Sentinţa civilă nr. 669

Dosar nr. 1698/322/2014

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TÂRGU SECUIESC

SENTINŢA CIVILĂ NR. 669

Şedinţa publică din 1 octombrie 2014

Instanţa constituită din:

PRESEDINTE: BUTA MIHAELA-CARLA

 GREFIER: NAGY ELENA CECILIA

Pe rol fiind pronunţarea hotărârii acţiunii civile privind pe reclamantul T.I. în contradictoriu cu pârâtul T. R., având ca obiect ordonanţă preşedinţială.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în şedinţa publică din 30 septembrie 2014, fiind consemnată în încheierea de şedinţă de la acel termen, care face parte integrantă din prezenta când, instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru azi 1 octombrie 2014 când, în aceeaşi compunere, a hotărât următoarele:

I N S T A N Ţ A

Deliberând constată că:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Secuiesc sub numărul ……../2014, reclamantul T.I., în contradictoriu cu pârâtul T. R., a solicitat pe calea ordonanţei preşedinţiale obligarea pârâtului T. R. să restabilească situaţia anterioară a imobilului înscris în CF nr. ……., ………., sub nr. top …….. casă din lemn, şură cu grajd şi grădină, situat în com. …………, sat. ……………., str. Szaladar nr. adm. ………….., jud. Covasna, coproprietate a părţilor, în sensul obligării acestuia la deblocarea/dezobturarea tronsonului de canalizare pentru ape menajere, aflat pe partea de imobil locuită de pârât( cu nr. adm. 1236), care asigură deopotrivă preluarea şi scurgerea apelor menajere provenite din partea de imobil locuită de reclamant, (cu nr. adm. 1237), iar în caz de opunere, autorizarea reclamantului, pe cheltuiala pârâtului, să execute toate lucrările necesare restabilirii situaţiei anterioare a imobilul în sensul arătat mai sus.

Se solicită judecarea de urgenţă şi cu precădere a cererii, cu cheltuieli de judecată.

În motivare se arată că în esenţă că părţile, fraţi, au dobândit prin donaţie de la tatăl lor imobilul înregistrat în prezent sub nr. adm. 1236,1237, în care locuiesc în prezent, imobil ce a fost iniţial folosit ca o unică gospodărie. În urmă cu circa 20 de ani, după discuţii avute în familie, s-a hotărât ca cei doi fraţi să îşi delimiteze partea de imobil pe care o foloseşte fiecare, casa iniţială, după transformările autorizate prin autorizaţie de construcţie devenind un duplex. Cu acest prilej, părţile şi-au împărţit şi curtea, fiecare dintre fraţi având în posesie câte o parte din aceasta.

Partea nouă de clădire a fost conectată la instalaţia de apă deja existentă. Toate părţile de uz comun ale construcţiei iniţiale, inclusiv instalaţia de apă a potabilă au rămas în continuare în proprietate şi folosinţă comună.

 Cu ocazia transformărilor şi modernizării construcţiei iniţiale, cei doi fraţi au edificat şi o instalaţie de canalizare care deserveşte imobilul împărţit în cele două gospodării. Traseul pe care îl urmează aliniamentul canalizării este următorul: porţiunea aferentă locuinţei reclamantului trece din baia acestuia, în partea de curte folosită de pârât, de unde preia apa menajeră a acestuia, se reîntoarce în curtea reclamantului, parcurge o distanţă de câţiva metri şi în final se devarsă în căminul colector situat în partea de curte a reclamantului.

Relaţiile dintre cei doi fraţi s-au deteriorat în timp, concretizându-se în certuri, plângeri reciproce la poliţie, ocazie cu care pârâtul a proferat diverse injurii la adresa familiei reclamantului, şi ameninţări, printre care şi aceea că îi va tăia apa potabilă şi îi va astupa ţeava de canalizare comună, astfel încât să rămână fără utilităţi.

La data de 10.09.2014, orele zece, soţia reclamantului a auzit zgomotele unor lucrări provenite din vecini, după care a constatat că toată apa menajeră ce trebuia evacuată prin ţeava de evacuare comună către bazinul colector, se refula în bucătăria şi baia sa. De la acea dată, nu mai poate folosi apa curentă, neavând posibilitatea de a evacua apa uzată. Astfel, nu se pot desfăşura activităţile domestice fireşti (gătit, igienă corporală, toaletă, curăţenie, etc.) ale familiei sale compusă din trei adulţi şi 3 copii minori.

