Lege nr. 10/2001

Hotărâre 277 din 22.06.2020


Cod ECLI:RO:TBDLJ:2020:164.000277

Dosar nr. 8876/63/2017 -legea nr. 10/2001-

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA I CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 277/2020

Şedinţa publică din data de 22 iunie 2020

Completul de judecată este constituit din:

Preşedinte: V.P.

Grefier: L.E.C.

Pe rol se află pronunţarea asupra dezbaterilor care au avut loc în şedinţa publică din data de 05 iunie 2020 şi consemnate în încheierea de şedinţă de la aceeaşi dată care face parte integrantă din prezenta sentinţă, privind judecarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanţii V.R.V., G.M.D.şi G.D.G., în contradictoriu cu pârâţii MUNICIPIUL CRAIOVA, PRIMARUL MUNICIPIULUI CRAIOVA şi MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE şi intervenientul STATUL ROMÂN, PRIN MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE, având ca obiect legea nr. 10/2001.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 05 iunie 2020, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 alin. 1 N.C.P.C., a amânat, în mod succesiv, pronunţarea, pentru data de 12.06.2020, data de 19.06.2020 şi, respectiv, data de azi, 22.06.2020, când a hotărât următoarele:

T R I B U N A L U L,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

La data de 03.07.2017, înregistrată sub nr. 8876/63/2017, pe rolul Tribunalului Dolj-Secţia I Civilă, reclamanţii V.R.V., G.M.D.şi G.D.G. au chemat în judecată pe pârâţii Municipiul Craiova, Primarul Municipiului Craiova şi Ministerul Apărării Naţionale, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligaţi aceştia la restituirea în natură a suprafeţei de teren de aprox. 1700 mp. teren, situat în ..., judeţul Dolj, ce urmează a fi identificat prin expertiză, iar, în subsidiar, măsuri prin echivalent.

Reclamanţii au arătat că sunt moştenitorii fostului proprietar G.A. , imobilul solicitat fiind parte a unui imobil mai mare (construcţii şi teren în suprafaţă totală de 3.300 mp, situate la adresa de mai sus).

Reclamanţii au depus notificarea nr. 202/N/2001, iar, prin Dispoziţia nr. 8941/18.05.2005, s-a soluţionat parţial notificarea, restituindu-se, în natură, doar 1561, 63 mp. din întregul teren.

Până în prezent nu a fost soluţionată partea de notificare care priveşte diferenţa de teren, în condiţiile Legii nr. 10/2001, întrucât notificarea pentru aceasta trebuia, probabil, transmisă de Primăria Craiova către MAPN, dar reclamanţii nu cunosc ce s-a întâmplat.

În drept, au fost invocate disp. legii nr. 10/2001 şi legii nr. 165/2013.

Cererea este scutită de taxă de timbru, conform disp. art. 29 alin. 1 lit. l din OUG nr. 80/2013 rap. la art. 50 alin. 2 din legea nr. 10/2001.

Pârâtul Ministerul Apărării Naţionale a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii reclamanţilor.

Pârâtul a arătat că, în zona indicată de reclamanţi în cererea de chemare în judecată,  deţine în administrare un teren în suprafaţă de 2960 mp din acte, 2927 mp din măsurători, aferent imobilului 2820 înscris în CF 210333 Craiova, nr. cad 23562, teren aflat în proprietatea Statului Român, cuprins în Inventarul bunurilor ce alcătuiesc domeniul statului, aprobat prin H. G. nr. 1705/2006, cu modificările şi completările, sub nr. MF 103873.

A precizat că titularul dreptului de proprietate este Statul Român, imobilul făcând parte din domeniul public al statului, motiv pentru care, în temeiul art. 75 din Codul de procedură civilă, a formulat o cerere de arătare a titularului dreptului, în persoana Statului Român, prin Ministerul Finanţelor Publice.

