Dosar nr. 6286/318/2009 Cod operator 2445
ROMÂNIA
JUDECATORIA TG-JIU
SENTINTA CIVILA NR. 1167
SEDINTA PUBLICA DIN 16.02.2010
PRESEDINTE: POPESCU JANETA
GREFIER: GHIMIS ALINA-MARIA
Pe rol fiind pronuntarea asupra dezbaterilor în cauza civila cu nr. de mai sus, privind pe reclamantul P D, în contradictoriu cu pârâtii Asociatia de proprietari nr. 1 Tg-Jiu, C V, E G, P S si P T.
La apelul nominal facut în sedinta publica, au lipsit partile.
Procedura de citare,legal îndeplinita, în ziua dezbaterilor.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, care a învederat instantei ca dezbaterile asupra cauzei de fata au avut loc în sedinta publica din data de 09.02.2010, fiind consemnate în încheierea de sedinta de la acel termen de judecata, încheiere ce face parte integranta din prezenta sentinta ,când instanta a amânat pronuntarea asupra cauzei de fata, pentru a da posibilitatea partilor de a formula si a depune la dosar concluzii scrise.
S-a mai învederat ca au fost depuse concluzii scrise de catre pârâta Asociatia de proprietari nr. 1 Tg-Jiu,la data de 11.02.2010 si de catre reclamant, la dat de 15.02.2010.
JUDECATA
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Tg-Jiu sub nr. 6286/318/2009, reclamantul P D, în contradictoriu cu pârâtii Asociatia de proprietari nr. Tg-Jiu, C V, E G, P S si P T, a solicitat instantei ca, prin sentinta civila ce se va pronunta, sa se dispuna obligarea acestora la plata sumei de 3372, 4 lei, actualizata cu rata inflatiei, diferenta ramasa neachitata, din valoarea lucrarii de hidroizolatie a blocului nr. , sc. 3, din str. U, realizata pe cheltuiala reclamantului, cu obligarea la plata de cheltuieli de judecata.
În motivare, s-a aratat ca în fapt, în anul 2006, respectiv, data de 28.03.2006 a emis o adresa catre Asociatia de Proprietari nr. Tg-Jiu, iar ulterior, adresa nr. 2278/21.09.2006, prin care s-a adus la cunostinta faptul ca hidroizolatia de pe acoperisul blocului s-a degradat, impunându-se a fi refacuta, dat fiind faptul ca apele pluviale se infiltrau în apartamentul reclamantului, situat la ultimul etaj, însa nu a primit raspuns la niciuna dintre cele doua adrese.
A mai aratat ca ulterior, în acelasi sens, s-a adresat Inspectoratului Judetean de Constructii în Gorj, care a îndrumat cererea sa catre Primaria Tg-Jiu - Compartimentul Îndrumare Asociatii de Proprietari si ca în urma raspunsului primit de la aceasta din urma institutie, a contractat realizarea unei lucrari cu bani proprii, pentru a-si proteja bunurile din apartament.
A sustinut reclamantul ca degradarile apartamentului sau sunt vizibile si în prezent, fiind cauzate de lipsa lucrarilor de întretinere , lucrari care, potrivit Lg. 10/1995, a învederat reclamantul, revin coproprietarilor proprietatii comune indivize.
Reclamantul a învederat, de asemenea, ca a notificat Asociatia de Proprietari nr. Tg-Jiu în data de 20.03.2009, iar în data de 17.04.2009 a fost încheiat un proces verbal între numitul P T si reclamant, prin care i-a fost remisa reclamantului suma de 800 de lei, ce reprezinta o parte din lucrarile de hidroizolatie, procesul verbal fiind semnat si de catre reprezentantul Asociatiei de Proprietari.
