Plângere contravenţională

Cod operator 2445

R O M Â N I A

JUDECATORIA TÂRGU JIU

Sentinta civila Nr. 6120

Sedinta publica de la 22 Septembrie 2010

Completul compus din:

PRESEDINTE ANDREEA DANIELA TITERLEA

Grefier ELENA VODISLAV

Pe rol solutionarea cauzei civile având ca obiect plângerea contraventionala formulata de contestatorul B. A. în contradictoriu cu intimatul I. J. P.

La apelul nominal facut în sedinta publica  sunt lipsa partile.

Procedura este legal îndeplinita.

Actiunea este scutita de plata taxei de timbru si a timbrului judiciar.

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, care arata ca petentul a depus la dosar prin serviciul de registratura al instantei concluzii scrise.

În temeiul art. 167 C.pr.civ., apreciind asupra pertinentei, utilitatii si concludentei probelor solicitate, instanta a încuviintat partilor proba cu înscrisuri.

Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau exceptii de invocat, instanta constata cauza în stare de judecata, în temeiul art.150 C.porc. Civ. retine cauza spre solutionare.

I N S T A N T A

Deliberând asupra cauzei civile de fata,  retine urmatoarele :

La data de 15.07.2007, sub nr. 13535/318/2010, pe rolul acestei instante a fost înregistrata plângerea contraventionala formulata de contestatorul B. A.  împotriva procesului-verbal seria 6475441/16.06.2010 întocmit de intimat.

În motivarea plângerii, contestatorul a aratat ca prin actul de contraventie mentionat a fost sanctionat în baza dispozitiilor art. 108 lit a pct 8 si art. 99 alin 2 dirn OUG 195/2002 pe considerentul ca a parcat autoturismul proprietate personala la o distanta mai mica de 25 metri de coltul intersectiei dintre strada Traian cu str. Geneva .

A mai sustinut petentul ca cele aratate în procesul verbal de contraventie nu sunt reale neexistând vreun indicator care sa reprezinte stationarea interzisa acolo unde a parcat autoturismul în data de 16 06 2010 si desi a vrut sa faca obiectiuni în acest sens agentul constatator a precizat eronat în cuprinsul procesului verbal ca refuza sa faca obiectiuni.

Petentul a precizat ca acesta a fost si motivul pentru  care nu a semnat procesul verbal de contraventie si ca nu a fost dispusa vreo persoana sa semneze în calitate de martor actul de contraventie.

Petentul a mai aratat ca procesul verbal de contraventie a fost încheiat cu încalcarea dispozitiilor art. 19 din OUG 2/2001 referitoare la necesitatea semnarii procesului verbal de catre un asistent.

În drept, si-a întemeiat cererea pe dispozitiile O.U.G. nr. 195/2002 si OUG 2/2001.

Actiunea este scutita de plata taxei de timbru si a timbrului judiciar, conform art. 15 lit. i). din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.

Intimatul nu a formulat întâmpinare, desi a fost citat cu aceasta mentiune, însa a depus la dosar raportul agentului constatator, copia procesului verbal contestat, o plansa fotografica si o nota cu abateri de la normele rutiere .

La termenul din data de 22.09.2010, în temeiul art. 167 C.pr.civ., apreciind asupra pertinentei, utilitatii si concludentei probelor solicitate, instanta a încuviintat partilor proba cu înscrisuri.

În cadrul probei cu înscrisuri, contestatorul a depus, în original, procesul-verbal (fila 5).

Analizând actele dosarului, precum si ansamblul probatoriu administrat în cauza, instanta  retine ca urmatoarele:

Din continutul procesului-verbal seria CC nr. 6475441/16.06.2010, instanta  constata ca intimatul Inspectoratul Judetean de Politie Gorj i-a aplicat contestatorului Becheru Andrei sanctiunea constând în 2 puncte-amenda în cuantum de 120 de lei, retinându-se savârsirea contraventiei de oprire la mai putin de 25 m înainte de intersectie si dupa aceasta, contraventie prevazuta de art. art. 108 lit a pct 8 din O.U.G. nr. 195/2002, descrisa de 142 lit. f din H.G. nr. 1391/2006 de aprobare a Regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 si sanctionata de art. 99 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002.

La rubrica "Obiectiuni" din procesul-verbal, s-a mentionat ca petentul refuza sa îl semneze.

În fapt, se constata ca, la data de 16.06.2010, la ora 09.58, petentul  a oprit autoturismul marca BMV 530D cu  numar ce înmatriculare GJ-98-BTZ, la o distanta mai mica 25 de metri de coltul intersectiei str. Traian cu str. Geneva.

