Săvârşirea de infracţiuni din oug 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura aflate în concurs formal de infracţiuni.

Obiect – săvârşirea de infracţiuni din OUG 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura aflate în concurs formal de infracţiuni.

Cuprins pe materii : Drept penal. Pedepse. Amenda penală. Pedeapsa complementară obligatorie. Procedura în cazul nerecunoaşterii învinuirii. Confiscare specială.

Index alfabetic :

-Lege specială -  OUG 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura

-Amenda penală

-Concurs de infracţiuni

-Condamnare

Rezumat hotărâre :

Instanţa de fond a fost sesizată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi,  prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpatului X.X., pentru săvârşirea infracţiunilor de :

I - pescuitul comercial sau sportiv fără licenţă sau autorizaţie de pescuit şi

 II-  producerea, importul, deţinerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament, fapte prevăzute de art. 64 lit.a) şi k) din OUG 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, ambele cu aplicarea art.38 alin.2 Cod penal.

Prin acelaşi rechizitoriu s-a mai dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului X.Y., pentru săvârşirea infracţiunilor de :

I-pescuitul comercial sau sportiv fără licenţă sau autorizaţie de pescuit ;

II- producerea, importul, comercializarea, deţinerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârşelor, vintirelor, precum şi a altor tipuri de unelte de pescuit comercial şi

III- producerea, importul, deţinerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament, fapte prevăzute de art. 64 lit.a), i) şi k) din OUG 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, toate cu aplicarea art.38 alin.2 din Cod penal.

S-a reţinut că inculpatul X.X., în data de 15.06.2014, a practicat pescuitul comercial pe fluviul Dunărea, folosind o ambarcaţiune care nu poseda licenţă de pescuit şi unelte de pescuit comercial de tip monofilament.

S-a mai reţinut că inculpatul X.Y., care în data de 15.06.2014, a practicat pescuitul comercial pe fluviul Dunărea, folosind o ambarcaţiune care nu poseda licenţă de pescuit şi fără a deţine personal autorizaţie de pescuit, utilizând unelte de pescuit comercial de tip monofilament şi fără a fi autorizat în vederea deţinerii de unelte de pescuit comercial.

 Actele procesuale specifice efectuate in cursul urmăririi penale s-au concretizat în următoarele mijloace materiale de probă : proces-verbal de depistare (fila 9 dosar de urmărire penală),  dovadă ridicare corp delict (fila 10 dosar de urmărire penală), planşă fotografică (filele 11-13 dosar de urmărire penală),  proces verbal de verificare (fila 14 dosar de urmărire penală),  adrese ANPA 2292/15.09.14 şi 1617/19.06.2014 (filele 15-16 dosar de urmărire penală), înscrisuri ambarcaţiune 504 GL (filele 17-24 dosar de urmărire penală), declaraţie martor Z.Z. (filele 25-26 dosar de urmărire penală), declaraţie martor Z.Y. (filele 27-28 dosar de urmărire penală), declaraţii suspecţi/inculpaţi şi procese verbale de aducere la cunoştinţă a învinuirilor (filele 29-38 dosar de urmărire penală).

Procurorul a reţinut că inculpatul X.X. este cetăţean român, necăsătorit, în vârstă de 40 ani, furnalist în cadrul S.C. Mital Steel Galaţi, studii medii, cu menţiuni penale - amenzi administrative. Inculpatul nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii, fiind nesincer şi nu a colaborat cu organele de urmărire penală. Nu au fost dispuse măsuri preventive faţă de inculpat.

Despre inculpatul X.Y. a reţinut că este cetăţean român, în vârstă de 36 ani, fără ocupaţie, studii 8 clase, fără antecedente penale, necăsătorit. Inculpatul nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii, fiind nesincer şi nu a colaborat cu organele de urmărire penală.  Nu au fost dispuse măsuri preventive faţă de inculpat.

