Penal - plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.)

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 07.08.2009, petiţionarul MM a solicitat desfiinţarea rezoluţiilor procurorului din 04.06.2009 şi din 27.07.2009, în Dosarul nr. 19/P/2009 şi trimiterea cauzei la organele de urmărire penală în vederea continuării cercetărilor penale şi trimiterea în judecată a persoanelor care se fac vinovate de săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 184 alin. 2 şi 4 Cod Penal, art. 178 alin. 2 şi 4 Cod Penal ş art. 37 alin. 1 din Legea 319/2006.

În motivarea plângerii formulate, petiţionarul a arătat că cele două rezoluţii atacate sunt criticabile pentru următoarele motive:

-nu a fost efectuat nici un act de urmărire penală faţă de principalul vinovat de nerespectarea prevederilor legale, respectiv faţă de S.C. Azomureş S.A., cu toate că prin Procesul-verbal de cercetare din data de 27.04.2007 încheiat de ITM Mureş s-a stabilit culpa acestei făptuitoare în producerea accidentului, fiind sancţionată contravenţional pentru producerea accidentului de muncă din data de 30.01.2007;

-situaţia de fapt reţinută în rezoluţia din 04.06.2009 nu corespunde cu situaţia şi condiţiile în care s-a produs accidentul de muncă, în sensul că s-a omis a se preciza că lucrarea de remediere a scăpărilor de amoniac prin traseul de aerisire a vasului rezervor de apă amoniacală a început cu o zi înainte, respectiv în ziua de 29.01.2007, când s-a aplicat blindul pentru a se putea realiza lucrarea de înlocuire a porţiunii corodate prin care se realizau acele scăpări de amoniac;

-expertiza efectuată în cauză este nerelevantă în condiţiile în care nu a fost luată în calcul şi varianta că secţia la care urma să se efectueze lucrarea nu a fost închisă şi nu s-a verificat dacă explozia nu a fost determinată de o manevră greşită în cadrul acelei secţii;

-reţinerea faptului că inexistenţa permisului de lucru cu foc nu a avut nici o influenţă asupra producerii accidentului este criticabilă având în vedere faptul că obţinerea acelui permis de lucru cu foc trebuia precedat de nişte verificări esenţiale în urma cărora acesta se putea elibera.

La dosarul cauzei a fost anexat dosarul nr. 19/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş.

Din analiza actelor acestui dosar, instanţa reţine că prin rezoluţia din 04.06.2009 s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de FI, CA şi SG pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 184 alin. 2 şi 4 Cod Penal, art. 178 alin. 2 şi 4 Cod Penal şi a art. 37 alin. 1 din Legea 319/2006, în temeiul art. 10 lit. b, c şi g Cod Penal.

Se reţine în cuprinsul rezoluţiei că, din analiza concluziilor formulate de inspectorii ITM Mureş, determinant pentru formarea amestecului exploziv a fost modul în care a fost montat blindul, precum şi faptul că, ulterior montării, şuruburile flanşei nu au fost strânse la loc, acest lucru permiţând un joc de 10-15 mm, pe unde amestecul exploziv a migrat în exterior. S-a reţinut că din actele dosarului rezultă că blindul a fost montat de FI – cu privire la care s-a apreciat de către procuror că este singura persoană responsabilă în mod direct şi exclusiv de corecta efectuare a operaţiunii de blindare, fiind responsabil astfel de săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 37 alin. 1 din Legea 319/2006. Ca urmare a decesului acestuia s-a dispus, în temeiul art. 10 lit. g Cod Procedura Penală.

În ceea ce priveşte comiterea infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, raportat la probele administrate în cauză, ţinându-se cont şi de concluziile efectuate, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de FI, în temeiul art. 10 lit. b Cod Procedura Penală (fiind vorba de o autoaccidentare, explozia fiind determinată de modul în care acesta a procedat la montarea blindului), iar în privinţa infracţiunii de vătămare corporală din culpă în dauna persoanei MM, s-a făcut aplicarea art. 10 lit. g Cod Procedura Penală.

