Cont.admin.. Contravenţii vamale. Faptă prevăzută de art. 652 lit.m) din hg nr. 707/2006.Excepţia prescrierii aplicării sancţiunii contravenţionale invocată în temeiul art. 13 alin.1 din og nr. 2/2001

Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Buzău sub nr. 3155/200/2008 din 29.04.2008, petenta SC „R” SA Bucureşti, prin Sucursala Galaţi, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa în contradictoriu cu intimata D.J.A.O.V., să se dispună anularea procesului verbal de contravenţie seria ANV – 200 nr. 0095568/21 din 17.04.2008 în baza căruia a fost sancţionată cu 2.500 lei amendă pentru pretins comiterea contravenţiei prevăzute la art. 652 lit. m) din HG nr. 707/2006.

În motivarea plângerii, petenta a invocat pe cale de excepţie prescrierea aplicării sancţiunii contravenţionale conform art. 13 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, întrucât au trecut mai mult de 6 luni de la data săvârşirii pretinsei contravenţii. Pe fond a învederat că nu a săvârşit contravenţia reţinută în sarcina sa prin procesul verbal contestat, prezentând detaliat situaţia de fapt concretă, dedusă judecăţii.

Deşi legal citată, intimata nu a formulat întâmpinare şi nici nu s-a înfăţişat în instanţă.

Prin sentinţa civilă nr. 4359 din 8.09.2008 pronunţată de Judecătoria Buzău, s-a admis excepţia invocată de petentă şi s-a admis prin consecinţă plângerea formulată împotriva procesului verbal de contravenţie, constatându-se prescris dreptul de aplicare a sancţiunii contravenţionale.

Pentru a hotărî astfel, instanţa fondului a reţinut în fapt şi în drept:

Prin procesul verbal contestat petenta a fost sancţionată pentru comiterea contravenţiei prevăzute la art. 654 lit.m) din HG nr. 707/2006.

S-a reţinut în acest sens că la data de 16.05.2006 şi respectiv 9.06.2006, petenta, în calitate de principal obligat a depus la Biroul Vamal Buzău declaraţiile vamale de tranzit cu nr. MRN 06 ROGL 1500N0016374, având ca obiect 3.960 bucăţi articole de sticlărie cu destinaţia Biroul Vamal Turnu, termen de încheiere: 25.05.2006 şi respectiv cu nr. MRN 06ROGL 1500N0019822 având ca obiect 19.600 kg. rumeguş lemn cu destinaţie Biroul Vamal Borş, termen de încheiere: 13.06.2006.

Totodată s-a arătat că regimurile de tranzit aferente declaraţiilor vamale nu s-au încheiat la termenele acordate în concordanţă cu dispoziţiile legale, petenta încălcând astfel prevederile art.4 alin.1 cap. II titlu I, Apendicele I din Convenţia privind regimul de tranzit comun la care România a aderat prin OUG nr. 150/2005, aprobată prin Legea nr. 22/2006, coroborate cu dispoziţiile art. 115 alin.1 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal Român.

Potrivit art. 652 lit.m) din HG nr. 707/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului Vamal, constituie contravenţie neîndeplinirea de către titularul regimului vamal de tranzit sau a regimurilor vamale economice, a termenelor, condiţiilor şi obligaţiilor prevăzute pentru derularea şi încheierea acestor regimuri.

Contravenţiilor stabilite de HG nr. 707/2006 le sunt aplicabile prevederile OG nr. 2/2001, astfel cum se prevede la art. 657, iar prin Codul vamal şi HG nr. 707/2006 nu s-au instituit norme speciale derogatorii de la ordonanţa invocată sub aspectul termenului de prescripţie a aplicării sancţiunii.

Conform art. 13 alin.1 din OG nr.2/2001, aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei.