A subliniat reclamantul ca suma de 3372, 4 lei reprezinta diferenta dintre suma pe care a achitat-o reclamantul conform facturii nr. 23/13.11.2008 si suma pe care o datoreaza în calitate de coproprietar al proprietatii comune indivize, respectiv si suma de 800 de lei ce i-a fost achitata de catre Asociatia de Proprietari cu titlu de parte din lucrarile de hidroizolatie.
În sustinerea cererii, au fost anexate în xerocopie, urmatoarele înscrisuri, respectiv, Notificarea nr. 20.03.2009 adresata Asociatiei de Proprietari nr. Tg-Jiu, Procesul verbal din 16.04.2009, Factura nr. 23/13.11.2008, Contractul încheiat în data de 29.10.2008, Memoriu general întocmit de catre SC P S.R.L., Raport de expertiza tehnica extrajudiciara, , chitantele nr. 39 /13.11.2008 si nr. 40/12.11.2008, Adresa nr. 36018/25.10.2006, Devizul de lucrare, adresa nr. 43487/03.11.2003, un numar de 5 fotografii.
În cauza au formulat întâmpinare pârâtii C V, E G, P T si P S, prin care au solicitat respingerea actiunii.
În sustinere, au învederat ca reclamantul s-a adresat Asociatiei de Proprietari cu o adresa prin care a solicitat refacerea hidroizolatiei de pe acoperis, în portiunea corespunzatoare apartamentului sau, cerere la care nu a primit raspuns.
Au mai mentionat ca în anul 2005, locatarii vecini cu reclamantul de la etajul 4 i-au facut propunerea sa efectueze hidroizolatia, dar aceasta a refuzat oferta, motivând ca intentioneaza sa efectueze un acoperis "în doua ape".
Au mentionat, de asemenea, ca reclamantul s-a adresat Primariei Tg-Jiu, care prin Compartimentul Îndrumare Asociatii de Proprietari, prin adresa nr. 36018/25.10.2006 a adus la cunostinta reclamantului ca s-a deplasat la fata locului si împreuna cu administratorul Asociatiei s-a hotarât sa ia toate masurile pentru repararea terasei blocului si au subliniat faptul ca aceasta adresa nu reprezenta o aprobare în sensul ca reclamantul sa faca reparatia fara acordul asociatiei, asa cum a fost interpretata de catre reclamant si ca, mai mult , administratorul i-a indicat sa consulte si sa ia acordul proprietarilor cu privire la cheltuielile ocazionate de efectuarea hidroizolatiei.
Au precizat, de asemenea, ca factura prezentata de catre reclamant, în valoare de 5215, 15 lei este nula, prezentând date modificate (achitat cu chitanta nr. 39 din 13.11.2008), iar în parte de jos a paginii (expedierea s-a facut în prezenta pârâtilor la data de 13.11.2006) si ca le-a fost prezentata pârâtilor, ca si devizul de lucrari, la terminarea lucrarilor, când s-a pus problema recuperarii cheltuielilor, iar nu înainte, asa cum era normal.
Au mai precizat ca au încercat sa solutioneze litigiul pe cale amiabila, sens în care i-au oferit reclamantului suma de 800 lei, din fondul constituit din alte activitati, precum si sa contribuie cu câte 200 lei fiecare, însa reclamantul a refuzat, prin actiunea dedusa judecatii, acesta încercând sa recupereze sume investite si pentru alte lucrari decât cele la care sunt obligati sa participe.
Au mai învederat ca, în mare parte, degradarile de la apartamentul reclamantului se datoreaza sapei de ciment turnata pentru efectuarea termoizolatiei si ca îsi mentin oferta formulata initial, cu mentiunea ca la despagubiri sa participe si Asociatia de proprietari, pentru suprafata detinuta ca sediu, suma cu care va fi diminuata contributia pârâtului C V, singurul care detine apartament cu doua camere pe coloana corespunzatoare lucrarii.