În ceea ce-i priveşte pe CA şi SG – cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de vătămare corporală din culpă şi ucidere din culpă s-a dispus neînceperea urmăririi penale – în baza art. 10 lit. c Cod Procedura Penală, întrucât persoana responsabilă de producerea accidentului a fost considerată FI.

Împotriva acestei soluţii petiţionarul MM a formulat plângere, conform art. 278 Cod procedură penală, plângere care a fost respinsă prin rezoluţia din data de 21.07.2009 dată de procuror şef-secţie judiciară de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş, acesta considerând că plângerea este nefondată.

Analizând, în baza actelor existente la dosarul de cercetare penală, soluţia de neîncepere a urmăririi penale, instanţa apreciază că, în parte, criticile formulate sunt întemeiate, astfel:

 Cu privire la momentul începerii lucrării de înlocuire a conductei de aerisire R6, instanţa apreciază că în mod corect, din analiza probelor administrate cauzei, s-a reţinut faptul că aceasta a început în data de 30.01.2007, având în vedere că în data de 29.01.2007 s-au efectuat lucrări pentru desfundarea traseului de preaplin R10DN80, o cu totul altă conductă decât cea de aerisire la care s-au efectuat lucrări în data de 30.01.2007.

În dimineaţa zilei de 30.01.2007, s-a desemnat echipa ce urma a efectua lucrarea de înlocuire a traseului de aerisire a vasului rezervor de apă amoniacală, respectiv  SG, FI, Radu L. şi un sudor al cărui nume nu a fost  precizat, dat fiind faptul că Instalaţia Uree, unde urma să aibă loc intervenţia nu avea angajat un sudor, motiv pentru care urma a se solicita prezenţa unui sudor de la o altă secţie.

Ulterior s-a procedat la instruirea sumară (a persoanelor deja desemnate a face parte din echipa de lucru) cu privire la lucrarea ce trebuia efectuată a persoanelor deja desemnate.

Rezultă din probele administrate, respectiv declaraţia numitului SG, că acesta, împreună cu FI, au început pregătirile pentru înlocuirea tronsonului de aerisire a vasului de apă amoniacală de la rezervorul de apă 20% (V21). În acest sens şi-au dus sculele pe vasul cu apă amoniacală şi au slăbit cele patru şuruburi ale flanşei care făcea legătura între tronsonul de aerisire şi vasul  V21 pentru a pregăti montarea blindului, după care au coborât de pe vas şi au aşteptat eliberarea permisului pentru lucru cu foc.

Ulterior, după o discuţie legată de obţinerea permisului de lucru cu foc (purtată cu CA), în timp ce MM a urcat pe scheletul metalic de lângă vasul V21 pentru a fixa tronsonul ce trebuia înlocuit de scheletul metalic, numiţii FI şi SG s-au urcat pe vasul de apă amoniacală, au scos un şurub de la flanşa racordului R6DN100, au introdus blindul, fără a strânge la loc şuruburile flanşei, după care au efectuat, cu ajutorul polizorului unghiular, o primă tăietură în partea de jos a tronsonului de conductă ce trebuia înlocuit, efectuând şi o a doua tăietură incompletă a acestei conducte, după cotul acesteia (atât cât le-a permis înălţimea conductei, având în vedere că exista riscul unei căderi în gol a persoanei care efectua operaţiunea de tăiere).

În urma unei discuţii purtate de cei trei – FI, SG şi MM – aceştia au hotărât să debiteze ultima porţiune electric, cu aparatul de sudură, sens în care numitul SG s-a deplasat către aparatul de sudură, aflat în apropiere, pentru a modifica amperajul acestuia în vederea efectuării operaţiei de tăiere electrică. Numiţii FI şi MM au rămas pe capacul vasului cu apă amoniacală, respectiv pe scheletul metalic din apropiere. În intervalul de timp în care SG s-a deplasat către aparatul de sudură a avut loc o explozie care a aruncat la câţiva metrii capacul vasului cu apă amoniacală şi pe numitul FI la o distanţă de cca 18 metrii, iar pe numitul MM în spatele rezervorului, pe nişte schele metalice.