În cauza dedusă judecăţii, data săvârşirii contravenţiei reţinute în sarcina petentei este de 20.05.2006 şi respectiv de 13.06.2006, adică termenele de încheiere a tranzitului pentru care ea a prestat servicii de comisionar vamal, întrucât fapta pentru care s-a aplicat amenda are ca element fundamental al laturii obiective încălcarea unei obligaţii cu termen, iar împlinirea termenului marchează momentul din care începe să curgă termenul de prescripţie.

Prin urmare, aplicarea sancţiunii prin procesul – verbal contestat este prescrisă, în condiţiile în care a trecut o perioadă mai mare de 6 luni de la data săvârşirii faptei contravenţionale.

Împotriva sentinţei a declarat recurs intimata, invocând, în esenţă, că fapta contravenţională săvârşită de petentă este continuă în raport de prevederile art. 4 alin.1 lit.a) şi c) din Convenţia privind Regimul de Tranzit Comun, Titlul I, Capitolul II (obligaţiile principalului obligat) şi ale art. 115 alin.1 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, astfel că pricinii îi sunt incidente dispoziţiile art. 13 alin.2 din OG nr. 2/2001.

Petenta a depus la dosar întâmpinare, solicitând motivat respingerea recursului declarat de intimată.

Examinând sentinţa atacată în raport de actele şi lucrările dosarului, de prevederile legale incidente cauzei, de criticile formulate, precum şi din oficiu conform art. 3041 din Codul de procedură civilă, tribunalul constată că recursul declarat este neîntemeiat.

De necontestat, potrivit dispoziţiilor art. 4 alin.1 lit.a) din Convenţia privind Regimul de Tranzit, Titlul I, Capitolul II, principalul obligat trebuie să prezinte mărfurile intacte şi documentele cerute de biroul de destinaţie în termenul prescris şi respectiv măsurile de identificare luate de autorităţile competente.

Conform dispoziţiilor art. 4 alin.1 lit.c) din aceeaşi convenţie, principalul obligat trebuie să furnizeze autorităţilor competente responsabile cu controlul, la cererea acestora şi termenele eventuale fixate, orice documente şi informaţii, oricare ar fi suportul, ca şi orice asistenţă necesară.

Prin art. 115 alin.1 lit.a) din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României se prevede că principalul obligat este titularul regimului de tranzit şi răspunde pentru prezentarea mărfurilor intacte la biroul de destinaţie în termenul prevăzut şi cu respectarea întocmai a măsurilor de marcare şi sigilare adoptate de autoritatea vamală.

În raport de prevederile legale menţionate mai sus, astfel cum au fost invocate de intimată, termenele de încheiere a tranzitului pentru care petenta a prestat servicii de comisionar vamal au fost determinate (stabilite) în mod expres la 20.05.2006 şi respectiv la 13.06.2006, astfel că nerespectarea acestora atrage răspunderea pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute la art. 652 lit.m) din HG nr. 707/2006.

Potrivit art. 13 alin.1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aplicarea sancţiunii contravenţionale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei.

Or, în cauza dedusă judecăţii, deşi contravenţia s-a consumat la data de 20.05.2006 şi respectiv 13.06.2006, termene expres prevăzute pentru principalul obligat şi menţionate în cuprinsul procesului verbal de contravenţie, fapta a fost constatată şi sancţiunea aplicată abia la data de 17.04.2008, cu mult peste termenul de 6 luni instituit prin art. 13 alin.1 din OG nr. 2/2001.

Prin urmare, tribunalul apreciază, ca şi instanţa fondului, că dreptul de aplicare a sancţiunii contravenţionale pentru fapta săvârşită de petentă este prescris, contravenţia nefiind continuă, astfel cum s-a invocat fără fundament prin cererea de recurs.

Pentru considerentele expuse, apreciindu-se asupra legalităţii şi temeiniciei sentinţei atacate, în baza art. 312 alin.1 din Codul de procedură civilă, prin decizia nr. 982 din 19.11.2008 pronunţată de Tribunalul Buzău – Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ şi Fiscal, s-a respins recursul declarat de intimat împotriva sentinţei civile nr. 4359 din 8.09.2008 pronunţată de Judecătoria Buzău.

Domenii speta

Spete similare