A formulat întâmpinare în cauza si pârâta Asociatia de Proprietari nr. Tg.Jiu, care a solicitat respingerea actiunii, cu motivarea ca s-au purtat discutii cu locatarii vecini cu apartamentul reclamantului, pentru a începe lucrarea de hidroizolatie, a fost obtinuta aprobarea acestora, cu conditia de a avea oferta mai multor firme de constructie, pentru a putea obtine cel mai bun pret, însa reclamantul a refuzat sa astepte organizarea unei licitatii si a început lucrarea fara sa anunte proprietarii, care au fost pusi în situatia de a achita contravaloarea lucrarii.
S-a mai precizat ca exista dubii în ceea ce priveste corectitudinea actiunilor întreprinse de reclamant, întrucât suprafata apartamentului este de 54 mp, iar lucrarea, conform facturii emise este de 180 mp, cu hidroizolatie în doua straturi.
O alta suspiciune creata, a învederat pârâta, a fost data de însasi factura emisa, care prezinta modificari la data emiterii, unde, a sustinut aceasta ca se poate observa ca a fost modificata cifra 6 în cifra 8 si ca, totodata, dupa cum a fost întocmita factura, reiese ca expedierea acesteia s-a facut la data de 13.11.2006..
S-a mai mentionat ca asociatia de proprietari nu are fond de reparatii.
Prin completarea la întâmpinarea formulata la data de 29.06.2009, Asociatia de Proprietari nr. 1 a invocat lipsa calitatii sale procesual pasive, învederând ca reparatiile curente în spatiile de folosinta comuna se fac prin contributia directa a proprietarilor si nu pe fonduri generate de asociatia de proprietari si ca sediul asociatiei de proprietari plateste chirie proprietarilor de pe scara 3, bl. 17, iar cheltuielile pentru întretinerea spatiilor de folosinta comuna revine proprietarilor, iar nu chiriasului.
La întâmpinare, au fost anexate, în xerocopie, urmatoarele înscrisuri: Procesul verbal din 29.03.2006, Anunt nr. 16/31.03.2009, Tabelul nominal cu proprietarii bl. 4, sc. 3.
Reclamantul, prin raspunsul formulat la întâmpinare, a învederat ca este eronata sustinerea pârâtilor în sensul ca în anul 2005 vecinii de la etajul 4 i-ar fi facut propunerea de a efectua hidroizolatia, întrucât nu a fost niciodata întrebat cu privire la aceasta problema si ca, oricum în situatia în care s-ar fi facut o astfel de propunere, ea trebuia sa vizeze si pe pârâti, întrucât hidroizolatia de pe acoperis vizeaza coproprietatea fortata.
S-a mai învederat ca, desi pârâtii contesta valoarea lucrarii, acestia au platit o parte din bani, respectiv, suma de 800 de lei, suma ce reprezinta o parte din lucrarile de hidroizolatie, la data de 16.04.2009, deci ulterior notificarii din 20.03.2009.
Prin precizarea luata în sedinta publica din data de 30.06.2009, pârâtii P T, P S si E G au învederat ca sunt de acord sa-i ofere reclamantului suma de 200 de lei, pentru fiecare familie, suma pe care au considerat-o suficienta, în conditiile în care, ceilalti locatari au platit circa 50 de lei de familie.
Pârâtul C V a învederat instantei ca este de acord sa-i ofere reclamantului suma de 150 de lei, în conditiile în care detine în bloc apartament cu 2 camere, situat la parter, ceilalti pârâti având apartament cu 3 camere.
În cauza a fost întocmita o expertiza în specialitatea constructii, lucrarea fiind întocmita de expert V I
Prin precizarea depusa la dosar în data de 04.02.2010, reclamantul a învederat ca solicita obligarea pârâtilor la plata sumei de 3372, 4lei, actualizata cu rata inflatie, în solidar, dat fiind faptul ca lucrarea de hidroizolatie realizata de el este pentru o portiune ce reprezinta proprietate comuna fortata.