Ca urmare a leziunilor suferite, numitul FI a decedat, iar numitul MM a fost nevoit să se pensioneze pentru invaliditate.

Potrivit declaraţiilor lui SG, acesta a lucrat împreună cu FI la operaţiunea de montare a blindului – operaţiune care presupunea desfacerea şuruburilor flanşei, introducerea blindului pentru a separa vasul de apă amoniacală de conducta de aerisire, strângerea şuruburilor flanşei pentru fixarea blindului şi pentru a împiedica deplasarea acestuia.

Potrivit aceleiaşi declaraţii, tot numitul SG a efectuat cele două manevre de tăiere a conductei de aerisire, iar numitul MM a fixat – prin sudură -  conducta de aerisire de schela metalică din apropiere.

Din declaraţiile numiţilor SG şi MM, precum şi cele ale lui CA rezultă că acesta din urmă a solicitat eliberarea permisului de lucru cu foc înainte ca SG, FI şi MM să urce pentru a doua oară pe capacul vasului cu apă amoniacală, respectiv pe schela metalică pentru consolidarea conductei de aerisire, şi a comunicat echipei ce urma să efectueze lucrarea că permisul este făcut şi că se poate trece la efectuarea propriu zisă a lucrării.

Pe de altă parte, conform raportului de expertiză efectuat de INSEMEX Petroşani, formarea amestecului exploziv a avut loc ca urmare a amestecului amoniacului din interiorul şi exteriorul rezervorului în jurul racordului R6 – neetanş, existând mai multe variante de producere a sursei care iniţiat explozia.

Prima dintre ipotezele de iniţiere a exploziei are în vedere crearea de particule incandescente prin debitarea cu flexul (de către FI) a ultimei porţiuni de conductă, care au aprins amestecul exploziv migrat prin difuzie în jurul flanşei de la racordul R6 şi pe verticală în sus, flacăra produsă propagându-se prin interstiţiul dintre flanşele racordului R6 în interiorul rezervorului cu apă amoniacală (V21).

Cea de-a doua ipoteză are în vedere varianta ca amestecul exploziv să fi fost iniţiat de scânteile formate de colectorul motorului polizorului  - ipoteză care este înlăturată însă în chiar cuprinsul expertizei avându-se în vedere distanţa relativ mare, atât pe verticală cât şi pe orizontală faţă de R6 şi capătul liber format prin prima debitare.

Cea de-a treia ipoteză este aceea în care explozia a fost iniţiată ca urmare a unui arc electric.

Se reţine în raportul de expertiză că un arc electric s-ar fi putut produce fie între cele două porţiuni de conducă debitate complet, ca urmare a imperfecţiunilor izolaţiei instalaţiei de sudare.

Cea de-a doua variantă în care s-ar fi produce un arc electric, potrivit aceluiaşi raport de expertiză, este urmare a contactului imperfect între flanşele racordului R6.

Cea de-a patra ipoteză are în vedere iniţierea amestecului exploziv ca urmare a descărcării electrostatice acumulate ca urmare a încărcării electrostatice a lucrătorilor, prin frecarea articolelor de îmbrăcăminte – ipoteză înlăturată ca fiind cu o probabilitate destul de redusă.

Se concluzionează că cea mai probabilă dintre ipoteze – în privinţa iniţierii amestecului exploziv este cea de-a treia – respectiv faptul că amestecul exploziv  a fost iniţiat de un arc electric.

În raport cu rezultatul produs – moartea numitului FI şi vătămarea corporală a numitului MM, instanţa apreciază că deopotrivă modul defectuos de realizare a operaţiunii de blindare a rezervorului de apă amoniacală cât şi producerea arcului electric se află în raport de cauzalitate cu explozia ce a avut loc.

