620 din Codul Civil.

A mai arătat că va proba susținerile din întâmpinare şi cererea reconvenţională cu interogatoriul intervenientului, înscrisurile depuse la dosar, contractul de vânzare cumpărare, certificatul de moștenitor numărul .../7.04.2005, extras de cf de informare, extras plan cadastral şi parcelar al zonei, autorizația de construire numărul .../...05.2005, martorii B.I.,  M.V., expertiza de specialitate, cercetare locală, precum şi alte mijloace de probă a căror necesitate de administrare ar rezulta din dezbateri.

La data de 05.12.2017, reclamanta a formulat cerere de introducere în cauză a numitei  G.M..

În cauză, pârâta D.E.A a formulat  precizare – cerere reconvențională, arătând că, în primul rând solicită a se lua act că legea aplicabilă în cauza este legea veche, întrucât faptele juridice ale pârâților care au generat promovarea prezentei cauze au fost săvârșite înainte de intrarea în vigoare a noului codului civil, astfel cum prevăd dispoziţiilor legii nr. 71/2011.

Sub aspect de întâmpinare, arată că este de acord cu acțiunea promovata de reclamanta întrucât toate motivele dezvoltate privind lipsa unui drum de acces la terenuri sunt adevărate.

Terenul proprietatea sa se află situat înaintea terenului reclamantei si pentru acest teren pe care l-a cumpărat de la bunicul său a fost reconstituit dreptul de proprietate la legile fondului funciar.

Sub aspect de cerere reconvențională solicită, în contradictoriu cu G.M., M.E., N.V. ca, prin sentinţa ce se va pronunţa, să se dispună constituirea unui drept de servitute spre proprietatea sa pentru a i se permite accesul la calea publica, pe un drum ce porneşte din șoseaua principala - respectiv str. Ș...,și se continua pe proprietatea pârâților, pana la terenul său, întrucât si terenul său este înfundat.

A mai arătat că drumul de servitute spre proprietatea sa este în parte acelaşi cu cel solicitat de reclamantă, astfel că solicită  respingerea cererii paratei M.E. formulata în baza art. 209 al.3 si al.4, întrucât cererea nu este întemeiata în raport de dispoziţiile instanţei consemnate în încheierile de ședință de la termenele din data de 19.09.2017 și 17.10.2017.

In fapt, a arătat că în anul 2010, prin cumpărare de la bunicul său, a devenit proprietara terenului intravilan arabil, în suprafață de 3329 mp, situat în Tg - Jiu, tarlaua 119, parcela 133, in baza contractului de vânzare cumpărare autentificat de BNP C.M.H.

La momentul cumpărării, terenul său nu avea acces de la drumul public întrucât calea de acces ce a existat în trecut a fost creată convențional și a fost închisă de pârâți.

Terenul cumpărat este înscris în Cartea Funciara a Mun. Tg - Jiu cu nr. cadastral ...

Că, bunicul său, G. D. Gh. Ion, a devenit proprietar asupra terenului de 3329 mp intravilan, arabil, prin reconstituirea dreptului de proprietate la legile fondului funciar și i-a fost emis titlul de proprietate nr..../08.01.1996. Conform titlului de proprietate nr. ..../08.01.1996, terenul cumpărat de 3329 mp se învecinează la nord – N.A, est –P.P., la sud – D.E., la vest – C.V. si D.V..

Si terenul său este acum înfundat si fără cale de acces la drumul public, ca si al reclamantei, care, așa cum a menţionat, este situat înaintea terenului acesteia.

Singura cale de ieșire de la terenul său, cat si de la cel al reclamantei, la calea publică, se poate crea numai trecând pe terenurile vecine, ale pârâților fata de care au formulat cererea reconvențională, pe aliniamentul descris de ea, cat si de reclamanta, caci prin faptele acestora terenul ei este loc înfundat.

Prin încheierea de ședință de la termenul de judecată din data de 06.02.2018, instanța a admis în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul C.M., a luat act că intervenientul C.M. nu mai susține cererea de intervenție accesorie formulată în interesul reclamantei și a luat act de precizarea reclamantei în sensul că solicită introducerea forțată în temeiul art. 68 și urm. C.pr.civ. a numiților G.M. și C.V.D. și a dispus comunicarea  acestei cereri către persoanele chemate în judecată, cât  și către celelalte părți ale cauzei.

 La data de 20.03.2018, intervenientul C.M. a formulat o precizare la cererea de intervenție, arătând că, astfel cum a învederat oral în fata instanţei și a detaliat în cererea de intervenție în interes propriu, arată ca înțelege sa solicite o cale de acces pe acelaşi amplasament cu cel solicitat de către reclamanta prin acţiunea introductiva, întrucât terenurile sunt învecinate.

Drept urmare, solicită instanţei ca, prin sentinţa ce se va pronunţa, sa se dispună constituirea unui drept de servitute spre proprietatea sa, astfel încât sa i se permită accesul la calea publica, pe un drum ce pornește din șoseaua principala - respectiv strada Ș.... si se continua pe proprietatea pârâților si a reclamantei pana la terenul său.

Întrucât după promovarea cererii de intervenție a constatat ca între terenul proprietatea sa şi terenul reclamantei se găsește un alt teren al numitului C.V.D., cumpărat de la S.C., solicită, în baza art.68 și următoarele Cod Procedură Civilă, introducerea in cauza-a numitului C.V.D. si C.I.E., in calitate de coproprietara, din Tg-Jiu. str. ..., nr. 134, jud. Gorj.