În temeiul art.112 alin.1 lit. b) în referire la art. 66 alin.(1),(3) din OUG 23/2008, procurorul a propus instanţei luarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale a următoarelor bunuri folosite de inculpaţi la săvârşirea infracţiunilor:

I - ambarcaţiune de pescuit-Lotcă cu nr. 504 GL şi motor marca Parsun-25Cp aparţinând inculpatului X.X. (documente filele 17-24 dosar de urmărire penală). Acestea se află în custodia Biroului de Poliţie Transporturi Navale Galaţi, nefiind posibilă predarea către alte instituţii.

II - unealtă de pescuit setcă tip monofilament conform dovezii seria H nr. 0125101/11.07.2014 (fila 10 dosar de urmărire penală).

Inculpaţilor le-a fost asigurat dreptul la apărare după sesizarea instanţei prin apărător desemnat din oficiu şi prin avocat ales .

Pe parcursul procedurii de cameră preliminară inculpaţii a formulat cereri sau excepţii, care nu au atras nelegalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, astfel că la data de 19.01.2014 s-a dispus începerea judecăţii. Instanţa de control judiciar a respins contestaţia inculpaţilor prin încheierea definitivă din data de 16.02.2015.

Împreună cu răspunsul procurorului la excepţiile ridicate de inculpaţi, la dosarul cauzei au fost depuse procese verbale de îndreptare a erorilor materiale strecurate în procesele verbale de aducere la cunoştinţă a învinuirilor şi în declaraţia inculpatului X.X. (filele 14-19 dosar de fond).

La dosar nu au fost depuse acte în circumstanţiere şi au fost ataşate fişele de cazier judiciar ale inculpaţilor (filele 45, 51, 53, 54 dosar de fond).

Apărătorul inculpaţilor a depus la dosar 3 fotografii cu ambarcaţiunea ridicată de la inculpaţi pentru evidenţierea locului şi stării în care se găsea. A depus şi concluzii scrise cu privire la temeinicia acuzaţiilor aduse inculpaţilor (filele 69-77 dosar de fond).

La primul termen de judecată, inculpaţii nu au dorit să se prevaleze de procedura în cazul recunoaşterii învinuirii şi au contestat temeinicia probelor administrate în faza de urmărire penală.

În cursul cercetării judecătoreşti au fost audiaţi inculpaţii (filele 39, 40 dosar de fond), martorii din rechizitoriu Z.Z. şi Z.Y. (filele 48, 61 dosar de fond) şi lucrătorii de poliţie care au constatat fapta (filele 59, 60 dosar de fond).

La solicitarea inculpatului X.X. a fost ataşată comunicarea A.N.P.A. cu privire la activitatea acestuia în domeniul pescuitului comercial (fila 67 dosar de fond).

În fapt, instanţa de fond a reţinut că la data de 15.06.2014, lucrătorii de poliţie din cadrul Biroului de Poliţie Transporturi Navale Galaţi, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, au efectuat o patrulare navală pe fluviul Dunărea cu ambarcaţiunea de serviciu.

La mila marină 75+500 au depistat pe inculpaţii X.X. şi X.Y. care practicau pescuitul comercial cu o plasă tip setcă confecţionată din fir monofilament, folosind ambarcaţiunea de culoare verde cu numărul 504 GL, prevăzută cu motor marca Partsun de 25 Cp, proprietatea inculpatului X.X. (fila 9 dosar de urmărire penală).

Cu ocazia verificărilor, organele de poliţie au procedat la fotografierea împrejurărilor depistării inculpaţilor, fotografiile rezultate fiind ataşate la dosarul cauzei (filele 11-13 dosar de urmărire penală).

S-a solicitat celor doi inculpaţi să prezinte documentele în baza cărora practică pescuitul comercial precum şi documentele ambarcaţiunii, cei doi declarând că acestea se află pe malul stâng al fluviului, situaţie în care inculpatul X.X. a eliberat capătul uneltei de pescuit în apă (a abandonat-o), iar celălalt inculpat a pornit motorul ambarcaţiunii şi împreună s-au deplasat la mal. Inculpaţii au abandonat ambarcaţiunea cu nr. 504GL şi au plecat înspre liziera de pădure, fără ca lucrătorii de poliţie să-i poată reţine.