Analizând continutul procesului-verbal contestat, sub aspectul legalitatii întocmirii sale, instanta retine ca fapta pentru care a fost sanctionat contestatorul întruneste elementele constitutive ale contraventiei prevazute de art. 142 lit. f din H.G. nr. 1391/2006 si sanctionate de art. 99 alin. 2 rap. la art. 108 alin. 1 pct. 8 din O.U.G. nr. 195/2002, aceea de a opri autoturismul la mai putin de 25 m de coltul intersectiei.

În temeiul art. 142 lit. f din H.G. nr. 1391/2006 de aprobare a Regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, contestatorul avea obligatia sa nu opreasca autoturismul la mai putin de 25 m de coltul intersectiei.

Potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, instanta are obligatia sa verifice procesul-verbal atât sub aspectul legalitatii, cât si al temeiniciei întocmirii sale.

Astfel, pentru lamurirea tuturor aspectelor de fapt si de drept necesare aflarii adevarului si justei solutionari a cauzei, respectând dreptul la un proces echitabil consacrat prin art. 6 paragraful 1 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si în baza art. 129 alin. 4 si 5 C.pr.civ., instanta a administrat toate probele admise de lege si ale caror pertinenta, concludenta si utilitate le-a verificat cu respectarea principiului egalitatii partilor,  instituit ca garantie implicita a desfasurarii procesului în conditii de echitate.

Prezentul litigiu trebuie sa ofere garantiile procesuale recunoscute si garantate de articolul 6 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, ratificata de România prin Legea nr. 30/1994, care, în baza articolului 11 din Constitutia României, face parte din dreptul intern si are prioritate în temeiul articolului 20 alin. 2 din legea fundamentala.

Aceasta deoarece, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, acest gen de contraventie, referitoare la circulatia pe drumurile publice, intra în sfera "acuzatiilor în materie penala" la care se refera primul paragraf al articolului 6 din Conventia Europeana. La aceasta încadrare conduc doua argumente : pe de o parte, norma juridica care sanctioneaza astfel de fapte are caracter general - O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice se adreseaza tuturor cetatenilor, iar pe de alta parte, sanctiunile contraventionale - principala si complementara - aplicabile urmaresc un scop preventiv si represiv.

În jurisprudenta sa, cauza Maszini vs. României din 2006, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat ca aceste criterii, care sunt alternative, iar nu cumulative, sunt suficiente pentru a demonstra ca fapta în discutie are caracter penal, în sensul art. 6 din Conventie.

Instanta a apreciat, de asemenea, ca lipsa gravitatii pedepsei aplicate petentului, respectiv sanctiunea principala constând în aplicarea a 2 puncte-amenda în cuantum de 120 lei nu poate priva o contraventie de caracterul sau inerent penal, în acceptiunea Curtii Europene a Drepturilor Omului - Cauza Ozturc vs. Germania.

Pe cale de consecinta, petentului îi sunt recunoscute si garantiile specifice în materie penala din art. 6 din Conventia Europeana, printre care si prezumtia de nevinovatie.

Din probatoriul administrat,  instanta a retinut ca petentul nu a respectat obligatia impusa prin dispozitiile legale sus-mentionate, întrucât a oprit autoturismul marca BMV 530D cu  numar ce înmatriculare GJ-98-BTZ, la o distanta mai mica 25 de metri de coltul intersectiei str. T. cu str. Ge.

Astfel, din fotografia depusa la dosar, se observa ca acesta a oprit autoturismul la o distanta mai mica 25 de metri de coltul intersectiei str. T. cu str. Ge.

În aceste împrejurari, instanta constata ca petentul a savârsit contraventia prevazuta de art. 142 lit. f din H.G. nr. 1391/2006 si sanctionata de art. 99 alin. 2 rap. la art. 108 alin. 1 lit. a pct. 8 din O.U.G. nr. 195/2002.

Procesul-verbal de contraventie beneficiaza de prezumtia relativa de legalitate si temeinicie, prezumtie ce se desprinde din interpretarea art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, modificata, si face dovada asupra situatiei de fapt si a încadrarii juridice pâna la proba contrara, sarcina probei revenindu-i contestatorului, care însa nu a reusit, sa înlature aceasta prezumtie. În acest context, instanta  retine ca petentul nu a dovedit faptul ca s-ar fi conformat dispozitiilor legale sus-mentionate, dispozitii în baza carora a fost sanctionat contraventional.

Fata de aspectele precizate, instanta apreciaza ca petentul nu a rasturnat prezumtia de legalitate si de temeinicie de care se beneficiaza procesul verbal, fiindu-i încalcat dreptul petentului la aparare, asa cum s-a pronuntat si Curtea Europeana Drepturile Omului în cauze precum  Salabiacu C. Frantei . În acest context, Curtea mentioneaza ca prezumtiile de fapt sau de drept opereaza în toate sistemele de drept si nu sunt interzise de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, în masura în care statul respecta limite rezonabile, având în vedere importanta scopului urmarit, dar si respectarea dreptului la aparare (cauza Västberga Taxi Aktiebolag si Vulic împotriva Suediei).