De asemenea, întrucât pârâții chemați în judecată până la acest moment refuza sa  indice situația reala a terenurilor si a proprietarilor de terenuri, respectiv pârâtul G.A., solicită emiterea unei adrese către CLFF Mun. Tg-Jiu pentru a  comunica la dosar planul parcelar aferent anilor 1996 - 2008 si situația proprietarilor de terenuri cărora le-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru terenurile în punctul în litigiu si ulterior după comunicarea răspunsului de la CLFF Mun. Tg - Jiu solicită emiterea unei adrese către OCPI Gorj pentru a  comunica situația cărților funciare si numerele cadastrale ale proprietarilor de terenuri în punctul în litigiu.

Prin încheierea de ședință de la termenul de judecată din data de 15.10.2018, instanța a admis în principiu cererea de intervenție forțată formulată de reclamantă și a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârâți, a numiților G.M și C.V.D. și a admis în principiu cererea de intervenție forțată formulată de intervenientul C.M. și a dispus introducerea în cauză, în calitate de intervenientă, a numitei C.I.E.

Pe parcursul cercetării judecătorești a fost administrată proba cu cercetarea la fața locului, interogatoriul pârâtei G.M., interogatoriul pârâtei M.E., interogatoriul reclamantei, interogatoriul pârâtei G.A., interogatoriul pârâtului N.D., interogatoriul pârâtei  D.A.E., interogatoriul pârâtului N.D., interogatoriul intervenienților C.V.D. și C.I.E., interogatoriul pârâtei G.M., interogatoriul pârâtului C.V., interogatoriul pârâtului G.A., proba cu expertiza în specialitatea topografie și specialitatea evaluarea proprietății imobiliare și proba testimonială cu martorii M.V., M.D., Ț.A. și B.I..

Prin sentința civilă nr. .../07.10.2020, pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr..../318/2017, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta A.A., în contradictoriu cu pârâții G.A., M.E.,  D.E.A,  N.D., C.V. și G.M.;

A fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâta M.E.;

Au fost respinse cererile de intervenție principale formulate de către intervenientul C.M. – decedat, având ca moștenitori pe C.A, C.R. și C.C.A și intervenienții C.V.D. și C.I.E;

A fost obligată reclamanta la plata sumei de câte 1000 lei către pârâtele M.E. si G.M., cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, în fapt, reclamanta este titulara dreptului de proprietate asupra imobilului înscris în CF nr. .. a municipiului Tg Jiu, reprezentând teren cu nr. cadastral .., conform extrasului de carte funciară depus la dosar, imobil ce a fost dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ... din data de 23.12. 2008.

La rândul lor, pârâții G.A. și G.M., în calitate de moștenitori ai autorului C.I., sunt proprietarii suprafeței de teren de 720 m.p potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr....din data de 14.07.1965, respectiv ai suprafeței de teren de 555 m.p, potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ..../01.03.2000.

De asemenea, pârâta M.E. este titulara dreptului de proprietate în baza contractului de vânzare-cumpărare nr...14/12.09.2002, pârâta D.A.E. este titulara dreptului de proprietate în baza contractului de vânzare-cumpărare nr..../16.04.2010, pârâtul N.D. este proprietarul suprafeței de teren de 2793 m.p. potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ..din data de 26.02.2001, iar pârâtul C.V. deține suprafața de teren de 1107 m.p. potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr......98 din data de 14.11.2001.

Intervenientul C.M. – decedat pe parcursul judecății, cu moștenitori pe  C.A., C.R. și C.C.A, este titularul dreptului de proprietate în baza titlului de proprietate nr...../31.07.1996, iar intervenienții C.V.D. și C.I.E. dețin suprafața de 1975 m.p. situată pe strada C..., potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr....../15.06.2010.

În ceea ce priveşte legea aplicabilă, instanţa a reținut că, în materie de servituţi, devin aplicabile dispoziţiile art.6 alin.2 Cod civil, potrivit cărora „Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor.”

De altfel, această soluţie a rezultat şi din dispoziţiile art. 59 din Legea nr. 71/2011, potrivit cărora „Dispoziţiile art. 602 – 625 din Codul civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia”, articolele menţionate făcând referire la fostele servituţi naturale sau legale, în prezent denumite limite legale ale dreptului de proprietate.

Prin urmare, raportat la speţa de faţă, întrucât este vorba de o situaţie juridică născută înainte de intrarea în vigoare a legii noi, devin incidente dispoziţiile Codului civil de la 1864.

În drept, potrivit art. 616 V. Cod civil, proprietarul al cărui loc este înfundat şi care nu are ieşire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului cu îndatorirea de a-l despăgubi, iar potrivit art. 617 din Codul civil de la 1864, trecerea trebuie să fie făcută pe calea cea mai scurtă care să iasă la drum şi care, conform art. 618 din acelaşi cod, ar pricinui o pagubă cât mai mică.

Astfel, s-a reținut că, pentru a se putea constitui o servitute de trecere, este necesară îndeplinirea mai multor condiţii: locul să fie loc înfundat, să nu aibă deschidere la calea publică;  înfundarea să nu fie cauzată ca urmare a culpei proprietarului fondului dominant; calea  să fie cea mai scurtă  spre drumul public pe unde i s-ar pricini proprietarului fondului aservit cea mai mică pagubă.

Expertiza tehnică efectuată în cauză a concluzionat că terenul reclamantei are caracter de loc înfundat, neavând acces la calea publică, ca și vecinii reclamantei, moștenitorii intervenientul C.M., intervenienții C.V.D. și C.I.E..

