Propunere de arestare preventivă

 Propunere de arestare preventivă

14.  Dosar nr.193/258/2009-decizia penală nr. 24/R din

28.01.2009

 Tribunalul constată că la soluţionarea  propunerii de arestare preventivă instanţa de fond  nu a avut în vedere  probele  şi indicile  temeinice în accepţiunea  dată de aceste  noţiuni, de art. 148 lit.f Cod procedură penală.

Prin Încheierea penală nr. 56 din 26.01.2009 pronunţată de Judecătoria Miercurea Ciuc în dosarul nr. 193/258/2009, a fost respinsă propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc de arest preventiv a inculpatului B.J., pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice (art.321 Cod penal) şi port ilegal de arme albe (art.1 indice 1 pct 1 din  Legea nr. 61/1991), cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art. 33 lit.a Cod penal.

Pentru a pronunţa această încheiere, instanţa ded fond a reţinut următoarele:

La data de 26.01.2009 pe rolul Judecătoriei Miercurea Ciuc a fost înregistrat sub nr.193/258/2009 referatul cu propunere de arestare preventivă formulat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc cu privire la inculpatul B.J, pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii şi ordinii publice prev. şi ped. de art. 321 C.p. şi port ilegal de arme albe prev. şi ped. de art. 1 indice I pct 1 din Legea nr. 61/1991, cu aplicarea art.41 alin2 C.p. şi art.33 lit. a C.p.

În motivarea propunerii de arestare preventivă se arată că la data de 25.01.2009, inculpatul a mers la Biserica Romano Catolică din Miercurea Ciuc, str. Kossuth Lajos, unde în prezenţa a 2 persoane a pătruns în incintă având în mâini două topoare şi a răsturnat altarul cu obiecte liturgice, după care s-a deplasat în biserica din curtea interioară unde în prezenţa altor 2 persoane a lovit cu picioarele în altar.

Ulterior s-a deplasat la Biserica Ortodoxă Română din Miercurea Ciuc, str. Timişoarei, având în mâini aceleaşi topoare, fiind imobilizat la momentul în care s-a îndreptat spre centrul bisericii. Persoanele aflate în biserică în nr. de 200 s-au panicat fiind indignate de acest comportament.

Prin Ordonanţa de reţinere nr.134/P/2009/25.01.2009 a Poliţiei Municipiului Miercurea Ciuc, învinuitul B.J. a fost reţinut începând cu orele 16,00, fiind depistat şi condus la sediul Poliţiei Municipiului Miercurea Ciuc în jurul orelor 12,00, perioada de timp a măsurii administrative a conducerii la sediul poliţiei fiind dedusă din cea dispusă prin ordonanţa de reţinere.

Prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc din data de 26.01.2009 ora 10,00 a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de inculpatul B.J.

Temeiul propunerii de arest preventiv îl constituie art. 148 lit. f Cod de procedură penală.

Faţă de temeiul indicat, instanţa de fond a reţinut că este necesară întrunirea cumulativă a două condiţii:

1. inculpatul să fi săvârşit o infracţiune pentru care legea să prevadă pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, fapt îndeplinit cu privire la infracţiunea de tulburarea liniştii şi ordinii publice pentru care limitele de pedeapsă sunt 1-5 ani.

2. lăsarea sa în libertate să prezinte pericol concret pentru ordinea publică.

 Cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică, instanţa a apreciat că această condiţie nu subzistă în prezenta cauză.

 Astfel, sub aspectul laturii subiective al celor două infracţiuni, forma de vinovăţie este cea a intenţiei. În ambele variante ale intenţiei, infractorul prevede rezultatul faptei sale urmărind, (la intenţie directă) respectiv doar acceptând (la intenţia indirectă) posibilitatea producerii lui. Cu privire la acest aspect, instanţa a apreciaat că manifestarea inculpatului trădează mai degrabă o afecţiune de ordin patologic.