Cât priveste controversa legata de valoarea probatorie a procesului-verbal de contraventie, instanta aprecieza ca, în masura în care acesta nu este afectat de vicii de legalitate, valoarea sa probatorie nu trebuie exclusa. În raport de principiile stabilite de Curte, ar fi lipsit de logica sa le fie recunoscut statelor parte la Conventie dreptul de a investi organe administrative cu competenta de sanctionare a unor fapte minore (a se vedea in acest sens cauza Lauko imp. Slovacia, hotarare din 2 septembrie 1998, § 64), fiind conforma Conventiei procedura de aplicare si executare a unei sanctiuni contraventionale pe baza unui act necontestat în fata unei instante, având implicit si valoare probatorie, iar în momentul formularii unei contestatii judiciare împotriva unui alt act de acelasi gen, acordarea unei relevante probatorii acestuia sa contravina Conventiei.

Sub aspectul conditiilor de forma, instanta  constata ca procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea cerintelor de legalitate prevazute de art. 16 si art. 17 din O.G. nr. 2/2001, sub sanctiunea nulitatii absolute. Asadar, s-a retinut ca procesul-verbal contestat cuprinde toate mentiunile la care dispozitiile legale mentionate fac referire.

Cu privire la sustinerile petentului conform carora desi a vrut sa faca obiectiuni  agentul constatator a precizat eronat în cuprinsul procesului verbal ca refuza sa faca obiectiuni, instanta apreciaza ca pentru respectarea dreptului la aparare a contravenientului, si în lumina jurisprudentei  a Curtii Europene a Drepturilor Omului (cauzele  Anghel c. România si Grecu c. România), chiar a prezumtiei sale de nevinovatie, O.G. nr. 2/2001 (art. 16 alin. 7) mai impune o obligatie pentru agentul constatator, sub sanctiunea unei nulitati exprese, vatamarea fiind prezumata : în momentul încheierii procesului-verbal, agentul constatator este obligat sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare si daca petentul întelege sa faca astfel de mentiuni sa îi permita acest lucru. Obiectiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mentiuni", sub sanctiunea nulitatii relative a procesului-verbal.

Instanta retine ca, pentru a putea invoca o cauza de nulitate virtuala, se cere ca petentul sa justifice o vatamare produsa prin viciul care afecteaza actul de procedura, instanta urmând a analiza, sub aspectul temeiniciei procesului verbal, care ar fi fost obiectiunile contravenientului, iar în ipoteza în care acestea nu exista sau sunt nesemnificative, rezulta ca petentul nu poate justifica nicio vatamare.

Aceasta interpretare reiese si din recursul în interesul legii XXII/19 martie 2007, prin care Sectiile Unite ale Înalte Curti de Casatie si Justitie au statuat, cu putere obligatorie, ca nerespectarea de catre agentul constatator a obligatiei de a aduce la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare atrage nulitatea relativa a procesului verbal.

Or, potrivit art. 105 alin. 2 Cod procedura civila (coroborat cu art. 47 din OG 2/2001, care prevede ca dispozitiile acestei ordonante se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila), nulitatea relativa a unui act de procedura este aplicabila numai daca partii i s-a adus o vatamare care nu poate fi înlaturata decât prin anularea actului.

Instanta constata casustinerile petentului care  a aratat ca procesul verbal de contraventie a fost încheiat cu încalcarea dispozitiilor art. 19 din OUG 2/2001 referitoare la necesitatea semnarii procesului verbal de catre un asistent sunt neîntemeiate, având în vedere dispozitiile art.19  alin .(1)-(3) care prevede ca procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul în care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste împrejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnatura acestuia. In lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.

În cauza de fata agentul constator a mentionat motivul pentru care procesul verbal nu cuprinde semnatura unui martor asistent aratând ca acesta a fost întocmit la sediul sediul S. R. si nu se afla nici un martor asistent.

Fata de aspectele prezentate, instanta apreciaza ca petentul a avut posibilitatea ca prin plângerea  contraventionala sa arate care sunt obiectiunile sale pentru a fi analizate în cadrul unui proces echitabil.

De asemenea, petentul a mai aratat ca în fata autoturismului sau era parcata o alta masina al carei conducator auto nu a fost sanctionat contraventional. Instanta apreciaza ca datele precizate nu prezinta relevanta atâta vreme cât raspunderea contraventionla este personala si în prezenta cauza se analizeaza daca procesul verbal încheiat petentului întruneste conditiile de legalitate si temeinicie, nu si alte aspecte care exced prezentei cauze.