Totodată, expertul a mai identificat un teren ce aparține reclamantei, situat la circa 28 m spre nord de terenul în favoarea căreia se solicită crearea servituții de trecere, individualizat prin nr. cadastral ...., teren ce are deschidere directă la strada Ș...( anexele 2 și 3 la raportul de expertiză)

Potrivit concluziilor raportului de expertiză, acest teren cu nr. cadastral .... este despărțit de terenul cu suprafața de 3338 m.p., deținut de reclamantă, în favoarea căruia se solicită crearea servituții de trecere, de terenurile numiților M.E., B.D. (teren cu nr. cadastral ...), precum și un drum de servitute existent având nr. cadastral .....

A reţinut instanţa că, potrivit declarațiilor martorilor M.V. și B.I.,, nu a existat niciodată cale de acces între proprietățile pârâtei M.E. și a moștenitorilor autorului C.I. pentru a se ajunge la terenurile fără cale de acces la drumul public, iar pentru ca reclamanta să ajungă la terenul proprietatea sa a trecut pe terenul din spatele locuințelor martorului B.I. și al pârâtei M.E.

Totodată, martorii propuși de reclamantă au susținut că aceasta pentru a ajunge la terenul său, străbătea partea din spatele curților pârâtei M.E. și a martorului B.I., terenuri care se învecinează cu celălalt teren deținut de reclamantă și care are acces la calea publică.

A reţinut instanţa că declarațiile tuturor martorilor audiați se coroborează în sensul că terenurile intervenienților aparțin de strada C... și nu de strada Ș..., că aceștia nu au ajuns niciodată la terenurile lor de pe strada Ș..., că terenurile pe care le dețin intervenienții sunt muncite în prezent, iar aceștia ajung la terenuri de pe strada C....

Afirmaţiile martorilor au fost coroborate cu constatările efectuate prin intermediul cercetării la faţa locului din 19 octombrie 2018, consemnate în procesul verbal aflat la dosar, la fila 18,  consemnându-se  faptul că reclamanta nu are acces la terenul cu nr. cadastral ....

De asemenea expertul a arătat că ar exista posibilitatea creării unei alte servituţi mai uşor împovărătoare pentru pârâta M.E., care ar permite accesul cu utilaje agricole  în vederea exploatării terenului în litigiu, proprietatea reclamantei, prin traversarea de la sud la nord pe extremitatea vestică a terenului pârâtei M.E., a terenului martorului B.I., precum și a terenului cu nr. cadastral ..., până la cealaltă proprietate a reclamantei.

Instanţa a avut în vedere şi dispoziţiile art. 618 Cod civil , potrivit cu care la constituirea servituţii legale de trecere trebuie să se aleagă trecerea pe locul ce ar provoca cea mai redusă pagubă pentru acela pe al cărui fond urmează să fie deschis terenul, chiar dacă în principiu, cum dispune art. 617 Cod civil , se recomandă în mod obişnuit trecerea cea mai scurtă. Aceste prevederi sunt destinate să diminueze paguba provocată fondului aservit, căruia i se impune o sarcină care duce la ştirbirea dreptului proprietarilor M.E., G.M. și G.A.

Mai mult, instanţa a apreciat că, pentru toate cele trei fonduri, nu este îndeplinită condiţia ca ,, calea să fie cea mai scurtă spre drumul public, pe unde i s-ar pricini proprietarului fondului aservit cea mai mică pagubă,,.

S-a reţinut că trecerea trebuie să se facă în condiţii de natură să aducă o minimă stânjenire exercitării dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publică. În cazul în care mai multe fonduri vecine au acces la calea publică, trecerea se face pe fondul căruia i s-ar aduce cele mai puţine prejudicii.

În speţa dedusă judecăţii, suprafaţa terenului fondului aservit deţinut de pârâți este de 709 m.p., având lățime de 4m și lungime de 177,25 m, însă instanța a reținut că, prin crearea servituţii de trecere, respectiv a drumului, suprafaţa ocupată de drum de 202 m.p. pe terenul deținut de G.M. și G.A. și de 37 m.p., pentru cel deținut de M.E. ar produce grave prejudicii dreptului de proprietate în favoarea pârâţilor G.M. și G.A., pe teren fiind amplasate racordurile la rețeaua de gaze, conducta de gaze, fosă septică, dar mai ales asupra dreptului de proprietate al pârâtei M.E.

Astfel, din  planul de amplasament şi delimitare  (fila 156 vol.II),  cât şi  concluziile rapoartelor de expertiză efectuate în cauză, precum și din constatările efectuate de către instanță prin intermediul cercetării la faţa locului, din 19 octombrie 2018, a rezultat că suprafața de 37 m.p, ce aparține pârâtei M.E. și care ar fi ocupată de drumul de servitute, deși aparent pare mică ca și întindere, în realitate are categoria de folosință curți -construcții și reprezintă 3,19 m din gardul de la frontul stradal, astfel că ar fi mult diminuată lățimea terenului care, potrivit certificatului de moștenitor ( fila 60, vol I) este de 10 m.l, ceea ce înseamnă aproximativ o treime din lățimea terenului de la stradă.

Instanța a mai avut în vedere și răspunsul înaintat la solicitarea instanței de către Primăria Municipiului ... ( fila 35, vol. III), potrivit căruia, în situația stabilirii unui culoar de servitute pe proprietatea pârâtei M.E., raportat la lățimea diminuată, aceasta ar fi în imposibilitate să mai edifice construcții față de cerințele Legii 50/1991 potrivit cărora pentru autorizarea lucrărilor este necesar un front la stradă de minimum 8 metri pentru clădiri înșiruite(art. 30 alin 2 lit.a).

Că, relevant în cauză este și faptul că imobilul casă de locuit ce aparține moștenitorilor autorului C.I. este vechi de peste 60 ani, astfel că ar fi afectat de circulaţia unor autovehicule.

