Constituire de parte civilă

Sentinţă penală 142 din 29.01.2008


Tip doc: Sentinţă penală

Nr doc: 142

Data: 29.01.2008

Titlu: Constituire de parte civilă.

Domeniu asociat: Drept procesual  penal

Deşi constituirea de parte civilă se poate face până la citirea actului de sesizare a instanţei, în condiţiile în care persoana audiată a declarat în cursul urmăririi penale că îşi retrage plângerea pentru infracţiunea de lovire şi alte violenţe prev.de art 180 al. 1  c.p. şi că nu are pretenţii civile faţă de inculpat, fiind apoi audiată ca martor, calitate  în care a şi fost menţionată în citativul rechizitoriului prin care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu prevăzută de art.192 al.2 c.p. şi în care a fost audiată de instanţă ,nu se poate reţine în sarcina instanţei încălcarea prevederilor art 291 al 1 c.p. în sensul nelegalei citări şi omisiunea de  a întreba martora dacă se constituie parte civilă, opţiune care a fost clar exprimată anterior şi a şi produs consecinţe respectiv audierea ca martor.

 Prin sentinţa penală nr. 142/29.01.2008 în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. h) Cod procedură penală s-a dispus  încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului M. M.  la plângerea prealabilă a părţii vătămate C. B.  pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală , prev de art.181 alin 1 C.pen, ca efect al retragerii plângerii prealabile.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b1) C. pr. pen. cu aplicarea art. 181 C. pen. s-a dispus  achitarea  inculpatului M. M. pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu prev. art. 192 alin 2 C.pen.

În temeiul art. 345 alin. 4 Cod procedură penală coroborat cu dispoziţiile art. 181 alin. 3 şi art.91 Cod penal  i-a fost aplicată inculpatului sancţiunea administrativă a amenzii în cuantum de 1000 lei.

În baza art 346 alin 4 Cpp instanţa a  lăsat nesoluţionată acţiunea civilă a părţii-vătămate-parte civilă C. B. precum şi a părţii civile Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila sub aspectul prejdiciului creat prin săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală.

În baza art. 14 şi 346 C. pr. pen.a  respins acţiunea civilă a părţii civile F. A.

 A constatat că părţile vătămate C. B. şi F. A. nu s-au constituit parţi civile sub aspectul săvârşirii de către inculpat a infracţiunii de violare de domiciliu.

În baza art. 192 pct. 2 lit. c) Cod procedură penală a obligat partea vătămată-parte civilă C. B. la plata sumei de 20 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de  stat.

În temeiul art. 192 pct.1 lit. d C. pr. pen. a  obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că în imobilul situat în Brăila, str Nicopole 172 locuiesc mai multe persoane , printre care părţile vătămate F. A. şi C. B. şi martorii U. N. şi U. G.

La data de 19.12.2006, în jurul orelor 21,30, inculpatul M. M. s-a deplasat la imobilul situat în Brăila, str. Nicopole nr. 172 pentru a discuta cu martorul U. G. care îi datora o sumă de bani.

La poarta imobilului a fost întâmpinat de partea vătămată C. B. şi după ce a aflat că persoana căutată nu este acasă, inculpatul s-a enervat şi a devenit agresiv aducând injurii şi lovind-o cu palma peste faţă pe C. B. Totodată inculpatul a dat un picior în poartă şi a intrat în curte aproximativ 2 m fără să i se permită şi fără să ceară consimţământul cuiva. În urma loviturii cu piciorul , poarta a lovit mâna părţii vătămate C. B. cauzându-i leziuni ce au necesitat 30-35 zile îngrijiri medicale pentru vindecare. În sprijinul părţii văătmate C.B. a intervenit martora U.N. care şi a fost lovită.

În cursul urmăririi penale , U. N. şi-a retras plângerea formulată împotriva lui M.M. pentru infracţiunea de lovire şi alte violenţe prevăzută de art. 180 al. 1 cod penal , astfel încât prin rechizitoriu s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru această faptă.

 Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila criticând hotărârea sub următoarele aspecte :

 -că nu au fost introduşi în cauză în calitate de părţi vătămate martorii U. G. şi U. N. şi întrebaţi dacă au pretenţii civile cu privire la infracţiunea de violare de domiciliu .