Unealta de pescuit a fost ridicată de către organele de poliţie, constatându-se că este o plasă de tip setcă (ce face parte din categoria uneltelor de pescuit comerciale) şi este confecţionată din fir monofilament. Unealta de pescuit a fost depusă de organele de poliţie la camera de corpuri delicte a Poliţiei Municipiului Galaţi (fila 10 dosar de urmărire penală).

Organele de poliţie au procedat la audierea martorilor oculari Z.Z. şi Z.Y., persoane autorizate în vederea practicării pescuitului comercial, care la data identificării inculpaţilor se aflau la mila marină 76 şi care deşi nu i-au recunoscut pe cei doi inculpaţi, au surprins împrejurările în care ambarcaţiunea organelor de poliţie a oprit în dreptul ambarcaţiunii inculpaţilor, după care cei din urmă s-au îndreptat spre malul stâng al fluviului şi au părăsit zona. Totodată cei doi martori au văzut că cei doi inculpaţi practicau pescuitul comercial cu o plasă tip setcă. Afirmă, că după identificarea inculpaţilor, organele de poliţie le-au arătat unealta de pescuit folosită de cei doi inculpaţi, constatând că este vorba despre o setcă confecţionată din fir monofilament (fila 25-28 dosar de urmărire penală).

În urma analizării fotografiilor efectuate de organele de poliţie (filele 11-13 dosar de urmărire penală) se poate constata, fără dubiu, că inculpaţii desfăşurau o activitate de pescuit folosind unelte de natură comercială.

În urma prezentării planşei foto specialiştilor piscicoli din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, s-a concluzionat că inculpaţii, în momentul depistării, practicau pescuitul comercial cu unelte de pescuit tip setcă.

Reprezentanţii A.N.P.A. au evidenţiat modalitatea de folosire a uneltei respective în cazul de faţă, ţinând cont de dinamica efectuării fotografiilor (de la momentul depistării efective până la cel al abandonării în apă de către inculpatul X.X. a uneltei de pescuit) - adresă nr. 2292/15.09.2014 (fila 15 dosar de urmărire penală).

Prin adresa nr. 1617/19.06.2014 (fila 16 dosar de urmărire penală) A.N.P.A. a comunicat organelor de urmărire penală faptul că inculpaţii X.X. şi X.Y. nu deţin licenţă de pescuit pentru ambarcaţiunea cu nr. 504 GL şi că pescuitul comercial cu unelte de plasă tip monofilament este interzisă.

Totodată s-a comunicat că inculpatul X.Y. nu este autorizat în vederea deţinerii de unelte de pescuit comerciale sau în vederea practicării pescuitului comercial. În privinţa inculpatului X.X. a rezultat faptul că acesta este autorizat în vederea practicării pescuitului comercial şi în vederea deţinerii de unelte de pescuit comercial.

Cu toate acestea, inculpatul X.X. ar fi trebuit să folosească ambarcaţiunea care este autorizată în vederea activităţii de pescuit (şi nu cea identificată) precum şi unelte de pescuit comerciale permise la utilizare (nu de tipul monofilament).

Practicarea pescuitului cu plase monofilament este interzisă întrucât caracteristicile acestei unelte de pescuit provoacă mari pagube resurselor acvatice vii (practic fiind reţinute şi exemplarele de dimensiuni reduse) cu un impact negativ major produs asupra ecosistemelor acvatice din habitatele piscicole naturale.

În urma audierii inculpaţilor în cursul urmăririi penale, aceştia au declarat în mod similar şi nesincer că nu este reală învinuirea ce li se aduce şi că la data depistării de către organele de poliţie nu practicau pescuitul comercial cu o unealtă setcă de tip monofilament. Au arătat că organele de poliţie „ne-au legitimat, ne-au pozat şi ne-au dat drumul” .

