Plângere la contravenţie; norme de procedură

Decizie 329/R din 18.04.2008


Dosar nr. 695/266/2007

DECIZIA CIVILĂ Nr. 329/R/18 Aprilie 2008

Domeniu asociat: plângere la contravenţie; norme de procedură.

Prin necitarea din oficiu în cauză a societăţilor de asigurare indicate în

cuprinsul procesului verbal de contravenţie contestat, prima instanţă a pronunţat o

hotărâre cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de

art. 105 alin. 2 C.proc.civ., astfel că, în cauză, există motivul de casare prevăzut de

art. 304 pct. 5 C.proc.civ.

Prin Sentinţa civilă nr. 82/01.2008 pronunţată de Judecătoria Negreşti Oaş în

dosar cu nr. unic de mai sus, s-a respins plângerea la contravenţie formulată de

petentul OI împotriva procesului verbal de contravenţie  seria M nr.

085682/26.03.2008 încheiat de intimatul Inspectoratul de Poliţie a Judeţului Satu

Mare, s-a admis cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta

CA şi s-a constatat temeinicia şi legalitatea procesului verbal de contravenţie

contestat.

Pentru a pronunţa în acest mod, prima instanţă a reţinut că, din probele

administrate în cauză, respectiv interogatoriile părţilor şi declaraţia martorului ascultat

în cauză, instanţa nu a putut reţine nulitatea procesului verbal de constatare şi

sancţionare a contravenţiei încheiat de intimată.

Instanţa de fond a considerat că agentul constatator a descris corect starea de

fapt care a dus la ciocnirea celor două autoturisme şi contravenţia reţinută în sarcina

petentului, respectiv nesemnalizarea virajului spre stânga cu cel puţin 50 m înainte

de efectuarea acestei manevre, aşa cum prevede art. 116 şi 125 din Regulamentul

de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002.

Această faptă este sancţionată de art. 100 alin. 2 şi art. 108 lit.”b” pct. 3 din

O.U.G. nr.195/2006 .

Chiar dacă agentul constatator nu a indicat exact textul de lege privind

sancţiunea şi regulile de circulaţie încălcate, s-a considerat că acesta nu este un

motiv de nulitate a actului de sancţionare având în vedere că starea de fapt a fost

corect descrisă, iar cuantumul amenzii şi sancţiunii complementare a fost corect

aplicată.

Declaraţia martorului ascultat la cererea petentului, care afirmă că petentul a

oprit pe axa drumului pentru a vira spre stânga şi a semnalizat este greu de luat în

considerare deoarece intervenienta nu ar fi putut într-o asemenea situaţie să se

angajeze în depăşirea autoturismului condus de petent decât în situaţia unei culpe

evidente, care nu a fost reţinută nici de agentul constatator şi nici în faţa instanţei nu

s-au produs probe pentru reţinerea acesteia .

În consecinţă în baza art. 31 din OG nr. 272001 privind regimul juridic al

contravenţiilor instanţa a respins în totalitate plângerea petentului împotriva

procesului verbal de constare a contravenţiei seria M nr. 085682 din 26.03.2007.

Totodată în baza art. 49 C.proc.civ. prima instanţă a admis cererea de

intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta CA şi a constatat că procesul

verbal de constatare a contravenţiei încheiat pe seama petentului în cauză este

temeinic şi legal.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen petentul, solicitând

instanţei admiterea acestuia şi casarea sentinţei cu trimitere spre rejudecare

aceleiaşi instanţe, fie modificarea în tot a sentinţei, admiterea plângerii la

contravenţie şi respingerea cererii de intervenţie în interes propriu.

Sentinţa primei instanţe, prin motivarea cererii de recurs este criticată pentru

netemeinicie şi nelegalitate, privind modul în care aceasta a soluţionat plângerea pe

fondul acesteia, invocându-se în drept dispoziţiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intervenienta solicită respingerea

recursului declarat de petent ca netemeinic şi nelegal.

În şedinţa publică din 18.04.2008 s-a pus în discuţia contradictorie a părţilor

problema de drept privind legalitatea sentinţei pronunţate, în condiţiile în care prima

instanţă a soluţionat cauza fără a dispune citarea societăţii de asigurări.

Concluziile părţilor privind această problemă de drept se regăsesc în partea

introductivă a prezentei.

Analizând sentinţa recurată prin prisma motivului de recurs invocat din oficiu,

instanţa a reţinut că acesta este întemeiat.

 Din analiza actelor de procedură întocmite de către prima instanţă, instanţa

de recurs constată că plângerea la contravenţie şi cererea de intervenţie formulate

privind legalitatea şi temeinicia unui proces verbal de contravenţie întocmit în baza

OUG nr. 195/2002, ca urmare a unui accident de circulaţie, au fost soluţionate fără

ca societăţile de asigurare ale părţilor să fie citate în cauză.

Potrivit art. 119 din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, 

“în cazul în care fapta unui conducător de autovehicul sau tramvai a avut ca urmare

producerea unui accident de circulaţie, instanţa de judecată investită cu soluţionarea

cauzei va cita unitatea de poliţie din care face parte agentul constatator, părţile

implicate în eveniment şi societatea de asigurare”.

Prin necitarea din oficiu în cauză a societăţilor de asigurare indicate în

cuprinsul procesului verbal de contravenţie contestat, prima instanţă a pronunţat o

hotărâre cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de

art. 105 alin. 2 C.proc.civ., astfel că, în cauză, există motivul de casare prevăzut de

art. 304 pct. 5 C.proc.civ.

Astfel fiind, în temeiul  art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al

contravenţiilor, art. 119 din OUG nr. 195/2002, art. 304 pct. 5, art. 312 alin. 5

C.proc.civ, instanţa a admis recursul declarat de petent, a casat sentinţa recurată şi a

trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.