Din dispoziţiile art. 618 C. civ. a rezultat că la constituirea unui drept de servitute de trecere trebuie să se ţină seama şi de interesul celui ce urmează să suporte consecinţele ei şi nu să se ia în considerare în mod precumpănitor şi exclusiv interesul celui ce urmează să beneficieze de dreptul de trecere.

În raport de aceste dispoziţii, este de luat în considerare apărarea pârâţilor că trecerea unor autovehicule în imediata apropiere a casei lor veche de 60 de ani le-ar putea produce mari pagube.

Totodată, instanța a avut în vedere că prin loc înfundat se înțelege un loc fără nici o ieșire la calea publică, art. 616 C. civ. referindu-se în mod evident la o imposibilitate absolută de ieșire.

Instanţa a mai reținut că proprietarul fondului dominant nu are dreptul de a-şi alege fondul aservit, astfel că varianta optimă de acces ar trebui să aibă loc prin traversarea de la sud la nord pe extremitatea vestică a terenului pârâtei M.E., a terenului martorului B.I.(care de altfel este  de acord cu constituirea unui drum de servitute care să treacă pe terenul său),  precum și a terenului cu nr. cadastral ..., până la cealaltă proprietate a reclamantei, fiind locul care ar pricinui cea mai mică pagubă proprietarului fondului aservit.

Însă, întrucât nu este posibilă instituirea pe cale judecătorească a unei servituţi fără ca titularul dreptului de proprietate al fondului aservit, în speţă, B.I., să fie parte în proces şi să-şi facă apărări, instanța a respins acțiunea principală cu motivarea că, deşi susţinerile reclamantei sunt întemeiate, terenul pe care s-ar putea stabili servitutea în variantă optimă aparţine unei persoane ce nu a fost chemată în judecată.

Față de soluția dată acțiuni principale a fost respinsă și cererea reconvențională formulată de pârâta M.E.

Cu privire la cererile de intervenție, față de situația reținută, precum și de faptul că din probe a rezultat că ieșirea la calea publică nu s-a făcut niciodată peste fondul aservit, si, mai mult, intervenienții C.V.D. și C.I.E. au cumpărat pe riscul lor, cunoscând la data achiziționării terenului că nu au cale deschisă la calea publică, instanța le-a respins ca neîntemeiate.

Totodată, instanţa a reţinut că, potrivit art.453 alin.1 C.pr.civ. ,,Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată,,.

În aceste condiţii, faţă de cererea pârâtelor M.E. si G.M., formulată în acest sens şi, întrucât reclamanta a căzut în pretenţii, în raport cu dispoziţiile art. 453 alin. 1 C.pr.civ, instanţa a admis cererea privind cheltuielile de judecată formulată şi a dispus obligarea reclamantei la plata sumei de câte 1000 lei către pârâtele M.E. si G.M., cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel apelanta reclamantă A.A. şi apelanţii intervenienţi C.A., C.R., C.C.A., criticând sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În apelul declarat de  apelanta reclamantă A.A. s-a solicitat admiterea apelului, anularea sentinţei apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa competentă, iar în subsidiar, s-a solicitat admiterea apelului şi schimbarea în tot a sentinţei apelate în sensul admiterii acţiunii şi constituirea unui drum de servitute pe aliniamentul propus de expert, conform anexei la raport şi schiţă.

S-a susţinut de către apelanta reclamantă că hotărârea pronunţată de instanţa de fond  a fost dată cu aplicarea greşită a legii, cu nerespectarea principiului imparțialității judecătorului, hotărârea fiind nemotivată.

În dezvoltarea motivelor de apel s-a arătat că, contrar susţinerilor instanţei privind răspunsul înaintat  la solicitarea instanţei de către Primăria Tg-Jiu, se poate crea un drum de trecere şi cu respectarea lăţimii de 8 m prevăzută de art.30 alin.2 lit.a) din Regulamentul General de Urbanism HG nr.525/1996, republicată, conform adresei primăriei.

Aşadar, instanţă de fond nu a motivat sentinţa în raport de dispoziţiile art.30 din Regulamentul General de Urbanism HG nr.525/1996, republicată, coroborat cu raportul de expertiză, excepţie pe care o invocă.

Că, dacă instanţa a avut în vedere vechimea casei pârâţilor G. şi diminuarea lăţimii terenului pârâtei M.E., instanţa putea să  se ocupe şi de reclamantă şi să ceară expertului să dispună  crearea unui drum de servitute cu o lățime mai mică decât cea solicitată şi în acest fel nu mai avea nimeni nimic de pierdut.

Arată că prima instanță reține în considerente că  există o altă proprietate a reclamantei, însă la dosar nu există nicio dovadă, instanţa însușindu-si susţinerile pârâtelor G, M si C., cât şi cele ale martorului M.

Că, aspectul esențial în cauză este reprezentat de faptul că proprietatea pârâtei M.E. ar fi afectată pe o suprafaţa de 40 mp, respectiv 37 mp, rezultată ca urmare a drumului de trecere solicitat de reclamantă prin cerere. Aşadar, drumul de servitute indicat de pârâţi la efectuarea măsurătorilor este contrar dispoziţiilor legale în materia instituirii servituţii de trecere.

Drept urmare, drumul astfel reţinut de instanță nu face legătura cu calea publica şi nici nu este cel mai scurt şi mai puţin păgubitor, din contră, este mai lung şi mai păgubitor.

Mai mult, drumul astfel indicat de pârâţi nu îndeplineşte nici condiţia de a asigura ieşire la calea publică.

Coroborând susţinerile reclamantei, a intervenientului C.M., decedat in cursul judecaţii, a pârâtei D.A.E., cu raportul de expertiza şi cu depoziţiile martorilor audiaţi la propunerea reclamantei, rezultă că terenul proprietatea reclamantei reprezintă loc înfundat şi nu are ieşire la calea publica, astfel cum prevăd dispoziţiile art.616, art. 617, art. 618 Cod Civil vechi şi calea de acces solicitată prin acţiune îndeplineşte cerinţele legale în materia servituţii de trecere, prevăzută de dispoziţiile vechiului Cod Civil.

