Plângere contravenţională. Recurs

Decizie 923 din 08.12.2009


Prin decizia civila nr. 923 din 08 decembrie 2009 a Tribunalului Arad s-a admis recursul formulat de petenta împotriva Sentintei civile nr.6064 din 23.06.2009, pronuntata de Judecatoria Arad, în dosarul nr.4996/55/2009, s-a modificat aceasta hotarâre în tot, în sensul ca, s-a admis plângerea formulata de petenta împotriva procesului verbal de contraventie nr.0068 din 20.03.2009, încheiat de intimata, pe care îl anuleaza si s-a respins recursul declarat de intimata împotriva aceleiasi sentinte.

În considerentele deciziei, tribunalul a statuat ca, prima instanta, chiar înlocuind sanctiunea amenzii contraventionale aplicata petentei cu aceea a avertismentului, a pronuntat o hotarâre nelegala si netemeinica, prin aprecierea necorespunzatoare a probatoriului administrat în cauza, prin interpretarea eronata a actului juridic dedus judecatii si prin aplicarea gresita a dispozitiilor legale în materie.

În acest sens, în mod gresit a retinut prima instanta savârsirea de catre petenta a contraventiei retinute în sarcina sa, prin procesul verbal de contraventie contestat în cauza de fata, câta vreme mentiunile inserate în procesul verbal mentionat nu au fost în nici un fel dovedite de catre intimat, în acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului ce rezida din cauza „Anghel contra României”, dimpotriva martorul audiat în sedinta publica când pricina a si fost transata a evidentiat aceea ca stie, chiar daca din relatarile petentei, ca aceasta a fost sanctionata contraventional pentru motivul ca ar fi refuzat sa dea relatiile necesare agentilor de politie comunitara, în vederea stabilirii identitatii sale, în contextul în care relatiile i-au fost solicitate la momentul în care a iesit din imobilul proprietatea sa pentru ca „sa arunce gunoiul si sa plimbe câinele”, nu i s-a permis sa aduca buletinul din casa, ba chiar a fost obstructionata sa intre în imobil, de altfel agentii mentionati au refuzat sa se legitimeze la rândul lor, conchizându-se de catre martor în sensul ca cele ce i-au fost relatate le-a aflat de la petenta care era speriata si în egala masura revoltata de ceea ce i s-a putut întâmpla.

Or, în conditiile în care, prin apararile formulate în fata judecatorului primei instante, intimata Politia Comunitara Arad nu a facut practic referire la motivele plângerii contraventionale si la starea de fapt evidentiata în aceasta, ci s-a limitat doar la a sustine ca petenta a savârsit contraventia retinuta în sarcina sa, dar si în contextul în care aceasta nu a propus contraprobe la probele administrate la solicitarea petentei, prima instanta ar fi putut si ar fi trebuit sa constate ca nu se poate prezuma cu suficienta putere doveditoare ca cele inserate în procesul verbal de contraventie corespund realitatii, în contextul în care actul juridic în discutie nu a fost semnat de catre petenta, fiind de precizat, în plus fata de cele deja mentionate, ca în fata instantei de recurs intimata nu a formulat aparari la motivele de recurs formulate de petenta, ci doar a declarat propriul recurs sub aspectul individualizarii sanctiunii contraventionale de catre prima instanta.

Astfel fiind, apar ca fiind întemeiate criticile exprimate de catre petenta în recursul sau, referitoare la faptul ca nu sunt întrunite cumulativ toate conditiile necesare pentru existenta contraventiei ce i se imputa si în principal, în ceea ce priveste vinovatia sa, care nu rezida în nici un fel din lucrarile dosarului.