 Imobilul menţionat anterior a intrat în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, prin următoarele acte juridice: Decizia nr. 192 din 27 iunie 1977 a Consiliului Popular al judeţului Dolj, se transmite din administrarea Consiliului Popular al Municipiului Craiova în administrarea Ministerului Apărării Naţionale a unui teren în suprafaţă de 1260 mp în strada ...., necesar amplasării unui cămin militar de garnizoană; Decizia nr. 207 din 7 iunie 1978 a Consiliului Popular al Judeţului Dolj, prin care se transmite din administrarea întreprinderii Judeţene de Gospodărire Comunală şi Locativă Dolj în administrarea Ministerului Apărării Naţionale a construcţie în suprafaţă de 59,07 mp şi teren în suprafaţă totală de 1700 mp, după cum urmează: construcţia şi teren în suprafaţă de 443 mp în strada .... şi teren în suprafaţă de 1257 mp situat în .... (în planul de situaţie ...), necesar amplasării căminului militar de garnizoană şi termice ce îl va deservi.

Ulterior, pe teren a fost edificat Căminul Militar de Garnizoană, construcţiile formând, în prezent, imobilul ... Craiova.

A precizat că nu deţin înscrisuri din care să rezulte modul în care suprafeţele de teren transmise în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, prin deciziile menţionate mai sus, au intrat anterior în administrarea Consiliului Municipiului Craiova, respectiv a întreprinderii Judeţene de Gospodărire Comunală şi Locativă Dolj, sau în proprietatea publică a statului.

În lipsa oricăror înscrisuri ale reclamanţilor care să ajute la identificarea terenului în suprafaţă de 1700 mp pe care îl revendică, intimatul nu poate preciza în ce măsură terenul solicitat se suprapune cu terenul aflat în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, aferent imobilului .... Craiova.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii nu au prezentat nicio dovadă că au calitate de persoane îndreptăţite, în înţeleseul Legii nr. 10/2001, astfel că imobilul 2820 Craiova nu poate face obiectul restituirii în natură, deoarece aparţine domeniului public al statului şi este de utilitate publică, cazarmă activă a Ministerului Apărării Naţionale, necesară Armatei României pentru desfăşurarea activităţilor specifice, de instruire şi apărare a ţării.

În ceea ce priveşte solicitarea formulată de reclamanţi în subsidiar, referitoare la măsurile în echivalent, în lipsa oricăror dovezi prezentate de aceştia, nu pot să se pronunţe cu privire la temeinicia ei.

În drept, au fost invocate disp. art. 205 N.c.p.c.

În susţinerea întâmpinării, pârâtul a depus, la dosar, în fotocopie, înscrisurile menţionate în întâmpinare (filele 39-48 din vol. I al dosarului).

La data de 16.10.2017, pârâtul Ministerul Apărării Naţionale a depus, la dosar, o cerere de arătare a titularului dreptului în persoana Statului Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice (fila 49 din vol. I al dosarului).

Pârâţii Municipiul Craiova, prin primar şi Primarul municipiului Craiova nu au formulat întâmpinare în cauză.

Reclamanţii au formulat răspuns la întâmpinarea depusă, la dosar, de către pârâtul Ministerul Finanţelor Publice (filele 53-54 din vol. I al dosarului).

Titularul dreptului de proprietate, intervenientul Statul Român prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii formulate de către reclamanţi (filele 67-70 din vol. I al dosarului).

În motivare a arătat că, prin cererea formulată la data de 16.10.2017, pârâtul Ministerul Apărării Naţionale a formulat întâmpinare prin care a înţeles să precizeze, în temeiul dispoziţiilor prevăzute de art. 75 Cod procedură civilă, faptul că titularul dreptului de proprietate este Statul Roman prin Ministerul Finanţelor Publice, imobilul ce face obiectul prezentei cauze făcând parte din domeniul public al statului.

Aşa cum s-a arătat în întâmpinare, terenul în suprafaţa de 2960 mp în acte, respectiv 2927 mp din măsurători, aferent imobilului ... Craiova, înscris în CF 10333, nr cadastral 23562, a cărui disponibilizare se solicită, potrivit încheierii de carte funciară nr. 90877 din data de 29.01.2009, aparţine domeniului public al statului şi se află în administrarea MAN, fiind identificat ca atare în inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului, aprobat prin HG nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, modificată şi completată prin HG nr. 812/2009, sub nr. MF 103873.

A solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispoziţiilor art. 223-411 C.proc.civ.

Potrivit încheierii de şedinţă din data de 12.02.2018, instanţa a dispus ataşarea, la prezenta cauză, a dosarului de notificare nr. 202/N/2001, dosar ataşat prezentei cauze, în fotocopie, la data de 13.04.2018 (filele 58-203 din vol. I al dosarului).