 În faţa instanţei, inculpatul X.X. a precizat că : „sfoara care se vede în fotografie este sfoara de la ancoră şi cea cu care leg barca atunci când o acostez la mal”. O asemenea apărare este lipsită de orice logică, deoarece dacă era sfoara ancorei, inculpatul ar fi trebuit să o tragă în barcă şi nu să lase ancora pe fundul fluviului, în plus nu ar mai fi avut nici cu ce să lege barca când ajungea la mal.

Inculpaţii au evitat să dea detalii concrete despre eveniment, în schimb s-au apărat spunând că este o înscenare pusă la cale de poliţiştii care i-au depistat, pentru că ei sunt pescari cinstiţi şi nu le-au dat peşte poliţiştilor.

Instanţa, din oficiu, a audiat cei doi poliţişti care au detaliat modalitatea în care au depistat inculpaţii (filele 59, 60 dosar de fond). Aceştia se aflau în misiune de patrulare şi efectuau controale tuturor pescarilor aflaţi la acel moment pe fluviu. În timp ce controlau ambarcaţiunea martorilor Z.Z. şi Z.Y., poliţiştii au observat ambarcaţiunea inculpaţilor şi au hotărât să îi controleze şi pe ei. Acest fapt se coroborează cu declaraţia martorului Z.Y. (fila 61 dosar de fond).

Poliţiştii îi cunoşteau pe inculpaţi ca fiind pescari, iar în momentul când inculpaţii au spus că actele necesare efectuării activităţii de pescuit se află la mal, poliţiştii le-au acordat prezumţia de nevinovăţie şi le-au permis să meargă la mal pentru a le prezenta actele. Dar în momentul în care au observat că au aruncat sfoara plasei de pescuit în apă, abandonând-o, poliţiştii au realizat că este posibil ca inculpaţii să desfăşoare activităţi neautorizate.

Poliţiştii au ales ca procedeu tactico-criminalistic să recupereze plasa de pescuit şi să identifice posibili martori asistenţi la constatarea faptei, mai ales că ştiau cum şi unde îi pot găsi pe inculpaţi. În plus, un alt motiv plauzibil a fost faptul că inculpaţii aveau montat un motor de viteză, rapid, pe când poliţiştii aveau montat unul de tracţiune, mai lent şi care nu le-ar fi permis să îi ajungă pe inculpaţii care demaraseră spre mal.

Cele consemnate în procesul verbal de constatare sunt întărite de cele susţinute de poliţişti în faţa instanţei, astfel că instanţa va considera că prezumţia relativă de legalitate şi temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată de inculpaţi prin probele solicitate a fi administrate nemijlocit în faţa instanţei.

 Inculpaţii nu au o explicaţie plauzibilă cu privire la fotografiile efectuate de organele de poliţie şi nici nu privire la unealta de pescuit identificată de către acestea. De asemenea nu motivează abandonarea ambarcaţiunii în acea zonă şi justificarea pentru care organele de poliţie au procedat la reţinerea acesteia (declaraţii inculpaţi – filele 31-38 dosar de urmărire penală).

Martorii Z.Z. şi Z.Y. au arătat că pescuiau la o distanţă apreciabilă faţă de ambarcaţiunea inculpaţilor, astfel că nu au văzut exact ce s-a întâmplat. Instanţa are în vedere corectitudinea declaraţiilor date în faţa organelor de urmărire penală, urmând a pune nuanţarea declaraţiilor date în faţa instanţei pe seama subiectivismului specific camaraderie de breaslă, fiind evident faptul că nu doresc să ajute la condamnarea unor colegi pescari.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza „Nicoleta Gheorghe contra României” din 03.04.2012 a constatat că nu a fost încălcat dreptul la un proces echitabil din moment ce reclamanta a avut posibilitatea să conteste procesul verbal de constatare, tocmai pentru a răsturna prezumţia relativă de legalitate şi temeinicie de care se bucură un astfel de act ce emană de organele care reprezintă autoritatea de stat.