Având în vedere că întreg imobilul este proprietate comună pe cote părţi, nu este partajat în drept, fiecare copărtaş are dreptul şi obligaţia de a folosi bunul astfel încât să nu tulbure pe celălalt în posesia sa. Până la partaj, fiecare coproprietar deţine o cotă abstractă din drept, care se răsfrânge inclusiv asupra instalaţiei de colectare, evacuare şi eliminare a apelor menajere (aflată în stare de coproprietate forţată), iar desfiinţarea unor lucrări ce fac parte din condominiu, din coproprietatea forţată, obstrucţionând pe celălalt cotitular în folosirea bunului, constituie un abuz ce trebuie sancţionat de către instanţă.

Se solicită restabilirea situaţiei anterioare pe calea ordonanţei preşedinţiale, considerându-se îndeplinite condiţiile art. 996 C.proc. civ. cu privire la aparenţa de drept( mai mult chiar certitudinea de drept, reclamantul fiind coproprietar tabular, iar sistemul de evacuare şi eliminare a apelor uzate a fost folosit în comun de ambele gospodării de decenii), caracterul provizoriu( cât timp persistă starea de coproprietate), existenţa unei stări de urgenţă, în vederea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara ( familia reclamantului este lipsit de posibilitatea a folosi apa potabilă curentă cu posibilitatea eliminării apelor reziduale, în vederea desfăşurării activităţilor domestice fireşti,  în condiţiile vremurilor prezente aceasta reprezentând o necesitate şi nu un lux).

Pârâtul a desfiinţat în mod abuziv şi samavolnic, o parte a instalaţiei comune, creând un real pericol pentru familia reclamantului, care la rândul său ar fi putut şi el să acţioneze la fel, obturând partea de canalizare din curtea sa, dar a înţeles să nu acţioneze astfel.

La cerere au fost ataşate înscrisuri, s-a solicitat interogatoriul pârâtului, proba testimonială cu 2 martori, împuternicirea avocaţială, dovadă plată onorariu avocaţial taxa judiciară de timbru.

În drept au fost invocate prevederile art.996 şi urm. din Cod proc.civilă, raportat la art. 630, 636, 634, 639, 648, 649, 653 Cod. civil.

Pârâtul legal citat a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acţiunii prezente formulată pe calea ordonanţei preşedinţiale, ca nefondată, cu cheltuieli de judecată şi judecarea în lipsă.

În motivarea sa, pârâtul arată în esenţă că ceea ce solicită reclamantul, restabilirea situaţiei anterioare raportată la situaţia de fapt, nu reclamă vreo urgenţă care să se încadreze în condiţiile impuse de art. 996 C.proc. civ. Nu există o aparenţă de drept  care s-ar păgubi prin întârziere, pentru păstrarea căreia ar fi îndreptăţit reclamantul să solicite pe cale ordonanţei preşedinţiale ca acel drept să fie protejat chiar şi provizoriu.

Conducta cu pricina trece pe proprietatea pârâtului, unde există o gospodărie de sine stătătoare, şi a fost desfiinţată tocmai pentru a preveni conflicte viitoare între cele două familii, conflicte generate în mare parte de soţia reclamantului.

Pârâtul precizează că nu e vorba de apa potabilă la care fiecare persoană are dreptul, ci de o simplă canalizare, şi de aceea nu este respectată cerinţa urgenţei impusă de o ordonanţă preşedinţială. Pârâtul arată că a şi început lucrările de separare a conductei, pentru ca fiecare gospodărie să aibă propria sa canalizare, lucrările durează cel mult două săptămâni,  urmând ca şi reclamantul să procedeze la fel, pentru a înceta/evita conflictele viitoare.

Ceea ce solicită reclamantul ar putea constitui obiectul unei servituţi, care vizează nemijlocit fondul cauzei, prin urmare, în acest caz, acţiunea intentată pe calea ordonanţei preşedinţiale este inadmisibilă, neputându-se lua pe această cale măsuri care să rezolve fondul cauzei,  având în vedere şi faptul  că asupra imobilului sunt mai mulţi copropietari. Prin urmare, până la sistarea stării de indiviziune, orice litigiu rămâne fără obiect. De asemenea, se învederează instanţei că sunt multe gospodării care în secolul al XXI-lea se descurcă foarte bine şi fără să aibă o canalizare pentru apa menajeră, iar familia ar putea să se descurce o perioadă de maxim 2 săptămâni, aşa cum se descurcă şi pârâtul.