Potrivit încheierii de şedinţă din data de 02.07.2018, instanţa a dispus emiterea unei adrese către OCPI Dolj, relaţiile scrise solicitate fiind înaintate, la dosar, la data de 16.08.2018 (filele 7-8 din vol. II al dosarului).

La data de 10.09.2018, reclamanţii au depus, la dosar, o precizare de acţiune, însoţită de sentinţa nr. 281/14.05.2018, pronunţată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. 8878/63/2017 (filele 11-15 din vol. II al dosarului).

La data de 13.09.2018, pârâtul Ministerul Apărării Naţionale a formulat întâmpinare la precizarea de acţiune depusă, la dosar, de către reclamanţi, invocând excepţia prematurităţii acţiunii şi excepţia lipsei calităţii procesual pasive şi solicitând, în subsidiar, pe fond, respingerea acţiunii (filele 17-18 din vol. II al dosarului).

La data de 18.09.2018, pârâtul Municipiul Craiova a depus, la dosar, cererea de chemare în judecată ce a făcut obiectul dosarului nr. 8878/63/2017 al Tribunalului Dolj, solicitată de către instanţă, potrivit încheierii de şedinţă din data de 10.09.2018 (filele 20-24 din vol. II al dosarului).

Potrivit încheierii de şedinţă din data de 09.11.2018, instanţa a dispus ataşarea, la prezenta cauză, a dosarului nr. 8878/63/2017 al Tribunalului Dolj, dosar ce a fost ataşat.

La data de 13.05.2019, reclamanţii au depus, la dosar, o altă precizare de acţiune însoţită de extrasul CF solicitat de către instanţă, potrivit încheierii de şedinţă din data de 10.09.2018 (filele 55-61 din vol. II al dosarului).

La data de 27.05.2019, pârâtul Ministerul Apărării Naţionale a formulat întâmpinare cu privire la noua cerere precizatoare depusă de către reclamanţi la dosar (fila 72 din vol. II al dosarului).

Potrivit încheierii de şedinţă din data de 06.09.2019, tribunalul a constatat ca tardiv formulată cererea de modificarea a acţiunii reclamanţilor, a decăzut reclamanţii din dreptul de a mai modifica acţiunea iniţială şi a admis, în principiu, cererea de arătare a titularului dreptului în persoana Statului Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, cerere formulată de către pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, prin întâmpinare (filele 80-81 din vol. II al dosarului).

La data de 29.10.2019, intervenientul Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, prin DGRFP Craiova, a formulat cerere de intervenţie în interes propriu (filele 87-90 din vol. II al dosarului), cerere care a fost calificată de către instanţă ca o apărare formulată de către intervenient, conform disp. art. 77 alin. 4 N.c.p.c., potrivit încheierii de şedinţă din data de 15.11.2019 (fila 94 din vol. II al dosarului).

Potrivit încheierii de şedinţă din data de 22.11.2019, instanţa a respins, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesual pasive invocată de către pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, prin întâmpinare şi a unit cu fondul excepţia prematurităţii acţiunii, excepţie invocată de acelaşi pârât, prin întâmpinare (filele 95-96 din vol. II al dosarului).

Potrivit încheierii de şedinţă din data de 13.12.2019, instanţa a invocat, din oficiu, excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâţilor Municipiul Craiova, prin primar şi Primarul Municipiului Craiova, excepţie pe care a unit-o cu fondul şi a încuviinţat, în parte, cererea de probatorii formulată de către reclamanţi, respectiv proba cu relaţii scrise, sens în care s-a emis adresă către Municipiul Craiova (fila 106 din vol. II al dosarului).

Răspunsul la adresă a fost înaintat, la dosar, la data de 30.01.2020 (fila 112 din vol. II al dosarului).

Potrivit încheierii de dezbateri din data de 05.06.2020, instanţa a respins proba cu expertiza în specialitatea topografie cadastru solicitată de reclamanţi, ca nefiind utilă soluţionării cauzei.