Guvernul a contestat argumentul reclamantei şi a subliniat că nu există nici o dovadă că instanţele interne ar fi avut idei preconcepute despre vinovăţia reclamantei. Faptul că instanţele au atribuit o prezumţie de temeinicie relativă procesului-verbal nu este contrar art. 6 § 2 din convenţie, având în vedere caracterul diminuat al obiectivului reclamantei şi respectarea de către instanţele respective a dreptului la apărare. Guvernul a adăugat că, în prezenta cauză, contrar stării de fapt din cauza Anghel contra României, poliţistul s-a bazat pe propriile constatări făcute la locul incidentului pentru întocmirea procesului-verbal şi că instanţele naţionale nu au omis să respecte dreptul la apărare al reclamantei. Acesta susţine, în cele din urmă, că practica naţională a evoluat semnificativ în urma hotărârii Anghel, citate anterior, după cum atestă hotărârile instanţelor naţionale de anulare a proceselor-verbale de contravenţie în baza mijloacelor de probă prezentate de reclamanţi în cursul procedurii judiciare sau administrate de instanţe la cererea celor interesaţi.

După exemplul Guvernului, Curtea a evidenţiat că nu există dovezi că instanţele sesizate de reclamantă cu o contestaţie împotriva procesului-verbal întocmit de agentul de poliţie la 1 mai 2004 au avut idei preconcepute în ceea ce priveşte vinovăţia sa. Curtea reaminteşte că în orice sistem de drept există prezumţii de fapt şi de drept şi că, în principiu, convenţia nu se opune acestora, însă în materie penală obligă statele contractante să nu depăşească un anumit prag. În special, art. 6 § 2 impune statelor să încadreze aceste prezumţii între nişte limite rezonabile, ţinând cont de gravitatea faptelor şi protejând dreptul la apărare (Salabiaku împotriva Franţei, hotărârea din 7 octombrie 1988, seria A nr. 141-A, p. 15, pct. 28; Telfner împotriva Austriei, nr. 33501/96, pct. 16, 20 martie 2001). Curtea a stabilit dacă aceste limite nu au fost depăşite în detrimentul reclamantei.

Curtea a subliniat că, în prezenta cauză, în legătură cu modificările aduse regimului juridic al contravenţiilor, modificări survenite în cursul procedurii declanşate de reclamantă, aceasta putea fi sancţionată pentru faptele care îi erau imputate doar cu amendă. Nu era aşadar posibilă înlocuirea acestei sancţiuni cu o pedeapsă privativă de libertate, nici măcar în caz de neplată (a se vedea, a contrario, Anghel, citată anterior).

Nici litera şi nici spiritul art. 6 din convenţie nu împiedică o persoană să renunţe de bună voie la garanţiile care sunt consacrate în acesta în mod expres sau tacit, printre care cea de a întreba sau de a solicita audierea unui martor, însă această renunţare trebuie să fie neechivocă şi să nu fie contrară niciunui interes public important [Håkansson şi Sturesson împotriva Suediei, hotărârea din 21 februarie 1990, seria A nr. 171-A, pct. 66 şi Kwiatkowska împotriva Italiei (dec.), nr. 52868/99, 30 noiembrie 2000]. Prin precizarea făcută în şedinţă publică în faţa instanţelor naţionale că nu doreşte să solicite prezentarea altor probe, reclamanta s-a expus cu bună ştiinţă riscului unei condamnări întemeiate numai pe probele aflate la dosar, incluzând aşadar procesul-verbal de contravenţie pe care ea însăşi l-a prezentat în faţa judecătoriei şi căruia îi era atribuită o prezumţie de temeinicie relativă.