Astfel, potrivit art.616 Cod Civil vechi, proprietarul al cărui loc este înfundat şi care nu are ieşire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea fondului cu îndatorarea de a-1 despăgubi, iar potrivit art.6l7 Cod Civil vechi trecerea trebuie sa fie făcută pe drumul cei mai scurt  şi care, conform art.616 Cod Civil vechi ,ar pricinui o pagubă cât mai mică.

Or, faţă de aceste dispoziţii legale, faţă de situaţia de fapt prezentată pe larg, rezultă că prin solicitarea făcuta de reclamantă  aceasta a ales calea cea mai scurta la drumul public, conform cu dispoziţiile legale mai sus menţionate, probând că terenul este loc înfundat si nu are ieşire la calea publică.

A mai arătat apelanta reclamantă că instanţă de fond nu a coroborat dispoziţiile art. 617 cu dispoziţiile art.618 Cod Civil, în sensul că accesul la calea publică trebuie să se facă pe drumul cel mai scurt, dar în acelaşi timp acest drum trebuie să fie cel mai puţin păgubitor.

Că, în raport de aceste dispoziţii,  este de luat în considerare apărarea reclamantei în sensul că nu are o cale de acces la terenul său, dovedită cu probele administrate, iar instanţa de fond şi-a însuşit susţinerile paraților privind respingerea cererii, fără o motivare proprie.

Arată că, în raport  de dispoziţiile art.480 din vechiul Cod Civil şi ale  art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO, care prevăd că proprietatea poate fi limitată prin îngrădirile prevăzute de lege, dar aceste limitări trebuie să fie proporționale cu interesul proteguit, apreciază că măsura solicitată de reclamanta asigură respectarea principiului proporționalității, motiv pentru solicita admiterea apelului.

Referitor la intervenienţii  C.V.D. şi C.I.E., arată că instanţa de fond a procedat la o greşită calificare a acestei cereri, întrucât cei doi au fost chemaţi în instanţă intervenienţi în calitate de pârâţi.

În dovedirea apelului, apelanta reclamantă a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, interogatoriu si orice alt mijloc de proba necesar şi util in soluţionarea cauzei.

În apelul declarat de apelanţii intervenienţi C.A., C.R. şi C.C.A. s-a solicitat admiterea apelului, anularea sentinţei apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa competentă, iar în subsidiar, s-a solicitat admiterea apelului şi schimbarea în tot a sentinţei apelate în sensul admiterii cererii de intervenţie principală şi a cererii principale şi constituirea unui drum de servitute pe aliniamentul propus de expert conform anexei la raport şi schiţă.

În dezvoltarea motivelor de apel, apelanţii intervenienţi au arătat că întreaga motivare a sentinţei prin care a respinsă cererea de intervenţie principală promovată de autorul lor şi continuată de ei, se rezumă la faptul că terenul lor aparţin de strada C... şi nu de strada Ş..., nefiind administrată nicio altă probă sub acest aspect. Declaraţiile de martori nu au fost coroborate cu nici o altă probă. Expertiza efectuată în cauză probează faptul că terenul lor este loc înfundat, care nu are acces la calea publică.

Or, instanţa de fond nu a făcut nicio altă referire la cererea de intervenţie principală, rezumându-se la câteva rânduri bazate pe declaraţii de martori, care nu sunt coroborate cu nicio probă din cele administrate sau probe noi administrate, faţă de cererea principală a reclamantei A.A..

Că, deşi a formulat propuneri de obiective prin care a probat faptul că terenul este loc înfundat, care nu are acces la calea publică, prima instanţă s-a rezumat doar la declaraţiile de martori, nefăcând referire  la această probă.

Instanţa de fond s-a rezumat la cererea principală, însușindu-și susţinerile pârâţilor privind respingerea cererii principale, omiţând să se pronunţe  asupra cererii de intervenţie principală.

Cu alte cuvine, instanţă de fond a omis să analizeze şi să pronunţe motivat şi asupra  cererii lor de intervenţie principală.

Drept urmare, apreciază că hotărârea este nemotivată în ceea ce vizează cererea de intervenţie principala, excepţie pe care înţeleg să o invoce.

S-a mai arătat că, prin probatoriul administrat în cauză, au dovedit că sunt proprietarii unui teren înfundat, care nu are acces la calea publică şi servitutea solicitată prin cerere este drumul cel mai scurt şi mai păgubitor, conform dispoziţiilor art. 616 şi următoarele Cod Civil.

Or, în aceste condiţii, a fost încălcat dreptul intervenienţilor la un proces echitabil şi li s-a cauzat o vătămare procesuală, care nu poate fi înlăturată decât prin anularea în totalitate a sentinţei atacate şi trimiterea spre rejudecare la aceeaşi instanţa de fond a cererii pentru a se asigura părţilor accesul la dublul grad de jurisdicție, ca garanţie a legalităţii, si temeiniciei hotărârii judecătoreşti ce va fi data în cauză.

Au mai arătat apelanţii intervenienţi că, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură Civilă, hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motive de fapt şi de drept care au format  convingerea instanţei, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.

Că, în mod necesar, o hotărâre judecătorească trebuie să cuprindă motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei cu privire la soluţia pronunţată, argumente care, în mod necesar, trebuie să se raporteze, pe de o parte, la susţinerile şi apărările părţilor, iar pe de altă parte la dispoziţiile legale aplicabile raportului juridic dedus judecaţii, în caz contrar fiind lipsită de suport probator şi legal si pronunţata cu nerespectarea prevederilor Codului de procedură civilă.

