Arestare preventiva. Revocare. Aprecierea temeiurilor care determina revocarea. Revenirea partii vatamate asupra declaratiilor anterioare.
Simpla revenire a partii vatamate asupra declaratiilor anterioare nu este în masura sa determine, în mod automat, revocarea arestarii preventive. Instanta este obligata sa raporteze aceasta revenire la contextul general ce rezulta din ansamblul probelor administrate si sa ia o decizie numai dupa analizarea lor
C. pr. Pen. – art. 139
Curtea de Apel a admis recursul parchetului împotriva încheierii Tribunalului Timis, pe care a casat-o în partea privind revocarea masurii arestarii preventive si rejudecând cauza a mentinut si prelungit masura.
Instanta de fond s-a limitat doar la a lua act de faptul ca partea vatamata a revenit asupra declaratiilor anterioare, fara a analiza si restul probelor administrate.
Instanta este obligata sa constate daca revenirea este formala si sa aprecieze daca este serioasa si corespunde adevarului.
Tribunalul București
Propunere de arestare preventivă a inculpatului în cursul urmăririi penale admisă în parte
Curtea de Apel Iași
Respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive. Înlocuirea măsurii cu obligarea de a nu părăsi localitatea. Admiterea recursului declarat de procuror în condiţiile menţinerii temeiurilor care au stat la baza luării măsurii
Curtea de Apel Alba Iulia
Propunere de arestare preventivă. Lipsa probelor din care să rezulte întrunirea cerinţelor art. 148 Cod procedură penală pericol social concret. Respingerea propunerii.
Curtea de Apel Bacău
ASISTENŢĂ JURIDICĂ. NOŢIUNEA DE INTERESE CONTRARE. MOTIVAREA ÎNCHEIERII PRIN CARE S-A DISPUS MENŢINEREA ARESTĂRII PREVENTIVE
Curtea de Apel Iași
Măsura arestării provizorii, în caz de urgență, în vederea extrădării. Calitatea de solicitant de azil