A mai învederat ca în situatia în care ar împarti suma de mai sus, pentru fiecare codebitor în parte, ar solicita suma de 843, 1 lei, pentru fiecare codebitor.
Analizând actele si lucrarile dosarului instanta retine ca partile sunt proprietarii unor apartamente ce fac parte din Asociatia de proprietari nr. Tg.- Jiu, care, la rândul sau, este chirias într-un spatiu comun din acest condominium.
Reclamantul este proprietarul unui apartament situat la ultimul etaj, iar din anul 2006 a adus la cunostinta tuturor forurilor competente faptul ca hidroizolatia blocului este degradata si se impune refacerea, deoarece apartamentul sau este puternic afectat de scurgerile de ape pluviale, înregistrând din aceasta cauza un real prejudiciu prin degradarea peretilor din imobil si a bunurilor din apartament.
În acest sens, reclamantul a emis adresa nr. 2278/21.09.2006 catre Asociatia de Proprietari nr. Tg-Jiu, iar ulterior, s-a adresat Inspectoratului Judetean de Constructii în Gorj, care a îndrumat cererea sa catre Primaria Tg-Jiu - Compartimentul Îndrumare Asociatii de Proprietari, institutie de la care, la data de 25.10. 2006, a primit un raspuns în sensul ca s-a realizat o deplasare la fata locului si ca urmeaza ca Asociatia de Proprietari nr. sa se ocupe de lucrarile necesare(fila 15).
Nici dupa aceasta interventie din partea Primariei Tg. - Jiu, Asociatia de Proprietari nr. nu a întreprins nici o actiune în acest sens.
Fata de pasivitatea asociatiei si de situatia creata în apartamentul sau, dat fiind ca era deja toamna si vremea rece urma sa agraveze deteriorarea hidroizolatiei si, pe cale de consecinta, reclamantul ar fi înregistrat un prejudiciu si mai mare, conditiile de locuire devenind improprii unei vieti normale, reclamantul a întreprins propriile actiuni si a demarat procedurile privind întocmirea de proiecte tehnice, memorii tehnice si obtinere de aprobari, demarând chiar lucrarile de constructie cu o firma specializata.
De altfel, si pârâtii recunosc faptul ca aceste lucrari erau necesare dar ei contesta valoarea lor si faptul ca nu s-a obtinut un acord anterior de la locatari.
În ce priveste acest acord, si faptul ca reclamantul a realizat aceste lucrari, desi prin lege ele sunt date în sarcina asociatiilor de proprietari, este o chestiune impusa de atitudinea de pasivitate a Asociatiei de Proprietari nr. si de starea de degradare în care se aflau bunurile reclamantului si de disconfort al acestuia în privinta locuintei. Este cert ca initial reclamantul nu a dorit sa întreprinda personal aceste actiuni, el informând, mai întâi, atât asociatia cât si Inspectoratul în Constructii si chiar Primaria Tg.- Jiu, dar din moment ce aceste institutii abilitate nu au realizat nici un act material în remedierea situatiei, reclamantul a fost determinat de atitudinea lor, sa întreprinda el aceste acte materiale pentru a-si apara integritatea bunurilor ce se degradau si a sanatatii care avea de suferit din cauza conditiilor de locuit, ce deveneau improprii, ca urmare a degradarilor de la acoperis si a scurgerilor de ape pluviale în apartamentul sau.
Astfel, realizarea lucrarii prin licitatie este prevazuta de lege pentru cazul în care aceasta se realizeaza de catre Asociatia de Proprietari, iar nu de un coproprietar care, persoana fizica fiind, nu are obligatia si nu poate sa realizeze o licitatie.