În privinta temeiniciei procesului-verbal contestat, în baza art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sanctiunea se aplica în limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savârsite, tinându-se seama de împrejurarile în care a fost savârsita fapta, de modul si mijloacele de savârsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Astfel, în concret, pentru savârsirea acestei contraventii, potrivit art. 108 alin. 1 lit. a pct. 8 din O.U.G nr. 195/2002, intimatul i-a aplicat contestatorului sanctiunea constând în 2 puncte-amenda în cuantum de 120 de lei.

Potrivit art. 98 alin. 4 lit. a din O.U.G. nr. 1985/2002 privind circulatia pe drumurile publice, clasa I de sanctiuni este de la 2 la 3 de puncte-amenda.

De asemenea, s-a retinut ca au fost respectate si dispozitiile art. 108 alin. 1 lit. a pct. 8 din O.G. nr. 195/2002 referitoare la aplicarea celor 2 puncte de penalizare pentru savârsirea acestei contraventii.

Însa, prin aplicarea acestei sanctiuni, instanta apreciaza ca intimatul nu a realizat o corecta individualizare a sanctiunii, în raport de gravitatea redusa a faptei savârsite, procesul-verbal, nerespectând  conditia de proportionalitate cu gradul de pericol social  al faptei savârsite, tinându-se seama de împrejurarile în care a fost savârsita fapta, de scopul urmarit si de urmarea produsa.

În acest sens, instanta apreciaza ca autoturismul a stationat doar pe o perioada scurta de timp  la o distanta mai mica 25 de metri de coltul intersectiei str. Traian cu str. Geneva. Asa cum reiese din raportul agentului constatator  în data de 16.06.2010, orele 09.58 la fata locului se afla si autovehiculul S.C. T. S.A. ce se ocupa cu ridicarea autovehiculelor oprite neregulamentar pe raza Municipiului Tg.-Jiu, care nu a ridicat masina petentului pentru ca acesta s-a întors la autovehicul  si a prezentat documentele pentru control. Astfel, instanta apreciaza ca se confirma sustinerile petentului din concluziile scrise care a precizat ca a stationat masina doar pentru o perioada scurta de timp pentru a rezolva o problema de serviciu. La aceste aspecte se mai adauga si faptul de notorietate legat de lipsa locurilor de parcare în zona. În acest sens, asa cum s-a apreciat de catre literatura de specialitate, instanta se poate folosi în pronuntarea solutiei de un fapt notoriu de un numar foarte mare de persoane, partile urmând a fi dispensate de a mai administra probe pentru dovedirea lor.

Orice sanctiune juridica, inclusiv cea contraventionala, nu reprezinta scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de resposabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile sa se aplice sanctiunea amenzii. Sanctiunile juridice constituie nu mijloace de razbunare a societatii, ci de prevenire a savârsirii faptelor ilicite si de educare a persoanelor vinovate. În consecinta, în faptelor care, în concret au  un grad de pericol social scazut, scopul sanctiunilor contraventionale se poate realiza si prin aplicarea unei masuri de atentionare a contravenientului, respectându-se necesitatea proportionalitatii între fapta comisa si sanctinuea aplicata. Aceasta întrucât proportionalitatea între fapta comisa si consecintele ei este una din cerintele impuse prin jurisprudenta Curtii Europeane a Drepturilor Omului în materia aplicarii oricaror masuri restrictive de drepturi (cauzele Muller si Handyside ).

În consecinta, potrivit considerentelor de fapt si a dispozitiilor legale mentionate pe parcursul considerentelor, precum si în baza probelor pertinente, utile si concludente administrate, constatând ca plângerea este întemeiata în parte, instanta va admite în parte plângerea, va anula în parte procesul-verbal, va dispune înlocuirea sanctiunii principale constând în 2 puncte-amenda în cuantum de 120 lei cu sanctiunea "Avertisment" si va  mentine celelalte dispozitii ale procesului-verbal de contraventie.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

  ÎN NUMELE LEGII,

  HOTARASTE:

Admite plângerea contraventionala formulata de petentul B.A. în contradictoriu cu intimata  I. J. de P.  Gorj, în parte.

Dispune înlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale de 120 lei, aplicata prin procesul-verbal de contraventie seria CC nr. 6475441/16.06.2010 emis de P. C. Craiova, cu sanctiunea "Avertisment", ce va fi comunicata petentului.

Mentine celelalte dispozitii ale procesului-verbal de contraventie.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica din 22.09.2010 la Judecatoria Târgu-Jiu.

Presedinte,

ANDREEA DANIELA TITERLEA Grefier,

ELENA VODISLAV

Red./ tehnored. A.T.

4 ex.

27 Septembrie 2010

1

Domenii speta

Spete similare