Analizând, cu prioritate, excepţiile invocate, potrivit disp. art. 248 alin. 1 şi 2 N.c.p.c., excepţii care fac de prisos analizarea fondului cauzei, tribunalul constată că excepţiile sunt întemeiate, pentru următoarele considerente:

La data de 03.07.2017, înregistrată sub nr. 8876/63/2017, pe rolul Tribunalului Dolj-Secţia I Civilă, reclamanţii V.R.V., G.M.D.şi G.D.G. au chemat în judecată pe pârâţii Municipiul Craiova, Primarul Municipiului Craiova şi Ministerul Apărării Naţionale, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligaţi aceştia la restituirea în natură a suprafeţei de teren de aproximativ 1700 mp. teren, situat în Craiova, ...., judeţul Dolj, ce urmează a fi identificat prin expertiză, iar, în subsidiar, măsuri prin echivalent.

Conform precizării de acţiune depuse la dosar de către reclamanţi (filele 11-15 din vol. II al dosarului), temeiul de drept al acţiunii de faţă a fost reprezentat de dispoziţiile legii nr. 10/2001 şi nu de cele ale legii nr. 165/2013, prin urmare, cauza de faţă urmează să fie analizată din perspectiva acestei legi.

Potrivit disp. art. 36 N.c.p.c., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.

Aşadar, calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţii între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesual activă), precum şi între persoana chemată în judecată (pârâtul) şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesual pasivă).

În cazul situaţiilor juridice pentru a căror realizare calea justiţiei este obligatorie, calitatea procesuală activă aparţine celui ce se poate prevala de acest interes, iar calitatea procesuală pasivă aparţine celui faţă de care se poate realiza interesul respectiv.

Reclamantul, fiind cel care porneşte acţiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât şi calitatea procesuală pasivă a persoanei pe care a chemat-o în judecată, prin indicarea obiectului cererii şi a motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază pretenţia sa. După ce a fost sesizată, instanţa trebuie să verifice atât calitatea procesuală activă, cât şi calitatea procesuală pasivă, fie înainte de începerea dezbaterilor, dacă acest lucru este posibil, fie în cadrul dezbaterilor asupra fondului dreptului. Cu toate acestea, verificarea calităţii procesuale nu presupune verificarea existenţei a înseşi dreptului şi a obligaţiei corelative care intră în conţinutul raportului juridic dedus judecăţii, având în vedere disp. art. 36 teza a-II-a N.c.p.c. 

Astfel, pentru a putea, deci, stabili dacă, într-un anumit proces, părţile au calitate procesuală activă şi, respectiv, pasivă (adică dacă pot sta într-un anumit proces în calitate de reclamant sau de pârât), este necesar ca, mai întâi, să se identifice care sunt subiectele raportului juridic litigios, respectiv raportul juridic civil abstract.

Pentru existenţa raportului juridic civil abstract sunt necesare, deci, două premise: subiectele de drept civil între care se stabileşte relaţia socială şi norma juridică civilă.

Cum norma juridică reglementează relaţii sociale (adică relaţii, legături între oameni), rezultă că identificarea subiectelor de drept se face prin cercetarea conţinutului acesteia, urmând, astfel, a se stabili între ce categorie de subiecte de drept este reglementată relaţia socială prin acea normă.

Aşadar, raportul juridic abstract este un „tipar”, o „matrice” în cadrul căruia se vor încadra faptele sau actele juridice ce vor determina naşterea unor raporturi juridice concrete.

Pentru a lua naştere, însă, un raport juridic civil concret, pe lângă subiecte şi norma de drept, mai este necesară o premisă suplimentară, şi anume, o împrejurare (act sau fapt = izvor al raportului juridic civil concret) de care legea civilă condiţionează naşterea unui astfel de raport.

„Drepturile şi obligaţii afirmate”, la care face referire art. 36 teza a-II-a  N.c.p.c., nu au altă semnificaţie decât aceea de conţinut al raportului juridic civil abstract, iar legiuitorul a prevăzut că existenţa sau inexistenţa acestora constituie o chestiune de fond:

- atât în considerarea faptului că aceste drepturi sau obligaţii trebuie să fie probate şi, deci, abia în urma probaţiunii se poate stabili dacă a luat naştere între părţi raportul juridic civil concret prezentat prin cerere de către reclamant;

-  cât şi pentru a stabili, în mod foarte clar, limita până la care trebuie făcută analiza atunci când se determină calitatea procesuală a părţilor în proces, şi anume, prin cercetarea celor afirmate în cererea de chemare în judecată şi a normei de drept incidentă în raport cu cele menţionate.