Modalitatea de săvârşire trădează faptul că inculpatul nu reacţionează în maniera respectivă decât pentru a atrage atenţia. În acest sens el alege să se manifeste de faţă cu mai multe persoane, îşi canalizează acţiunea asupra obiectelor de cult, este uşor de imobilizat.

Incoerenţa în gândire este evidentă atât în ceea ce înţelege să impute preoţilor (că sunt trimişi ai satanei, că ar fi ucis pe „ S.”) cât şi în declaraţiile date pe parcursul urmăririi penale şi în cele câteva cuvinte pe care le-a declarat în faţa instanţei şi din care rezultă că aşa trebuia să se întâmple.

Faţă de aceste aspecte, instanţa are serioase rezerve cu privire la starea psihică a inculpatului şi apreciază că în cauză s-ar impune luarea unei măsuri de siguranţă al cărei scop este înlăturarea unei stări de pericol (manifestări necontrolate din cauze independente voinţa liber exprimată a inculpatului)  şi preîntâmpinarea săvârşirii faptelor prevăzute de legea penală (prin internarea sau supravegherea medicală de specialitate).

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA MIERCUREA CIUC, care a solicitat admiterea  recursului, casarea încheierii atacate, admiterea propunerii şi arestarea preventivă a inculpatului, considerând că încheierea de respingere a instanţei de fond este netemeinică pentru următoarele motive:

Prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc din data de 26.01.2009 ora 10,00, a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de inculpatul B.J.

În cauză există probe şi indici temeinice, în accepţiunea dată acestor noţiuni de art.143 Cod pr.penală şi art.68 ind.1 Cod pr.penală, care îndreptăţesc propunerea că inculpatul a săvârşit fapta pentru care este cercetat, relevante în acest sens fiind declaraţiile martorilor şi ale inculpatului, procesul-verbal de cercetare la faţa locului.

Din probele administrate a rezultat că inculpatul se află în situaţia prevăzută de art.148 lit.f Cod pr.penală, fiind îndeplinite în mod cumulativ cele două condiţii, respectiv inculpatul să fi săvârşit o infracţiune pentru care legea să prevadă pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi lăsarea în libertate să reprezinte pericol concret pentru ordinea publică.

Este neîndoielnică îndeplinirea condiţiei privind cuantumul pedepsei, infracţiunea de ultraj contra bunurilor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice pentru care este cercetat inculpatul, fiind pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani.

În ceea ce priveşte existenţa în cauză a probelor certe din care să rezulte că lăsarea în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, se constată că şi aceasta este îndeplinită. Probele referitoare la existenţa faptei constituie tot atâtea probe cu privire la pericolul concret  pentru ordinea publică întrucât prin natura lor au rezonanţă şi implicaţii negative şi asupra siguranţei colective.

Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă fără urmă de tăgadă din modul de acţiune şi urmarea faptelor săvârşite de inculpatul B.J. Astfel, faptul că inculpatul înarmat cu două topoare a intrat într-o  biserică, în loc public,  în care se aflau peste 200 de persoane, printre care şi copii, a creat o stare de panică în rândul celor prezenţi. Numai atitudinea fermă a celor doi poliţişti  aflaţi printre enoriaşi prin care inculpatul a fost imobilizat, a făcut ca faptele să nu producă urmări mult mai grave.

O acţiune se consideră periculoasă când produce un rău sau ar putea să producă un rău. În afară de rezultatul intervenit imediat (urmare imediată, răul material), faptele inculpatului au produs, în al doilea rând, şi alte urmări, de proporţii mai mari, anume: nemulţumirea şi îngrijorarea în rândul comunităţii (urmările indirecte, răul social). Din săvârşirea acestor fapte s-a născut temerea repetării lor şi deci s-a creat o stare de nelinişte, o stare neconvenabilă pentru normala şi paşnica desfăşurare a relaţiilor sociale, comunitatea socotindu-se ameninţată de eventuala ivire a unor noi fapte de natura celor săvârşite.

Aşadar, starea de teamă, de nelinişte, de reprobare, precum şi nevoia de a împiedica, de a respinge, de a combate aceste fapte, sunt refluxul unor stări reale, obiective pe care le creează prin materialitatea lor faptele săvârşite de inculpat, impunându-se astfel ca acesta să fier cercetat în stare de arest preventiv.