Pe de altă parte, cu privire la criticile formulate de petiţionar care a arătat că eliberarea permisului de lucru cu foc nu este o simplă formalitate, instanţa constată, având în vedere  Decizia nr. 3 din 04.01.2006 privind modul de execuţie a lucrărilor cu foc deschis emisă de vicepreşedintele Consiliului de Administraţie al S.C. Azomureş S.A., că, într-adevăr, pentru lucrările de „sudare, tăiere, lipire sau altor asemenea operaţii care prezintă pericol de incendiu se pot executa numai după ce s-au luat măsuri pentru îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile, golirea, spălarea, blindarea traseelor de conducte sau a utilajelor, aerisirea sau ventilaţia spaţiilor, analizarea mediului de lucru pentru substanţe care pot declanşa incendiul/explozia consemnat în Buletin de analiză […]

[…] lucrările menţionate mai sus se execută numai pe baza Permisului de lucru cu foc […]

Permisul de lucru cu foc se va întocmi astfel:

a)şeful de formaţie (tură), pe a cărui arie de activitate se desfăşoară lucrarea cu foc deschis, va emite Permisul de lucru cu foc, asigurând completarea, semnarea lui de cei cu atribuţii specifice şi verifică respectarea măsurilor stabilite;

b)permisul de lucru se eliberează şefului formaţiei care execută lucrarea (după caz direct sudorului), acesta nominalizând persoanele care execută efectiv lucrarea, aducând la cunoştinţa acestora lucrarea ce va fi executată;

c)şeful sectorului de activitate, instalaţie, serviciu, atelier, după caz secţie, va verifica şi aviza permisul de lucru cu foc;

d)permisul de lucru cu foc se va înregistra înainte de începerea lucrării la Serviciul privat pentru situaţii de urgenţă”

Ca urmare, eventualele situaţii neconforme standardelor de siguranţă ar fi putut fi identificate prin verificările pe care le presupuneau eliberarea Permisului de lucru cu foc deschis.

Cu privire cercetările efectuate în raport de infracţiunea de vătămare corporală din culpă al cărui subiect pasiv a fost petiţionarul, instanţa apreciază că în cauză trebuie analizate acţiunile/inacţiunile persoanelor ce au participat la operaţiunile de înlocuire a tronsonului de conductă în raport cu rezultatul produs.

Sintetizând cele expuse anterior, operaţiunea de înlocuire a tronsonului de conductă presupunea, într-o primă fază, operaţiunea de blindare a conductei de aerisire R6, urmată, într-o a doua fază de prinderea conductei cu un colier metalic de scheletul metalic aflat în imediata apropiere, îndepărtarea tronsonului de conductă avariat prin debitarea părţii deteriorate şi înlocuirea acestei părţi cu una nouă.

La prima dintre operaţiuni au participat numiţii FI şi SG. Nu rezultă din declaraţiile celui din urmă dacă după introducerea blindului între flanşele conductei R6 a fost efectuată manevra de strângere a şuruburilor flanşei.

Din evidenţele întocmite de S.C. Azomureş S.A. cu privire la operaţiunile de blindare efectuate nu rezultă însă efectuarea acestei operaţiuni, nici materialul din care era efectuat blindul şi nici grosimea acestuia.

Raportul de cercetare a accidentului de muncă şi raportul de expertiză efectuat nu dă explicaţii suplimentare în această privinţă şi nici nu lămuresc în ce măsură jocul constatat al şuruburilor flanşei (10-15 mm) se datorează grosimii blindului montat şi nici cât din jocul constatat se datorează grosimii materialului din care a fost confecţionat blindul montat şi cât exploziei ce a avut loc.

De asemenea, instanţa constată că din probele administrate cauzei – respectiv declaraţiile persoanelor implicate în operaţiunea de blindare a vasului de apă amoniacală  - că la această operaţiune au participat două persoane – numitul SG şi numitul Farcaş Ioan.