În prezenta cauză, Curtea nu identifică niciun indiciu privind caracterul inechitabil sau arbitrar. Faptul că instanţele, prin hotărâri motivate, au analizat motivele de nulitate invocate de persoana în cauză şi au considerat că acestea nu atrăgeau nulitatea procesului-verbal aşa cum ar fi dorit reclamanta nu este suficient pentru a pune la îndoială caracterul echitabil al procedurii în litigiu sau, mai ales, respectarea dreptului său la prezumţia de nevinovăţie.

Aceste elemente îi sunt suficiente Curţii pentru a stabili că nu a fost încălcat, în speţă, art. 6 din convenţie.

Principiile Curţii îşi găsesc aplicabilitate în speţa de faţă, deoarece probatoriul principal îl constituie procesul verbal de constatare a unei stări de fapt, întocmit de organele autorităţii de stat în domeniul respectiv.

Inculpaţilor li s-a dat posibilitatea să răstoarne prezumţia relativă de legalitate şi temeinicie a procesului verbal, însă prin apărările formulate s-au concentrat pe argumente de ordin personal, privitoare la duşmănia purtată de poliţişti, în loc să aducă argumente de natură obiectivă, apte să ducă la răsturnarea celor constatate.

Instanţa a reţinut, dincolo de orice dubiu, că inculpaţii au săvârşit faptele pentru care au fost trimişi în judecată, nesocotind normele legale referitoare la practicarea unui pescuit controlat. Inculpaţii au acţionat în acest fel cu intenţie directă, cu scopul de a obţine bani, ocolind înregistrarea activităţii lor şi plata taxelor aferente autorităţii din domeniul pescuitului şi acvaculturii.

Dacă fiecare persoană ar proceda în modalitatea aleasă de inculpaţi, într-o perioadă determinată de timp s-ar ajunge la decimarea populaţiei piscicole pe fluviul Dunărea, urmând că generaţiile viitoare să afle de existenţa peştilor doar din poze, fără să mai aibă posibilitatea să afle ce înseamnă frumuseţea pescuitului pe o apă curgătoare mare.

În drept, instanţa a considerat că faptele au fost comise cu intenţie directă astfel cum este reglementat în art. 16 alin. 3 lit. a) Cod penal, autorii prevăzând rezultatul faptei şi urmărind producerea lui.

Prin deţinerea şi utilizarea de către o persoană a uneltei de pescuit setcă de tip monofilament sunt întrunite elementele constitutive atât ale infracţiunii prevăzute de art.64 lit. i) cât şi cele  prevăzute de art.64 lit. k) din OUG 23/2008 (prima infracţiune nu este absorbită de secunda) întrucât prin reglementarea celor două infracţiuni legiuitorul a înţeles să sancţioneze din punct de vedere penal atât comportamentul celui care deţine unelte de pescuit în scop comercial fără a avea acest drept cât şi situaţia deţinerii/folosirii uneltelor de tip monofilament.

 Prin urmare scopul reglementării legale este diferit în cazul celor două infracţiuni (una are în vedere scopul comercial intenţionat de către inculpat, iar secunda are în vedere pericolul adus ecosistemului natural cauzat de folosirea plaselor de tip monofilament).

Art. 2 pct. 28-30 din OUG 23/2008 defineşte următorii termeni:

 -licenţa de pescuit –„ actul administrativ care certifică faptul că o navă/ambarcaţiune îndeplineşte condiţiile pentru desfăşurarea activităţii de pescuit comercial”

-autorizaţie de pescuit - actul administrativ prin care se autorizează o persoană fizică sau juridică să exercite activitatea de pescuit;

-permis de pescuit - documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit.

Art.13 din OUG 23/2008 prevede că:

 Licenţa de pescuit este un document netransmisibil, emis de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, care dă dreptul unei nave/ambarcaţiuni să desfăşoare activitatea de pescuit comercial, în conformitate cu normele aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă

Navele şi ambarcaţiunile de pescuit au obligaţia de a avea la bord licenţa de pescuit.