Motivarea este, aşadar, un element esenţial al unei hotărâri judecătoreşti, o puternica garanţie a imparțialității judecătorului şi a calităţii actului de justiţie, precum şi o premisă a exercitării corespunzătoare de către instanţa superioara a atribuțiilor de control judiciar de legalitate si temeinicie. Obligativitatea motivării hotărârilor judecătoreşti constituie o condiţie a procesului echitabil, exigență a art.21 alin. (3) din Constituția României şi art.6 alin. (1) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului si libertăților fundamentale.

Indiscutabil, orice parte în cadrul unei proceduri are dreptul să prezinte judecătorului

observațiile si argumentele sale şi le examineze pe acestea în mod efectiv. Dreptul la un proces  echitabil, prin urmare, nu poate fi considerat efectiv decât dacă observațiile părţilor sunt corect examinate de către instanţă,  având  obligaţia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi elementelor de probă, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa.

Pe de altă parte, arată că  nemotivarea unei hotărâri judecătoreşti echivalează practic cu soluţionarea procesului fără a intra în fondul acţiunii, de natura  să justifice anularea cu trimitere spre rejudecare.

Într-adevăr, atâta timp cât în considerente instanţa nu analizează probele care au fost administrate, nu stabileşte împrejurările de fapt esențiale în cauză, nu evocă normele substanțiale şi procedurale incidente şi aplicarea lor în speţă, soluţia exprimată prin dispozitiv rămâne nesusținuta şi pur formală, nefiind corolarul motivelor ce o preced. O astfel de hotărâre devine arbitrară şi nu permite exercitarea controlului judiciar, obligând la o casare cu trimitere  chiar dacă, strict teoretic, instanţa s-a pronunţat pe „fond”, respingând acţiunea nu pe excepţie.

În dovedirea apelului, apelanţii intervenienţi au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, interogatoriu şi orice alt mijloc de probă necesar şi util în soluţionarea cauzei.

Tribunalul a parcurs procedura prealabilă prevăzută de art.471 C.pr.civ., iar la data de 19.02.2021, intimata pârâtă M.E. a depus întâmpinare, prin are a solicitat  respingerea apelurilor ca nefondate şi obligarea apelanţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea cauzei în apel.

Consideră că soluţia pronunţată de instanţa de fond este temeinică şi legală, apelanţii nefiind în situaţia de a nu avea nicio posibilitate de acces şi de exploatare a suprafeţelor de teren agricol prezentate în acţiune ca locuri fără acces.

A mai arătat intimata pârâtă că, din probele administrate în cauză, făcând referire la cercetarea locală dispusă de instanţă, declaraţii de martori, expertiză  topografică necontestată de apelanţi cu obiecţiuni, rezultă că apelanţii au avut şi au rute alternative de acces pentru exploatarea terenurilor agricole, că le-a fost şi le este permis accesul pietonal, dar şi cu utilaje pentru cultivarea terenurilor respective, pe un coridor din extremitatea de sud a terenului proprietatea intimatei, folosit, de asemenea, în scop agricol, porţiune care este astfel afectată prin traversarea utilajelor.

Tribunalul, analizând motivele de apel prin prisma dispoziţiilor art.476-478 C.pr.civ., în raport de  probatoriul administrat şi susţinerilor părţilor, reţine următoarea stare de fapt:

Reclamanta A.A. este proprietara unui teren în suprafață de 3338 mp situat în Tg-jiu, str. S..., județul Gorj,  învecinat la  sud cu  C.V. și la Nord cu  M.E.. La est se află proprietățile numiților C.V.D. și C.I.E.a, în imediata vecinătate, iar după această proprietate se află proprietățile numitilor  D.E.A. și  N.D. și N.E.. Acest amplasament nu este contestat în cauză. Potrivit raportului de expertiză întocmit de expert  G.M., la nord de această proprietate a reclamantei, după proprietatea pârâtei M.E. și a numitului B.I., se află o altă proprietate a reclamantei, cu număr cadastral .... Existența acestei proprietăți nu poate fi contestată de apelanta reclamantă, având în vedere că a fost identificată în plan cadastral ca aparținând acesteia, la această proprietate făcând referire și martorul M.V.. Acest teren aparținând reclamantei A.A., cu suprafața de 3338 mp, precum și terenurile aparținând intervenienților moștenitori  C., C.V. și C.D. și  D.D.E. nu au ieșire la calea publică, fiind locuri înfundate, așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit de expert G.M..

Prin acțiunea dedusă judecății în prezentul dosar, formulată de reclamanta A.A., se solicită constituirea unei servituți de trecere  de la calea publică spre terenul cu suprafața de 3338 mp, pe un amplasament  care afectează proprietățile pârâtilor  G.A., M.E.,  D.A.E., N.D, C.V. și G.M., iar prin cererea reconvențională formulată de pârâta D.A.E. și cererile de intervenție principală formulate de intervenineții C.M., decedat, se solicită crearea unei servituți de trecere pe același amplasament.

În fața primei instanțe pârâta M.E. a susținut că  servitutea de trecere nu poate fi stabilită pe amplasamentul solicitat de reclamantă deoarece i s-ar aduce proprietății sale grave prejudicii, arătând că accesul se poate face pe un alt amplasament, având în vedere că reclamanta deține, în apropierea terenului pentru care se solicită constituirea servituții de trecere, o altă proprietate care are ieșire la strada Ș...