În acest sens, în finalul tezei I a art. 36 N.c.p.c., legiuitorul a prevăzut că se analizează raportul juridic litigios „astfel cum acesta este dedus judecăţii”, adică astfel cum este prezentat/menţionat/descris în cererea de chemare în judecată.

Astfel, atunci când se examinează excepţia lipsei calităţii procesuale (active sau pasive), instanţa trebuie să se raporteze, exclusiv, la cuprinsul cererii de chemare în judecată şi la normele juridice care reglementează raportul juridic abstract invocat prin aceasta.

Prin sentinţa civilă nr. 281/14.05.2018, pronunţată de Tribunalul Dolj-Secţia I Civilă, în dosarul nr. 8878/63/2017, definitivă prin neapelare, s-a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamanţii G. M. D., G.D.G. şi V.R.V., în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Craiova prin Primar, a fost obligat pârâtul Municipiul Craiova prin Primar să direcţioneze notificarea nr. 202/N/2001 formulată de reclamanţi, în ceea ce priveşte terenul în suprafaţă de 1738, 37 mp situat în Craiova, ... către unitatea deţinătoare, s-a respins cererea de obligare a pârâtului la emiterea unei noi dispoziţii privind acordarea de măsuri reparatorii pentru restul imobilului nerestituit în natură prin Dispoziţia nr. 8941/2005, s-a respins cererea având ca obiect rectificarea Dispoziţiei nr. 8941/2005 cu privire la întinderea terenului restituit în natură şi a fost obligat pârâtul la plata către reclamanţi a sumei de 1120 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, acordate proporţional cu ceea ce s-a admis.

În considerentele acestei sentinţe s-a reţinut că, prin ultimul petit, reclamanţii au solicitat obligarea pârâtului la direcţionarea notificării către unitatea deţinătoare a diferenţei de teren ce nu a fost restituită în natură, respectiv a terenului în suprafaţă de 1738, 37 mp, suprafaţă de teren care face şi obiectul litigiului de faţă.

Tribunalul a reţinut că legea nr. 10/2001 reglementează, pentru exercitarea dreptului de restituire a imobilelor preluate abuziv, două etape şi anume: una necontencioasă şi alta contencioasă. Aceasta lege, în art. 21, stabileşte si părţile între care se desfăşoară aceste proceduri, si anume: "persoana îndreptăţită la restituire" şi "persoana juridica deţinătoare a imobilului". În art. 20 al aceleiaşi legi sunt prevăzute categoriile de persoane juridice care sunt obligate la restituirea proprietăţii, către persoanele îndreptăţite, prin dispoziţie motivata a organului de conducere. În consecinţă, cele doua părţi, ”persoana îndreptăţită la restituire", care are calitate procesual activa, si ”unitatea deţinătoare" care are calitate procesual pasiva, vor figura ca atare, atât în faza necontencioasa, cât si în faza contencioasa. Conform dispoziţiilor art. 27 (fost art. 25), în cazul în care persoana juridica notificata nu deţine bunurile solicitate, aceasta va proceda la redirectionarea notificării entităţii investite cu soluţionarea acesteia, fie către unitatea deţinătoare a bunurilor imobile, fie către entitatea investita de legiuitor cu competenta soluţionării notificării. Normele metodologice de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001 precizează, în art. 9.1., ca sintagma indiferent în posesia cui se află în prezent are semnificaţia, pe de o parte, că incidenta legii este stabilită erga omnes, indiferent de calitatea deţinătorului şi, pe de alta parte, are semnificaţia stabilirii momentului în funcţie de care se face calificarea unităţii deţinătoare, respectiv cel care stăpânea imobilul notificat la data intrării în vigoare a legii.

Tribunalul a constatat că notificarea formulată de reclamanţi privind imobilul situat în Craiova, ...., compus din teren în suprafaţă de 3300 mp, casă cu 4 camere, verandă, sală, antreu cu o suprafaţă de 250 mp, casă cu 3 camere provenind din fostul grajd a fot soluţionată parţial, doar cu privire la partea de imobil aflat în deţinerea entităţii notificate, respectiv cu privire la construcţii şi terenul în suprafaţă de 1561, 63 mp, iar, pentru diferenţa de teren ce nu se afla în deţinerea ei, entitatea notificată avea obligaţia identificării unităţii deţinătoare, corelativ cu obligaţia de a redirecţiona partea de notificare nesoluţionată către aceasta din urmă.