Cât priveste valoarea acestor lucrari, rezulta din raportul de expertiza ca valoarea lucrarilor a fost de fapt mai mare, dar unele lucrari au fost suportate exclusiv de reclamant si acesta a solicitat sa nu fie incluse . În aceste conditii si având în vedere ca procesul civil este guvernat de principiul disponibilitatii, au fost avute în calcul numai lucrarile indicate si care,s-a apreciat de expert, erau absolut necesare. S-a mai retinut din raportul de expertiza ca lucrarea s-a realizat cu obtinerea tuturor avizelor si proiectelor legale si ca ea corespunde din punct de vedere tehnic normativelor de executie pentru acest gen de lucrari , având inclusiv termen de garantie.
Tot din raportul de expertiza rezulta ca lucrarea are o valoare de 4984,7 lei si ca aceste lucrari erau necesare, se impuneau .
Din actele existente la dosar, rezulta ca reclamantul a achitat pretul lucrarii, conform facturii nr. 23/13.11.2008.
Din aceasta suma reclamantul a recuperat suma de 800 lei astfel ca a mai ramas de recuperat suma de 4184,7lei . Cu toate acestea, reclamantul a solicitat o suma mai mica 3372, 4 lei, iar cum procesul civil este guvernat de principiul disponibilitatii iar potrivit art. 129 alin. 6 C. pr. civ., judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii, iar acestia nu pot acorda mai mult decât s-a cerut, instanta urmeaza sa retina ca suma de 3372, 4 lei este cea pe care reclamantul trebuie sa o recupereze.
De altfel, chiar reclamantul a aratat ca suma de 3372, 4 lei reprezinta diferenta dintre suma pe care a achitat-o reclamantul conform facturii nr. 23/13.11.2008 si cea pe care a recuperat-o deja.
Astfel,fata de cele expuse, instanta apreciaza ca din probele administrate în cauza rezulta faptul ca reclamantul a suportat toate cheltuielile aferente hidroizolatiei acoperisului imobilului aflat în coproprietate fortata.
Din motivele expuse si din interpretarea dispozitiilor art 2din Lg. 230/2007 raportate la art. 43-46 din HG. 1588/2007, instanta apreciaza ca cererea reclamantului este în principiu întemeiata, deoarece reparatiile a caror valoare a suportat-o sunt realizate la o parte din imobil aflata în proprietate comuna pe cote parti, iar potrivit acestor dispozitii legale, coproprietarii dintr-un condominiu au obligatia sa suporte cheltuielile pentru partile din imobil aflate în proprietate comuna.
Conform disp. art. 43 HG 1588/20072" Cheltuielile pe cota-parte indiviza de proprietate, în functie de suprafata utila a apartamentelor si a spatiilor cu alta destinatie decât aceea de locuinta, reprezinta cheltuielile efectuate pentru administrarea, întretinerea, repararea, exploatarea si, dupa caz, consolidarea partilor de constructii si instalatii din condominiu aflate în proprietate comuna."
Potrivit disp. Art. 47 -49 din HG1588/2007, "Cheltuielile asociatiei de proprietari sunt urmatoarele:
a) cheltuieli pe numar de persoane care locuiesc sau desfasoara activitati în proprietati individuale;
b) cheltuieli pe consumuri individuale;
c) cheltuieli pe cota-parte indiviza, în functie de suprafata utila a proprietatii individuale;
d) cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociatiei de proprietari;
e) cheltuieli pe consumatori tehnici;
f) cheltuieli de alta natura.
ART. 48
(1) Stabilirea si repartizarea sumei care priveste proprietatea comuna ce revine fiecarui proprietar din cadrul condominiului se fac proportional cu cota-parte indiviza din proprietatea comuna.
(2) Cheltuielile efectuate de asociatia de proprietari pentru plata unor servicii de utilitati publice sau de alta natura, legate de proprietatile individuale din condominiu si care nu se factureaza individual pe fiecare dintre acestea, se repartizeaza dupa acelasi criteriu care a stat la baza emiterii facturii, în conformitate cu prevederile contractului încheiat cu furnizorul respectivului serviciu.