Având în vedere că s-a apreciat că efectuarea defectuoasă a operaţiunii de blindare a fost una dintre cele două concurente ale exploziei produse, instanţa constată că deşi în privinţa numitului FI s-a reţinut incidenţa prevederilor art. 10 alin. 1 lit. g Cod Procedura Penală, nu s-a lămurit suficient care a fost participarea celei de-a doua persoane la rezultatul produs (decesul unuia dintre lucrători şi vătămarea integrităţii corporale a celuilalt).

Cu privire la cea de-a doua cauză concurentă la producerea exploziei – respectiv operaţiunile de debitare/sudare – operaţiuni efectuate de Suciu Ghe., Fărcaş I. şi respectiv Magyari Mihai, instanţa constată că nici în această privinţă nu s-a lămurit contribuţia fiecăruia dintre cei trei în raport de rezultatul produs.

Instanţa apreciază, astfel că nu a fost lămurită pe deplin starea de fapt şi nici contribuţia fiecăruia dintre participanţi în raport cu cele două rezultate produse, motiv pentru care va admite plângerea formulată, va desfiinţa ordonanţele din 04.06.2009 şi  din 27.07.2009, în Dosarul nr. 19/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, şi va trimite cauza procurorului în începerii urmăririi penale faţă de numiţii SG, Magyari Mihai şi CA în raport cu decesul numitului FI şi vătămarea integrităţii corporale a numitului Magyari Mihai.

Procurorul urmează a verifica modalitatea în care s-a desfăşurat operaţiunea de montare a blindului la conducta R6 a rezervorului de apă amoniacală (participarea fiecăruia dintre cei doi la operaţiunea de montare a blindului, dacă au fost şi alte persoane care le-au acordat ajutor şi în ce fel) – prin audierea numitului SG.

De asemenea, urmează a se proceda la verificarea evidenţelor interne ale societăţii cu privire la persoana desemnată a face înlocuirea blindului, materialul din care acesta era confecţionat şi grosimea acestui material.

În raport cu materialul din care era confecţionat blindul ce trebuia montat se va proceda la efectuarea unui supliment de expertiză prin care să se stabilească dacă un astfel de blind a fost montat, modul în care respectivul blind ar fi trebuit să se comporte  în condiţiile exploziei ce a avut loc.

De asemenea, urmează a se stabili, prin verificare procedurilor interne ale Secţiei Uree din cadrul SC Azomureş SA, care era modalitatea concretă de emitere a unui permis de lucru cu foc deschis în condiţiile în care urma să fie înlocuită conducta de aerisire R6 a rezervorului de apă amoniacală. De asemenea, cine era persoana responsabilă pentru efectuarea verificărilor impuse de punctul 4 (Regulament şi măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor – Lucrări cu foc deschis) din Decizia nr. 3 din 04.01.2006 privind modul de execuţie a lucrărilor cu foc deschis emisă de vicepreşedintele Consiliului de Administraţie al S.C. Azomureş S.A., dacă această persoană a efectuat aceste verificări şi în ce document a fost consemnat rezultatul verificărilor.

Potrivit art. 37 alin. 1 din Legea 319/2006 constituie infracţiune „neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate şi sănătate în muncă de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri, dacă se creează un pericol grav şi iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională […]”.

În raport cu elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 37 alin. 1 din Legea 319/2006 şi având în vedere rezultatul produs, instanţa apreciază că era necesar a se cerceta de către procuror dacă trebuiau a fi luate măsuri legale de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă, dacă aceste măsuri au fost luate, precum şi identificată persoana ce avea îndatorirea a lua aceste măsuri.

Ca urmare, procurorul va proceda la stabilirea acestor aspecte - prin verificarea procedurilor interne ale Secţiei Uree din cadrul S.C. Azomureş S.A. şi a fişei posturilor persoanelor implicate în desfăşurarea lucrărilor de înlocuire a tronsonului de aerisire al vasului cu apă amoniacală.

Având în vedere prevederile art. 192 alin. 3 Cod Procedura Penală,

Domenii speta

Spete similare