În drept se invocă dispoziţiile art. 996 alin. 5, art. 451 şi urm. C.proc civ.

Se solicită proba cu martori şi alte probe la nevoie.

La termenul din 23.09.2014, s-a admis pentru ambele părţi proba cu interogatoriul, atât al pârâtului, cât şi al reclamantului, înscrisuri, proba testimonială.

La termenul din 30.09.2014, s-a luat interogatoriul pârâtului, s-au audiat doi martori pentru reclamant. S-a depus pentru reclamant dovada că este plecat din data de 01.09.2014 cu  contract de muncă în Germania.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Reclamantul T. I. şi pârâtul T.R., sunt fraţi şi deţin în coproprietate, alături de alţi coproprietari, cote egale  de 13/168 parte din imobilul înscris în CF nr. …………, …………….., sub nr. top 1523/3,  1524/3-casă din lemn, şură cu grajd şi grădină, situat în com. …………, sat. ………….., str. Szaladar nr. adm. 1236, 1237, jud. Covasna. Imobilul este amenajat conform înţelegerii părţilor realizată cu mai bine de 2 decenii în urmă, în două gospodării distincte, identificate cu nr. administrative 1236 ( pârât) şi 1237 (reclamant). Aceste gospodării sunt deservite de o instalaţie de colectare şi evacuarea ape uzate, comună, edificată de către părţi cu multă vreme în urmă şi folosită ca atare până la data de 10.09.2014. Folosinţa comună a acestei instalaţii nu este contestată de către părţi.

La data de 10.09.2014, pârâtul a efectuat lucrări prin care a blocat/obturat tronsonul de canalizare pentru ape menajere, aflat pe partea de imobil locuită de el, care asigură deopotrivă preluarea şi scurgerea apelor menajere provenite din partea de imobil locuită de reclamant. De la acea dată, familia reclamantului, în prezent plecat cu contract de muncă în străinătate de la 01.09.2014, se află în imposibilitatea de a folosi apa curentă din locuinţă necesară activităţilor domestice fireşti, întrucât apa menajeră nu poate fi evacuată.

Aşa cum rezultă din întâmpinare (fila 24), pârâtul a efectuat lucrările de blocare a instalaţiei de canalizare, în ideea de a efectua lucrări de delimitare definitivă a celor două imobile (pentru a evita alte conflicte cu familia fratelui său). Ulterior, în faţa instanţei, a declarat că instalaţia era veche şi trebuia schimbată (fila 32). A declarat totodată că niciodată nu a notificat pe reclamant cu privire la intenţia sa de a repara instalaţia de canalizare sau de a separa cele două locuinţe şi sub aspectul părţilor comune, instalaţia în speţă, întrucât şi aşa nu vorbeşte cu fratele său de 10 ani, acesta fiind şi motivul pentru care nici nu a ştiut că acesta este placat.

Analizând cererea reclamantului, în raport de situaţia de fapt şi dispoziţiile art.996 Cod proc.civ., instanţa va urmări îndeplinirea condiţiilor impuse de lege pentru admiterea unei ordonanţe preşedinţiale, şi anume urgenţa măsurii, vremelnicia (caracterul temporar al măsurii ce va fi adoptată) şi neprejudecarea fondului. Ordonanţa preşedinţială neavând drept scop rezolvarea fondului litigiului, rezultă că instanţa învestită cu soluţionarea unei asemenea cereri se mărgineşte să stabilească, în raport cu probele prezentate de părţi, în favoarea căreia dintre ele există aparenţa de drept.

Imobilul în care locuiesc cele două familii, delimitat în fapt în două locuinţe, se află în stare de coproprietate obişnuită, fiindu-i aplicabile disp. art. 634 şi urm. din Codul civil,  iar instalaţia de canalizare face parte din categoria bunurilor aflate în coproprietate forţată, în sensul dispoziţiilor art. 646 pct. 3, ca fiind un bun comun afectat utilizării a două sau a mai multor fonduri.