De asemenea, s-a reţinut că pârâtul nu a făcut dovada îndeplinirii obligaţiei ce îi revenea potrivit art. 27 din Legea nr. 10/2001, cererea reclamanţilor fiind întemeiată sub acest aspect.

Prin urmare, hotărârea judecătorească anterior menţionată se impune cu prezumţie de lucru judecat şi în cadrul litigiului de faţă, în raport de reclamanţi şi pârâţii Municipiul Craiova prin primar şi Primarul municipiului Craiova, context în care pârâţii nu mai pot fi obligaţi la restituirea în natură a suprafeţei de teren în litigiu, respectiv, acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent, neavând, astfel, calitatea de unitate deţinătoare cu privire la acest teren şi, deci, corelativ, nici calitate procesual pasivă în cauză, pârâtul Municipiul Craiova prin primar fiind, însă, obligat să direcţioneze notificarea nr. 202/N/2001 formulată de reclamanţi, în ceea ce priveşte terenul în suprafaţă de 1738, 37 mp, situat în Craiova, ...., către unitatea deţinătoare.

Pentru toate aceste considerente, tribunalul, în temeiul disp. art. 248 alin. 1 şi 2 N.c.p.c., va admite excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâţilor Municipiul Craiova, prin primar şi Primarul municipiului Craiova, excepţie invocată, din oficiu, de către instanţă şi va respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanţii V.R.V., G.M.D.şi G.D.G., în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Craiova, prin primar şi Primarul municipiului Craiova, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesual pasivă.

Cu privire la excepţia prematurităţii formulării cererii de chemare în judecată de către reclamanţi în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, tribunalul constată, în prealabil, că, la data formulării cererii de chemare în judecată, litigiul ce a făcut obiectul dosarului nr. 8878/63/2017 al Tribunalului Dolj-Secţia I Civilă nu era soluţionat.

În urma soluţionării definitive a dosarului nr. 8878/63/2017 al Tribunalului Dolj-Secţia I Civilă, reclamanţii au încercat să modifice obiectul acţiunii de faţă şi cadrul procesual pasiv, solicitând obligarea pârâtului Ministerul Apărării Naţionale la a răspunde notificării nr. 202/N/2001 şi de a emite dispoziţia de restituire a terenului în suprafaţă de 1738, 37 mp sau, în sistuiaţia în care acesta nu mai poate fi restituit în integralitatea sa, să se restituie suprafaţa liberă şi să se propună despăgubiri pentru suprafaţa imposibil de restituit, însă cererea acestora a fost considerată ca fiind tardiv formulată, conform încheierii de şedinţă din data de 06.09.2019 (filele 80-81 din vol. II al dosarului).

Tribunalul mai reţine, tot cu titlu prealabil, că, potrivit sentinţa civilă nr. 281/14.05.2018, pronunţată de Tribunalul Dolj-Secţia I Civilă, în dosarul nr. 8878/63/2017, definitivă prin neapelare, s-a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamanţii G. M. D., G.D.G. şi V.R.V., în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Craiova prin Primar şi a fost obligat pârâtul Municipiul Craiova prin Primar să direcţioneze notificarea nr. 202/N/2001 formulată de reclamanţi, în ceea ce priveşte terenul în suprafaţă de 1738, 37 mp, situat în Craiova, ...., către unitatea deţinătoare, fără, însă, a se preciza care este unitatea deţinătoare.

Potrivit HG nr. 250/2007 "În întelesul prezentelor norme metodologice, sintagmele si formularile prevazute de lege au urmatoarele semnificatii:

- unitate deţinătoare este fie entitatea cu personalitate juridica care exercita, în numele statului, dreptul de proprietate publica sau privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, institutia prefectului sau orice alta institutie publica), fie entitatea cu personalitate juridica care are înregistrat în patrimoniul sau, indiferent de titlul cu care a fost înregistrat bunul care face obiectul legii (regii autonome, societati/companii nationale si societati comerciale cu capital de stat, organizatii cooperatiste);

- entitate învestita cu solutionarea notificarii este, dupa caz, unitatea detinatoare sau persoana juridica abilitata de lege sa solutioneze o notificare cu privire la un bun care nu se afla în patrimoniul sau (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Ministerul Finantelor Publice, alte autoritati publice centrale sau locale implicate)."