ART. 49
(1) Asociatia de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizari pentru orice suma cu titlu de restanta, afisata pe lista de plata. Penalizarile nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere si se vor aplica numai dupa o perioada de 30 de zile care depaseste termenul stabilit pentru plata, fara ca suma penalizarilor sa poata depasi suma la care s-au aplicat.
(2) Termenul de plata a cotelor de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari, afisate pe lista lunara de plata, este de maximum 20 de zile calendaristice.
(3) Sumele rezultate din aplicarea penalitatilor de întârziere vor face obiectul fondului de penalitati al asociatiei de proprietari si se vor utiliza numai pentru plata penalizarilor impuse asociatiei de proprietari de catre terti si pentru cheltuieli cu reparatiile asupra proprietatii comune sau alte cheltuieli de natura administrativa.
Potrivit dispozitiilor art. 25 din HG1588/2007,"(5) Asociatia de proprietari va constitui un fond pentru repararea partilor de constructii/instalatii aflate în proprietate comuna, fond cu perioada de folosire limitata, care va fi depus în contul asociatiei de proprietari si nu va putea fi folosit decât cu acordul adunarii generale a asociatiei de proprietari, în conformitate cu bugetul de venituri si cheltuieli.
(6) Veniturile obtinute de asociatia de proprietari din activitati economice sau din alte activitati desfasurate se constituie ca fond special si se vor utiliza în exclusivitate pentru îmbunatatirea confortului si eficientei condominiului, pentru întretinerea si repararea proprietatii comune, potrivit <LLNK 12007 230 10 202 45 40>art. 45 alin. (3) din Legea nr. 230/2007. În aceste venituri se cuprind si cele obtinute din închirierea unor spatii aflate în proprietate comuna indiviza, a spatiilor pentru instalarea de reclame si pentru serviciul de televiziune prin cablu, firme luminoase, precum si alte venituri obtinute din orice sursa, în conditiile legii. Aceste venituri se constituie ca surse proprii ale asociatiei de proprietari, nu se platesc proprietarilor, nu pot fi folosite la constituirea sau la completarea fondului de rulment si nu pot fi folosite la plata facturilor emise de furnizorii de servicii publice de utilitati. Acest fond va fi depus în contul asociatiei de proprietari si nu va putea fi folosit decât cu acordul adunarii generale a asociatiei de proprietari, în conformitate cu bugetul de venituri si cheltuieli."
Astfel cum rezulta din dispozitiile de nai sus, aceste cheltuieli nu pot face obiectul unei obligatii solidare, asa cum a solicitat initial reclamantul si nici al unei sume individuale stabilita în mod arbitrar, ci ele se calculeaza conform legii, pe cote parti.
De asemenea, legea prevede ca strângerea fondurilor si recuperarea acestor cheltuieli de la coproprietari cad în sarcina asociatiilor de proprietari.
Din aceste motive, instanta apreciaza ca fata de reclamant, numai pârâta Asociatia de Proprietari nr. are obligatia de plata, ea având obligatia de a crea astfel de fonduri si de a realiza aceste lucrari, urmând ca ea sa recupereze potrivit legii, aceste sume .
Este de retinut ca obligatia efectuarii acestor lucrari si recuperarii sumelor cheltuite, revine prin lege, asociatiilor de proprietari , ceea ce conduce la concluzia ca reclamantul nu a îndeplinit o obligatie ce revenea tuturor proprietarilor, ci a efectuat lucrarea în locul asociatiei astfel ca, aceasta este cea care trebuie sa raspunda fata de reclamant, deoarece ea este cea care nu si-a îndeplinit obligatiile si din cauza atitudinii ei pasive reclamantul a fost fortat sa îndeplineasca sarcini ce reveneau asociatiei.