Faţă de acţiunea pârâtului, instanţa apreciază că aparenţa de drept este în favoarea reclamantului, întrucât fiind şi el coproprietar, are dreptul să utilizeze bunul asupra căruia poartă dreptul său, fără a fi stânjenit de către celălalt titular de drept, atât timp cât, la rândul său, nu împiedică folosinţa normală a bunului de către celălalt coproprietar.

Ori, blocându-se instalaţia de evacuare a apelor uzate, reclamantul şi familia sa se văd în imposibilitatea de a folosi utilităţile locuinţei lor, aşa cum le utilizau până la data de 10.09.2014.

În înţelesul art. 636 alin. 1 Cod. Civil, fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun în măsura în care nu schimbă destinaţia şi nu aduce atingere drepturilor celorlalţi coproprietari. Chiar şi în situaţia afirmată de către pârât, că instalaţia era veche şi trebuia reparată, acesta nu avea dreptul decât de a efectua acte de conservare, adică de a repara instalaţia dacă ar fi constatat o defecţiune ce trebuia remediată, şi în niciun caz de a efectua lucrări cu caracter definitiv, cum s-a întâmplat în situaţia de faţă.

Mai mult, aşa cum a reieşit din declaraţia dată, pârâtul nu numai că a intervenit abuziv asupra instalaţiei comune, fără a notifica pe reclamant cu privire la starea instalaţiei sau la  intenţia sa de a-şi efectua o instalaţie nouă, separată, dar nu l-a interesat nici de efectele pe care le-a produs acţiunea sa asupra familiei reclamantului. A efectuat lucrările fără a asigura continuarea folosinţei instalaţiei, mai mult, odată rezolvată situaţia conductei sale, nu a luat măsuri pentru ca şi ceilalţi coproprietari să poată folosi bunul comun.

Din această perspectivă, afirmaţiile sale potrivit cărora fiecare face ce vrea pe proprietatea sa, nu pot fi primite. De asemenea, pârâtul nu a făcut dovada vreunui refuz din partea reclamantului, din care să rezulte că acesta din urmă l-ar fi împiedicat abuziv să repare instalaţia, dacă aceasta, uzată fiind, îl împiedica să folosească propriile utilităţi. Chiar şi în eventualitatea  unui refuz, pârâtul ar fi avut posibilitatea legală de a cere instanţei suplinirea consimţământului reclamantului pentru a repara instalaţia, nefiind permis nimănui de a îngrădi în mod abuziv, nelegal, drepturile celorlalţi coproprietari, de a-şi face dreptate singur.

Urgenţa:

Instanţa apreciază că această condiţie este îndeplinită, având în vedere faptul că familia se află în imposibilitatea de a desfăşura activităţile domestice obişnuite (prepararea hranei, igiena corporală, curăţenia, toaleta, etc). De asemenea, familia are copii de şcoală, care trebuie îngrijiţi. Susţinerile pârâtului cu privire la faptul că multe gospodării se află în aceeaşi situaţie nu pot fi primite, câtă vreme s-a făcut dovada că de ani buni familia locuieşte în condiţii decente, iar acum nimic nu justifică renunţarea la acestea. Nici pârâtul nu a dovedit o situaţie de maximă urgenţă care să fi motivat acţiunea lui, după cum nu a luat nici măsuri ca atingerea drepturilor celuilalt coproprietar să fie minime.  Urgenţa trebuie să existe pe toată durata judecării cauzei, lucru care se regăseşte în speţa de faţă, reclamantul neavând posibilitatea să utilizeze apa curentă, aceasta neputând fi evacuată.

Vremelnicia ( caracterul temporar al măsurii ce se va adopta):

Pe calea ordonanţei preşedinţiale nu se pot lua măsuri definitive care privesc rezolvarea fondului, ci numai măsuri provizorii care tind să preîntâmpine o pagubă iminentă şi ireparabilă. În acest caz,  măsurile se vor dispune până la reglementarea situaţiei juridice  a celor două locuinţe, respectiv un partaj, sau până la găsirea unei soluţii pe cale amiabilă cu privire la modul în care părţile vor înţelege să utilizeze instalaţiile comune.