Tribunalul constată că, atât la momentul promovării prezentei cererii de chemare în judecată, cât şi la data pronunţării prezentei sentinţe, pârâtul Ministerul Apărării Naţionale nu era învestit cu o notificare, în sensul disp. art. 27 din legea nr. 10/2001, de către reclamanţi, cu privire la terenul în litigiu în cauza de faţă, iar, sentinţa civilă nr. 281/14.05.2018, pronunţată de Tribunalul Dolj-Secţia I Civilă, în dosarul nr. 8878/63/2017, nu a fost pusă în executare de către pârâtul Municipiul Craiova prin primar nici până în prezent, conform adresei emise de către aceasta (fila 112 din vol. II al dosarului) şi susţinerilor reprezentantei acestui pârât, din cadrul şedinţei publice din data de 05.06.2020, neexistând vreo certitudine că unitatea deţinătoare este pârâtul Ministerul Apărării Naţionale.

În momentul de faţă nu există nicio unitate deţinătoare învestită cu soluţionarea unei notificări în privinţa suprafeţei de teren de aproximativ 1700 mp, notificare pe care aceasta să nu o fi soluţionat în termenul legal, prevăzut de disp. art. 25 alin. 1 din legea nr. 10/2001, pentru ca instanţa de judecată să poată beneficia de plenitudine de jurisdicţie, în sensul celor statuate în decizia ÎCCJ RIL nr. IX/2006, deci pentru a se putea aprecia existenţa unui refuz tacit al unităţii deţinătoare de a soluţiona o notificare cu care a fost învestită.

Potrivit disp. art. 25 alin. 1 din legea nr. 10/2001 "În termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare potrivit art. 23, unitatea deţinătoare este obligată să se pronunţe, prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată, asupra cererii de restituire în natură."

Aşa cum s-a reţinut şi în considerentele sentinţei civile nr. 281/14.05.2018, pronunţată de Tribunalul Dolj-Secţia I Civilă, în dosarul nr. 8878/63/2017, definitivă prin neapelare,  legea nr. 10/2001 reglementează, pentru exercitarea dreptului de restituire a imobilelor preluate abuziv, doua etape şi anume: una necontencioasă şi alta contencioasă, etape care sunt obligatorii.

Prin urmare, atât timp cât pârâtul Ministerul Apărării Naţionale nu a fost învestit cu soluţionarea unei notificări de către reclamanţi, în sensul disp. art. 27 din legea nr. 10/2001 şi nici nu a fost pusă în executare sentinţa civilă pronunţată în dosarul nr. 8878/63/2017 al Tribunalului Dolj, respectiv nu s-a apreciat de către pârâtul Municipiul Craiova, prin primar, că acesta este unitatea deţinătoare cu privire la terenul în litigiu, nu se poate analiza, pe fond, în cadrul prezentului litigiu, obligaţia pârâtului să restituie în natură acest teren sau să acorde măsuri prin echivalent reclamanţilor.

Doar în cazul în care, prin punerea în executare a sentinţei civile pronunţate în cadrul dosarului nr. 8878/63/2017 al Tribunalului Dolj, pârâtul Ministerul Apărării Naţionale va fi învestit cu soluţionarea notificării nr. 202/N/2001 formulată de către reclamanţi cu privire la terenul în litigiu, respectiv se va constata că acesta are calitate de unitate deţinătoare în sensul disp. HG nr. 250/2007 şi nu va soluţiona notificarea în termenul prevăzut de art. 25 alin. 1 din legea nr. 10/2001 (respectiv 60 de zile de la primirea notificării), reclamanţii pot apela la concursul instanţei de judecată, potrivit considerentelor deciziei ÎCCJ RIL nr. IX/2006, respectiv pot solicita instanţei obligarea acestuia la restituirea în natură a terenului sau acordarea de măsuri prin echivalent.

Astfel, prin decizia ÎCCJ nr. IX/2006 s-a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi s-a stabilit că instanţa căreia îi revine competenţa de a soluţiona cererile formulate împotriva refuzului persoanei juridice notificate, deţinătoare a imobilului, de a emite decizie sau dispoziţie motivată de restituire în natură ori de acordare de despăgubiri, potrivit Legii nr. 10/2001, este secţia civilă a tribunalului în a cărui rază teritorială îşi are sediul persoana juridică respectivă.