Fapta inculpatului X.X., care în data de 15.06.2014, a practicat pescuitul comercial pe fluviul Dunărea, folosind o ambarcaţiune care nu posedă licenţă de pescuit şi unelte de pescuit comercial de tip monofilament, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de pescuitul comercial sau sportiv fără licenţă sau autorizaţie de pescuit şi producerea, importul, deţinerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament, fapte prevăzute de art. 64 lit. a) şi k) din OUG 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, ambele cu aplicarea art.38 alin. 2 din Cod penal.

Instanţa a apreciat că fapta întruneşte toate trăsăturile esenţiale ale unei infracţiuni, respectiv, este prevăzută de legea penală ca infracţiune, este săvârşită cu vinovăţie, este nejustificată şi este imputabilă inculpatului, nefiind incidente în cauză nici una din cauzele limitativ prevăzute de art. 18-31 Cod penal.

Fiind vorba de o infracţiune de pericol, legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea periculoasă produsă rezultă din materialitatea faptei săvârşite de inculpat.

La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată, instanţa, având în vedere dispoziţiile art. 74 alin. 2 Cod penal, a ţinut seama de  împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs (starea de pericol pentru ecosistem) ori a altor consecinţe ale infracţiunii,  motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit (câştiguri ilicite de bani), natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului (inculpatul nu are antecedente penale), conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal nerecunoaştere şi neregret), nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială (are un loc de muncă) precum şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Instanţa a considerat că o pedeapsă cu amenda penală, orientată spre mediul limitelor speciale, ar constitui un mijloc apt de reeducare a inculpatului, astfel încât să se formeze o atitudine corectă faţă de ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială. Inculpatul a avut o conduită bună pe tot parcursul procesului penal doar prin prezentarea în faţa autorităţilor, dar nu a recunoscut şi nu a regretat fapta comisă. A rugat instanţa să ţină cont de faptul că este pescar şi ar avea nevoie de ambarcaţiune şi dacă va fi condamnat nu ar dori să o piardă.

Instanţa a ţinut cont de situaţia de fapt stabilită, de faptul că inculpatul este la primul impact cu legea penală, în consecinţă va aplica inculpatului o amendă penală şi pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a pescui, deoarece conform legii speciale este obligatorie în astfel de cazuri.

 Pericolul pentru ecosistem a fost unul real şi doar întâmplarea a făcut să fie oprit inculpatul de la practicarea unui pescuit agresiv pe fluviul Dunărea.

În consecinţă, instanţa a condamnat pe inculpatul X.X. la o pedeapsă cu amenda penală în cuantum de 90 zile-amendă, suma corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 20 lei şi la pedeapsa complementară a  interzicerii dreptului de a pescui pe o perioadă de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de „pescuitul comercial sau sportiv fără licenţă sau autorizaţie de pescuit”, prevăzută de art. 64 lit. a din O.U.G nr. 23/2008, cu aplicarea art. 67 alin. 2 Cod penal raportat la art. 64 din O.U.G nr. 23/2008 (faptă din data de 15.06.2014).

În cazul infracţiunilor cercetate aplicarea pedepsei complementare a interzicerii dreptului de a pescui este obligatorie conform O.U.G nr. 23/2008.

A condamnat pe inculpatul X.X. la o pedeapsă cu amenda penală în cuantum de  90 zile-amendă, suma corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 20 lei şi la pedeapsa complementară a  interzicerii dreptului de a pescui pe o perioadă de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de „producerea, importul, deţinerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament”, prevăzută de art. 64 lit. k din O.U.G nr. 23/2008, cu aplicarea art. 67 alin. 2 Cod penal raportat la art. 64 din O.U.G nr. 23/2008 (faptă din data de 15.06.2014).