Asupra stării fizice a inculpatului nu instanţa este în măsură să se pronunţe, ci specialiştii în domeniu.

În analizarea legalităţii şi temeiniciei propunerii Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc, solicită a se dispune arestarea preventivă a inculpatului B.J., instanţa urma să verifice dacă sunt îndeplinite cele două condiţii cumulative prevăzute de art.148 lit.f Cod pr.penală.

Inculpatul fiind prezent în faţa instanţei de recurs, a susţinut că nu doreşte să dea declaraţii chiar dacă nu a făcut declaraţii la instanţa de fond.

Verificând încheierea recurată atât în raport cu motivele de recurs invocate, din  oficiu, dar şi sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, tribunalul constată că recursul este fondat din  următoarele considerente:

Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc prin ordonanţa din 26.01.2009, a pus în mişcare acţiunea penală faţă de inculpatul B.J., înaintând propunerea de arestare preventivă a acestuia, la instanţa de fond pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunurilor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştei publice şi portul ilegal de arme albe – respectiv două topoare.

La data formulării propunerii starea de fapt, era deja probată atât prin declaraţiile de martori, dar şi prin declaraţia inculpatului dată în faţa organelor de urmărire penală a recunoscut că s-a înarmat cu cele 2 topoare şi a intrat în cele două lăcaşuri de cult, cu intenţia clar exprimată de a suprima viaţa preoţilor, acesta susţinând că nu regretă faptele comise.

Cele două fapte prezintă pericol social concret, ridicat, pentru ordinea publică  care rezultă din modul de acţiune şi urmarea faptelor în rândul persoanelor prezente s-a creat o stare de panică, teamă şi nelinişte, comunitatea simţindu-se ameninţată de o eventuală ieşire infracţională a inculpatului prin săvârşirea unor noi fapte de natura celor săvârşite.

Ca urmare, în cauză existau probe certe şi indicii temeinice din care rezulta faptul că lăsarea în libertate a inculpatului prezenta un pericol social concret, fiind întrunită condiţia prevăzută de art.148 lit.f Cod pr.penală, pentru fapta de ultraj contra bunurilor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştei publice, legea penală prevăzând pedeapsa închisorii de la 1 an la 5 ani închisoare. 

La acestea se adaugă şi pericolul social pe care îl reprezintă persoana inculpatului, acesta susţinându-şi în declaraţia dată anterior formulării propunerii, intenţia clară ca faptele pe care le-a săvârşit să producă urmări şi mai grave, acelea de a suprima viaţa preoţilor din cele două biserici.

Deşi aceste aspecte erau probate cu ocazia înaintării propunerii la instanţa de fond, aceasta nu le-a avut în vedere, când a soluţionat propunerea, pe care a respins-o în mod nelegal, motivarea acestei soluţii cuprinzând doar aprecieri la starea psihică a inculpatului, care nu constituia obiectul propunerii asupra acestui aspect putându-se pronunţa doar organele medicale de specialitate şi nicidecum instanţa.

Întrucât la soluţionarea propunerii de arestare preventivă instanţa  de fond nu a avut în vedere probele şi indiciile temeinice în accepţiunea dată acestor noţiuni de art.148 alin.1 lit.f Cod pr.penală, tribunalul, în baza celor mai sus motivate, constată că Încheierea pronunţată de instanţa de fond este atât nelegală dar şi netemeinică, iar în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc împotriva încheierii penale nr. 56 din data de 26 ianuarie 2009 pronunţată în dosarul nr. 193/258/2009.

Va casa încheierea atacată şi rejudecând cauza:

Va admite propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc.

În baza art.148 lit.f Cod procedură penală, va dispune arestarea preventivă a inculpatului B.J., pentru 29 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare.

În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia. Onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 100 lei va fi avansat Baroului Harghita din fondurile Ministerului justiţiei.

Domenii speta

Spete similare