Prima instanță, verificând îndeplinirea condițiilor impuse de art.  616 și următoarele cod civil din  anul 1864, text de lege corect aplicat față de dispozițiile art.59 din legea 71/2011 de aplicare a noului cod civil, a administrat proba cu martori, proba cu înscrisuri, proba cu expertiza topografică și proba cu cercetarea la fața locului, iar pe baza acestui  probatoriu complet a reținut că  terenul proprietatea reclamantei Avramescu Aurora este loc înfundat, ca și cel al intervenienților  moștenitori  C.M. și D.A.E.. A mai reținut instanța că  accesul la calea publică de la locul înfundat se poate crea  prin locul care ar aduce cea mai redusă pagubă  pentru cei care urmează să suporte sarcina constituirii servituții, iar în cazul de față, deși calea de acces solicitată de reclamantă este cea mai scurtă, aceasta nu este și cea care ar aduce cele mai puține prejudicii pârâților, având în vedere că pe terenurile acestora expertul a identificat mai multe lucrări, respectiv plantații înființate și construcții reprezentând racorduri la rețeaua de gaze, conducta de gaz, fosă septică, gard stradal, iar prin reducerea lățimii proprietății pârâtei M.E., de 10 m, cât are în prezent,  pe terenul acesteia nu s-ar mai putea realiza construcții, așa cum se precizează chiar de către Primăria Municipiului Tg-Jiu. A reținut prima instanță că se poate crea o servitute de trecere pe un alt amplasament, care nu ar constitui trecerea cea mai scurtă, dar care ar aduce mai puține prejudicii fondurilor aservite, respectiv pe terenului proprietarului B.I., aflat la nord de proprietatea reclamantei care nu are ieșire la calea publică, traversând o altă servitute de trecere, după care trecerea s-ar face pe terenul  reclamantei, care are ieșire la strada Ș.... Instanța nu a putut crea servitutea de trecere pe acest amplasament având în vedere că acțiunea nu  a fost formulată în contradictoriu cu ceilalți proprietari.

 Prin motivele de apel  formulate de reclamanta A.A. și moștenitorii intervenientului  C.M.  se critică sentința sub aspectul  nemotivării acesteia în conformitate cu dispozițiile art.425 cod procedură civilă, raportat la probatoriul administrat în cauză, dar și sub aspectul aplicării dispozițiilor art. 617 cod civil, arătându-se că  drumul reținut de prima instanță, pe care se poate crea servitutea de trecere, nu este și cel mai scurt și care aduce cele mai putine pagube, dar nici nu s-a făcut dovada că reclamanta are în proprietate un alt teren pe care se poate face accesul la calea publică.

 Cu privire la motivul de apel ce vizează  motivarea hotărârii apelate, tribunalul reține că, potrivit art.425 cod procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, motivele pentru care s-au înlăturat și s-au admis cererile părților. Motivarea hotărârii judecătorești  este o fațetă a  dreptului  la un proces echitabil, astfel că instanța trebuie să arate, în concret, în raport de probele dosarului, situația de fapt pe care o reține în cauză, la care aplică regulile de drept incidente. Referirea generică la probele administrate, fără a se indica în concret în ce constau aceste probe,  nu este suficientă pentru a satisface  standardele art. 425 cod procedură civilă, iar încălcarea acestora ar conduce la  desființare hotărârii ca urmare a nemotivării. Nici motivarea sumară a hotărârii judecătorești nu corespunde exigentelor art. 425 cod procedură civilă, pentru că lipsa de consistență a acesteia poate face imposibilă realizarea controlului judiciar.

 În speță, se constată că prima instanță a reținut în mod corect starea de fapt ce rezultă din probele administrate, probe la care s-a făcut trimitere pe larg în considerentele hotărârii judecătorești, fiind analizate dispozițiile art. 617 cod civil prin raportare la toate aceste probe, respectiv martori, expertiză, înscrisuri, cercetare la fața locului. Nu pot fi primite susținerile apelanților în sensul că soluția este fundamentată doar pe baza afirmațiilor  pârâților, având în vedere că argumentele  de fapt și de drept reținute de instanță se bazează pe probatoriul administrat nemijlocit în fața acesteia. Argumentele și silogismul judecătorului au fost expuse în considerentele sentinței apelate și permit exercitarea controlului  de legalitate și temeinicie în calea de atac. Se reține și faptul că o motivare  în acord cu cerințele art. 425 cod procedură civilă nu presupune  ca instanța să dea un raspuns detaliat la fiecare susținere și apărare a părților,  ci acestea pot fi grupate și analizate printr-un argument comun.

În speță, prima instanță a înlăturat printr-o motivare judicioasă solicitarea reclamantei și a intervenienților de a se crea servitutea de trecere pe amplasamentul solicitat, astfel că nu se poate susține că hotărârea nu este motivată, acest motiv de apel fiind nefondat.

 Cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 617 cod civil, tribunalul reține că nu se contestă regimul juridic de loc înfundat al terenurilor apartinând reclamantei și intervenientilor moștenitori C.

Reclamanta și intervenienții, pe de o parte,  și pârâţii,  cu excepția pârâtei D.A.E., pe de altă parte, își contestă reciproc susținerile referitoare la accesul la calea publică a locurilor înfundate, având opinii diferite cu privire la amplasamentul servituții de trecere.

 Tribunalul reține că  dispozițiile art.  617 cod civil impun condiția ca trecerea să se facă pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului închis, iar dispozițiile art. 618 cod civil prevăd condiția ca trecerea să se facă prin locul ce ar pricinui o mai putină pagubă acelui pe al cărui loc trecerea urmează a fi deschisă. Din economia acestor dispoziții legale tribunalul reține că  drumul de trecere este pe drumul cel mai scurt la calea publică, însă, cu toate acestea, se va alege trecerea prin locul ce ar pricinui cea mai mică pagubă fondului aservit. În alegerea locului pentru trecerea la calea publică trebuie să se țină seama  nu numai de interesul celui care va beneficia de dreptul de trecere, dar și de interesul  celui ce va suporta  consecințele acestuia, trecerea trebuind să fie aleasă prin locul ce ar pricinui o mai putină pagubă acelui pe al cărui loc trecerea urmează a fi deschisă.