Neprejudecarea fondului:

Se constată îndeplinită şi condiţia neprejudecării fondului, prin prezenta hotărâre instanţa nepronunţându-se asupra unor măsuri care să privească situaţia legală a celor două locuinţe ce alcătuiesc imobilul în coproprietate. Restabilirea situaţiei anterioare se impune cu atât mai mult, cu cât o altă soluţie ar fi însemnat să se antameze fondul, respectiv ar fi impus efectuarea unui probatoriu mai amplu( eventual o expertiză),  din care să rezulte dacă reclamantul are posibilitatea efectivă de a edifica o instalaţie de canalizare cu un alt traseu decât cel prezent, care să nu mai treacă pe partea de gospodărie a pârâtului, cu sau fără intervenţia în structura locuinţei sale. Un asemenea probatoriu ar fi fost inadmisibil de administrat pe calea sumară a ordonanţei preşedinţiale. De asemenea, ţinând cont de cele afirmate de către pârât prin declaraţia sa, durata lucrărilor de restabilire a situaţiei anterioare este una limitată în timp, 2 zile, astfel încât restabilirea situaţiei anterioare nu poate fi apreciată ca excesivă.

Cu privire la posibilitatea de a se dispune o obligaţie de a face pe calea ordonanţei preşedinţiale, fostul Tribunal Suprem, secţia civilă, prin decizia nr. 779/1982, a apreciat  că ordonanţa preşedinţială este admisibilă, dacă se tinde la încetarea unor acte abuzive. În cazul de faţă, instanţa apreciază că se poate reţine caracterul abuziv al acţiunii pârâtului. Astfel, acesta nu a notificat niciodată pe reclamant cu privire la defecţiunile pe care le-ar fi constatat şi care l-ar fi prejudiciat, şi nici cu privire la intenţia de a separa instalaţia de canalizare. În faţa instanţei  a declarat  că nu-l interesează situaţia reclamantului, care trebuie să-şi rezolve singur de-acum situaţia, a mai susţinut că familia acestuia poate să se descurce şi în condiţii precare la fel ca în multe alte gospodării. Astfel, în mod abuziv  a luat decizia de a efectua lucrări cu caracter  definitiv, fără a se consulta cu celălalt coproprietar, fără a lua eventual, măsuri de a diminua inconvenientele unei asemenea acţiuni, mai mult, în faţa instanţei nu a arătat nici un regret faţă de cele petrecute. În aceste condiţii, contrar susţinerii pârâtului, instanţa poate aprecia că acţiunea acestuia s-a grevat pe situaţia conflictuală existentă între fraţi, având astfel caracter abuziv, chiar de răzbunare.

În consecinţă, având în vedere cele reţinute, instanţa apreciază că cerinţele prevăzute de art. 996 alin. 1 Cod proc. civ. sunt îndeplinite.

Faţă de considerentele ce preced, instanţa urmează să admită cererea conform dispozitivului de mai jos.

Stabileşte în sarcina pârâtului plata sumei de 1550 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru în valoare de 50 de lei şi 1500 lei onorariul avocaţial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Admite cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de către reclamantul T. I., domiciliat în com. ……………….., jud. Covasna, CNP …………….., în contradictoriu cu  pârâtul T.R., domiciliat în …………………….., jud. Covasna,  CNP ………………… şi drept consecinţă,

Obligă pârâtul T.R. să restabilească situaţia anterioară a imobilului înscris în CF nr. ……… ( nr. CF vechi 4950), ………, sub nr. top 1523/3,  1524/3-casă din lemn, şură cu grajd şi grădină, situat în com. ………., sat. …………, str. Szaladar nr. adm. 1236, 1237, jud. Covasna, coproprietate a părţilor, în sensul obligării acestuia la deblocarea/dezobturarea tronsonului de canalizare pentru ape menajere, aflat pe partea de imobil locuită de pârât( cu nr. adm. 1236), care asigură deopotrivă preluarea şi scurgerea apelor menajere provenite din partea de imobil locuită de reclamant, (cu nr. adm. 1237), iar în caz de opunere, autorizează reclamantul, pe cheltuiala pârâtului, să execute toate lucrările necesare restabilirii situaţiei anterioare a imobilul în sensul arătat mai sus.

Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 1550 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

Executorie.

Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare, apelul urmând a fi depus la Judecătoria Târgu Secuiesc.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 01.10.2014.

PREŞEDINTE GREFIER

BUTA MIHAELA CARLA  NAGY ELENA CECILIA

Red.BMC/01.10.2014

Tehn.dact.NEC/02.10.2014

4 ex.

Domenii speta

Spete similare