Faptul ca pârâta Asociatia de Proprietari nr. nu are create aceste fonduri, este irelevant pentru fondul cauzei deoarece legea ( textele mai sus citate ) prevad pentru pârâta obligativitatea crearii acestor fonduri si folosirea lor în aceste scopuri iar atitudinea pasiva a pârâtei în îndeplinirea obligatiilor legale nu trebuie sa creeze nici unui coproprietar prejudicii.
Din motivele expuse, instanta apreciaza ca reclamantul nu poate recupera aceste cheltuieli direct de la coproprietari, cu atât mai mult cu cât a chemat în judecata numai o parte dintre acestia,iar potrivit legii, obligatia de a suporta aceste cheltuieli incumba tuturor coproprietarilor din imobil, pe cote parti , astfel cum prevede legea.
Din aceleasi motive si fata de aceleasi dispozitii legale, instanta apreciaza ca fiind neîntemeiata exceptia lipsei calitatii procesual pasive invocata de pârâta Asociatia de Proprietari nr. , aceasta fiind, asa cum am expus, cea care are obligatia de a avansa cheltuielile pentru aceste lucrari si de a alcatui fondurile necesare lucrarilor descrise, prin calculul pe cote parti a cheltuielilor fiecarui coproprietar.
În ce priveste cererea de reactualizare a acestei sume, instanta o apreciaza ca fiind si ea întemeiata, deoarece reclamantul a facut aceasta cheltuiala anterior, iar de la momentul efectuarii si pâna la momentul platii efective creste indicele de inflatie iar pentru recuperarea integrala a prejudiciului reclamantul trebuie sa primeasca o suma care la momentul platii sa asigure aceeasi cantitate de bunuri si servicii ca si la momentul la care el a facut aceasta cheltuiala.
Vazând si disp. Art. 274 C.pr. civ., potrivit carora partea care "cade " în pretentii va suporta cheltuielile de judecata, instanta urmeaza sa oblige pe pârâta Asociatia de Proprietari nr. si la plata acestor cheltuieli respectiv, onorariu expert si taxa de timbru, aceste cheltuieli fiind singurele cheltuieli dovedite în conditiile prevazute de art. 1169 C. civ..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge exceptia lipsei calitatii procesual pasive invocata de pârâta Asociatia de Proprietari nr. .
Admite în parte actiunea având ca obiect pretentii, formulata de catre reclamantul P Du, domiciliat în Tg-Jiu, str. U, bl. , sc. 3, et. 4, ap. 58, jud. Gorj, în contradictoriu cu pârâtii Asociatia de proprietari nr. Tg-Jiu, cu sediul în Tg-Jiu, str. U, bl. , sc. 3, parter, jud. Gorj, C V, domiciliat în Tg-Jiu, str. , bl. , sc. 3, ap. 41, E G, domiciliat în Tg-Jiu, str. U, bl. , sc. 3, ap. 46, Gorj, P S domiciliata în Tg- Jiu, str. U, bl., sc. 3, ap. 50, jud. Gorj si PT, domiciliat în Tg-Jiu, str. U, bl. sc. 3, ap. 54, jud.Gorj.
Obliga pârâta Asociatia de Proprietari nr. sa plateasca reclamantului suma de 3372, 4 lei, actualizata pâna la data platii efective, reprezentând despagubiri civile si suma de 976 lei, reprezentând cheltuieli de judecata.
Respinge actiunea formulata, fata de pârâtii C V, E G, P S, P T.
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata în sedinta publica din data de 16.02.2010, la Judecatoria Tg-Jiu.
Presedinte, Grefier,
Red. P.J./ Th. A.M.G.
8 ex/11.03.2010
1
Judecătoria Câmpulung
somaţia de plată
Curtea de Apel București
Imputaţia plăţii şi probele în materie comercială
Judecătoria Buhuși
Ordonanţă de plată
Judecătoria Pitești
somaţie de plată
Curtea de Apel Constanța
Contract de lucrari – pretentii. Competenta materiala. Nestipularea explicita a clauzei care prevede locul executarii contractului.