Potrivit considerentelor deciziei ÎCCJ nr. IX/2006 s-a apreciat că, în condiţiile în care Legea nr. 10/2001 nu face nicio precizare cu privire la ipoteza în care persoana juridică deţinătoare a imobilului nu emite decizia ori dispoziţia prevăzută de textul de lege menţionat, în termenul de 60 de zile, nu se poate refuza persoanei îndreptăţite dreptul de a se adresa instanţei competente, respectiv tribunalului, pe motiv că plângerea ar fi prematur introdusă sau inadmisibilă. În această privinţă, absenţa răspunderii persoanei juridice deţinătoare echivalează cu un refuz de restituire a imobilului, care trebuie cenzurat de tribunal tot în condiţiile procedurii speciale.

Tot astfel, din moment ce obiectul unei asemenea pricini priveşte o procedură prealabilă impusă de dispoziţiile Legii nr. 10/2001, necontencioasă, dar obligatorie, potrivit art. 109 alin. 2 din Codul de procedură civilă, pentru raţiuni de judecată unitară, o atare pricină, izvorâtă din temporizarea ori refuzul de finalizare a acestei proceduri, nu poate fi atribuită spre soluţionare decât, simetric regulilor prevăzute în Legea nr. 10/2001, în competenţa instanţei care judecă acţiunea principală, adică a tribunalului, conform prevederilor art. 26 şi 27 din această lege.

Pentru toate aceste considerente, tribunalul, în temeiul disp. art. 248 alin. 1 şi 2 N.c.p.c., va admite excepţia prematurităţii formulării cererii de chemare în judecată, excepţie invocată de către pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, prin întâmpinare şi va respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanţii V.R.V., G.M.D.şi G.D.G., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale şi intervenientul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, ca fiind prematur formulată.

Având în vedere că, prin încheierea de şedinţă din data de 06.09.2019, tribunalul a admis, în principiu, cererea de arătare a titularului dreptului în persoana Statului Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, cerere formulată de către pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, prin întâmpinare (filele 80-81 din vol. II al dosarului), dar şi faptul că intervenientul nu a contestat cele susţinute de către pârât în întâmpinare şi în cererea de arătare a titularului dreptului (filele 36-37 şi 49 din vol. I al dosarului), ci, dimpotrivă, a susţinut aceste apărări (filele 67-70 din vol. I al dosarului şi 87-90 din vol. II al dosarului), faţă de modul de soluţionare a cererii de chemare în judecată în raport de pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, tribunalul va admite cererea de arătare a titularului dreptului formulată de către pârâtul Ministerul Apărării Naţionale în contradictoriu cu intervenientul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice şi reclamanţii V.R.V., G.M.D.şi G.D.G..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâţilor Municipiul Craiova, prin primar şi Primarul municipiului Craiova, excepţie invocată, din oficiu, de către instanţă.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanţii V.R.V., G.M.D.şi G.D.G., toţi domiciliaţi în .... şi cu domiciliul procesual ales la ...., în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Craiova, prin primar şi Primarul municipiului Craiova, ambii cu sediul în ...., jud. Dolj, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesual pasivă.

Admite excepţia prematurităţii formulării cererii de chemare în judecată, excepţie invocată de către pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, prin întâmpinare.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanţii V.R.V., G.M.D.şi G.D.G., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, cu sediul în .... şi intervenientul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, cu sediul în .... jud. Dolj, ca fiind prematur formulată.

Admite cererea de arătare a titularului dreptului formulată de către pârâtul Ministerul Apărării Naţionale în contradictoriu cu intervenientul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice şi reclamanţii V.R.V., G.M.D.şi G.D.G..

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cale de atac ce se va depune la sediul Tribunalului Dolj şi se va judeca de către Curtea de Apel Craiova.

Pronunţată, astăzi, 22.06.2020, la sediul Tribunalului Dolj-Secţia I Civilă, conform disp. art. 402 teza finală N.c.p.c.

Preşedinte,

V.P.

Grefier,

L.E.C.

Red. jud. V.P./Tehn. S.V. 8 ex./14.07.2020