 În speță, din raportul de expertiză întocmit de expert G.M. rezultă că trecerea pe locul solicitat de apelanți constituie drumul cel mai scurt la calea publică, însă, în privința pagubelor aduse fondurilor aservite, se reține că pe aceste terenuri există plantații și racorduri la reteaua de gaz, cămin, canalizare, fosa septică, iar prin constituirea servituții este afectată lățimea frontului stradal al proprietății numiților  M.E. cu 3,19m și  G.M. și  G.A. cu 1,03m. Această diminuare  afectează dreptul pârâtei M.E. de a construi pe terenul neafectat având În vedere că Primăria Municipiului Tg-Jiu a comunicat că nu se  pot realiza construcții pe un teren cu  un front stradal sub 8 m.

Prin raportul de expertiză topografică a fost identificată o altă cale de trecere la drumul public,  mai lungă decât cea solicitată de apelanți, care afectează  proprietatea numitului B.I., terț față de litigiul dedus judecății,  un alt drum de trecere, un alt teren proprietatea reclamantei, precum și terenul pârâtei M.E. la capătul de vest, la limita proprietății.

Apelanții contestă faptul că prin  crearea acestui loc de trecere se aduc prejudicii mai mici fondurilor aservite  și susțin că trecerea trebuie să se facă pe drumul cel mai scurt.

Tribunalul reține că, potrivit raportului de expertiză topografică,  anexa 5, pe calea de trecere mai lungă nu se găsesc lucrări de natura celor prezentate în varianta aleasă de apelanți, astfel că prin crearea drumului de trecere pe acest amplasament proprietarii fondurilor aservite nu suportă sarcina afectării construcțiilor și plantațiilor edificate.

 Se au în vedere  și  depoziţiile martorilor  audiați în fața primei instanțe, M.V., care este proprietar în zonă din anul 1962, și  M.D., potrivit cu care accesul reclamantei nu s-a făcut niciodată pe amplasamentul solicitat, ci pe un drum aflat la capătul proprietăților. În alegerea locului de trecere se are în vedere și destinația terenurilor ce constituie fondul dominant, acela de teren destinat exploatării agricole, așa cum rezultă din probatoriul administrat,  astfel că o cale de acces pentru trecerea cu utilaje agricole, trecere care nu se face permanent, chiar dacă este mai lungă, nu este și împovărătoare pentru proprietarul fondului dominant.

Față de aceste considerente tribunalul reține că drumul de trecere solicitat de apelanți nu îndeplinește condițiile prevăzute de art.617 și art. 618 cod civil, astfel încât se reține că motivul de apel este nefondat.

 Apelanta reclamantă a criticat sentința și sub aspectul  calității procesuale a intimatilor C.V.D. și C.I.E, arătându-se că aceștia au fost chemați în judecată ca pârâți, neavând calitatea de intervenienți.

 Cu privire la acest motiv de apel tribunalul reține că, prin încheierea de ședință din data de  .... 10 2018, prima instanță a  calificat în drept  cererea formulată de reclamanta A.A.  ca fiind o cerere de intervenție forțată, întemeiată pe dispozițiile art. 68 cod procedură civilă, iar împotriva acestei încheieri nu s-a exercitat calea de atac în condițiile art. 64 cod procedură civilă în forma în vigoare la momentul soluționării cererii, astfel că această critică nu mai poate fi invocată prin apelul declarat împotriva hotărârii judecătorești.

 Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.480 alin.1 Cod procedură civilă, apelurile vor fi respinse ca nefondate.

 În temeiul art. 453 cod procedură civilă vor fi obligați apelanții, în solidar, să plătească  intimatei pârâte G.M.M. suma de  1500 lei, cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu avocat, culpa procesuală aparținând apelanților.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelurile declarate de apelanta reclamantă A.A., cu domiciliul procesual ales în Municipiul ..., strada ..., nr...., judeţul Gorj şi de apelanţii intervenienţi C.A., C.R., ambii cu domiciliul în comuna ..., sat ..., nr...., judeţul Gorj şi C.C.A., cu domiciliul în Municipiul Bucureşti,  sector .., strada ...., nr..., bl...., sc...a, ap..., împotriva sentinţei civile nr... din ...10.2020, pronunţată de Judecătoria ... în dosarul nr..../318/2017, în contradictoriu cu intimaţii intervenienţi C.V.D., domiciliat în ..., str. ...., bl..., sc...., ap. ..., județul ..., C.I.E., domiciliată în Tg Jiu, str....,  nr. ... județul Gorj, intimaţii pârâţi G.A., domiciliat în ..., strada Ș... nr.... judeţul Gorj, M.E., domiciliată în Tg-Jiu, strada .... nr.... judeţul ..., D.A.E., domiciliata în ..., strada ..., nr. ..., jud Gorj, N.D., domiciliat în Tg Jiu, strada..., nr...., jud ..., C.V., domiciliat în Tg-Jiu, strada ..., nr...., jud Gorj, G.M., cu domiciliul în comuna ..., sat ..., judeţul Gorj, ca fiind nefondate.

Obligă apelanţii, în solidar, să plătească intimatei pârâte G.M.M. suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în apel.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică, azi ....04.2021.

Preşedinte,

....Judecător,

....

Grefier,

...

Red. Jud..../tehn..

Jud fond ...

 mai 2021/14 ex.

Domenii speta

Spete similare