 -că a fost apreciat în mod greşit pericolul social al infracţiunii de violare de domiciliu în sensul unui pericol redus cu consecinţa aplicării unei sancţiuni administrative.

Tribunalul examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate dar şi din oficiu în temeiul art.371 al 2 c.p.p. va reţine următoarele :

În ceea ce priveşte constituirea ca parte civilă a martorilor U. N. şi U. G. ,Tribunalul v-a reţine că potrivit art.15 al 1 şi al 2 din c.pr. pen. „persoana vătămată se poate constitui parte civilă în contra învinuitului sau inculpatului şi persoanei responsabile civilmente .Constituirea ca parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale ,precum şi în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare .”

Din conţinutul acestui text rezultă pe deoparte că în materia constituirii de parte civilă fiinţează principiul disponibilităţii  ( legiuitorul foloseşte expresia

„ poate” ) ,iar constituirea de parte civilă se poate face şi în faza de urmărire penală când dosarul se află în supravegherea procurorului nu numai în faza premergătoare cercetării judecătoreşti .

 În cursul urmăririi penale U. N. a fost audiată iniţial ca parte vătămată şi după ce şi-a retras plângerea a fost audiată ca martor iar U. G. nu a fost audiat în nici o calitate .

 La urmărirea penală U. N. a declarat expres că îşi retrage plângerea şi nu are nici o pretenţie civilă faţă de inculpatul M. M. şi pentru acest motiv ,procurorul ,apreciind că este clară calitatea sa procesuală a audiat-o ca martoră .

 Susţinând că judecătorul fondului a greşit că nu a audiat-o ca parte vătămată care s-ar putea constitui parte civilă înseamnă a nega activitatea de urmărire penală ori a minimaliza rolul acesteia şi mai înseamnă pentru procuror  recunoaşterea  încălcării dispoziţiilor art.263 al.2 potrivit cărora „în rechizitoriu se arată de asemenea numele şi prenumele persoanelor care trebuie citate în instanţă ,cu indicarea calităţii lor în proces şi locul unde urmează a fi citate .” în sensul nestabilirii cadrului procesual cel mai târziu cu ocazia întocmirii rechizitoriului .

 Concluzionând ,Tribunalul va reţine că deşi constituirea de parte civilă se poate face până la citirea actului de sesizare a instanţei ,în condiţiile în care persoana audiată a declarat în cursul urmăririi penale că îşi retrage plângerea pentru infracţiunea de lovire şi alte violenţe prev.de art 180 al. 1  c.p. şi că nu are pretenţii civile faţă de inculpat ,fiind apoi audiată ca martor , calitate  în care a şi fost menţionată în citativul rechizitoriului prin care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu prevăzută de art.192 al.2 c.p. şi în care a fost audiată de instanţă ,nu se poate reţine în sarcina instanţei încălcarea prevederilor art. 291 al 1 c.p. în sensul nelegalei citări şi omisiunea de  a întreba martora dacă se constituie parte civilă ,opţiune care a fost clar exprimată anterior şi a şi produs consecinţe respectiv audierea ca martor.

De asemenea ,în parte, aceleaşi raţionamente se aplică şi martorului U. G. care potrivit art 263 al. 2 c.pr. pen. a fost menţionat în rechizitoriu şi citat ca martor ,  audiat ca martor şi care nu a exprimat nici o pretenţie .

Calitatea procesuală a persoanei fiind stabilită în conformitate cu prevederile art.263 al. 2 c.pr.pen., pentru judecător exista obligaţia citării în această calitate şi nu în o alta ipotetic posibilă .

Cu argumentele mai sus expuse ,Tribunalul nu va putea primi acest motiv de apel .

În ceea ce priveşte cel de al doilea motiv de apel în sensul că în mod greşit instanţa de fond a reţinut că fapta inculpatului nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni Tribunalul va reţine că soluţia este temeinică şi legală.

Faţă de cele expuse ,Tribunalul reţine că instanţa de fond a apreciat în mod corect gradul de pericol social al infracţiunii , că motivele de apel invocate de Parchet sunt nefondate şi pe cale de consecinţă apelul urmează a fi respins în conformitate cu prevederile art.379 pct.1 lit.b c.p.p.