Deoarece faptele sunt săvârşite în concurs ideal de infracţiuni, în temeiul art. 38 alin. 2 – art. 39 alin. 1 lit. c Cod penal a contopit pedepsele stabilite, inculpatul X.X. urmând să execute pedeapsa cea mai grea sporită cu o treime din cealaltă pedeapsă, în final inculpatul va executa o pedeapsă rezultantă de 120 (unasutădouăzeci) zile-amendă, suma corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 20 (douăzeci) lei.

În temeiul art. 45 alin. 1 Cod penal raportat la art. 67 alin. 1 din Codul penal instanţa a aplicat inculpatului X.X. pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a pescui pe o perioadă de 2 ani, calculată de la data rămânerii definitive conform art. 68 alin. 1 lit. a Cod penal.

Instanţa a avertizat inculpatul X.X. despre prevederile art. 63 din Codul penal, potrivit cărora în cazul sustragerii cu rea-credinţă de la executarea amenzii penale în cuantum de 2400 lei, instanţa va înlocui această pedeapsă cu pedeapsa închisorii de 120 zile.

Fapta inculpatului X.Y., care în data de 15.06.2014, a practicat pescuitul comercial pe fluviul Dunărea, folosind o ambarcaţiune care nu posedă licenţă de pescuit şi fără a deţine personal autorizaţie de pescuit, utilizând unelte de pescuit comercial de tip monofilament şi fără a fi autorizat în vederea deţinerii de unelte de pescuit comercial,  întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de pescuitul comercial sau sportiv fără licenţă sau autorizaţie de pescui; producerea, importul, comercializarea, deţinerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârşelor, vintirelor, precum şi a altor tipuri de unelte de pescuit comercial şi producerea, importul, deţinerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament, fapte prevăzute de art. 64 lit. a), i) şi k) din OUG 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, toate cu aplicarea art. 38 alin. 2 din Cod penal.

Instanţa a apreciat că fapta întruneşte toate trăsăturile esenţiale ale unei infracţiuni, respectiv, este prevăzută de legea penală ca infracţiune, este săvârşită cu vinovăţie, este nejustificată şi este imputabilă inculpatului, nefiind incidente în cauză nici una din cauzele limitativ prevăzute de art. 18-31 Cod penal.

Fiind vorba de o infracţiune de pericol, legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea periculoasă produsă rezultă din materialitatea faptei săvârşite de inculpat.

La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată, instanţa, având în vedere dispoziţiile art. 74 alin. 2 Cod penal, a ţinut seama de  împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs (starea de pericol pentru ecosistem) ori a altor consecinţe ale infracţiunii,  motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit (câştiguri ilicite de bani), natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului (inculpatul nu are antecedente penale), conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal nerecunoaştere şi neregret), nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială (are un loc de muncă) precum şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Instanţa va considera că o pedeapsă cu amenda penală, orientată spre mediul limitelor speciale, ar constitui un mijloc apt de reeducare a inculpatului, astfel încât să se formeze o atitudine corectă faţă de ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială. Inculpatul a avut o conduită bună pe tot parcursul procesului penal doar prin prezentarea în faţa autorităţilor, dar nu a recunoscut şi nu a regretat fapta comisă. A rugat instanţa să ţină cont de faptul că nu are un loc de muncă şi dacă va fi condamnat la plata unei sume mari de bani nu ar putea să o plătească.

Instanţa a ţinut cont de situaţia de fapt stabilită, de faptul că inculpatul este la primul impact cu legea penală, în consecinţă va aplica inculpatului o amendă penală, al cărei cuantum va fi mai mic, pe măsura posibilităţilor inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a pescui, deoarece conform legii speciale este obligatorie în astfel de cazuri.

 Pericolul pentru ecosistem a fost unul real şi doar întâmplarea a făcut să fie oprit inculpatul de la practicarea unui pescuit agresiv pe fluviul Dunărea.

În consecinţă, instanţa a condamnat pe inculpatul X.Y. la o pedeapsă cu amenda penală în cuantum de 90 zile-amendă, suma corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 10 lei şi la pedeapsa complementară a  interzicerii dreptului de a pescui pe o perioadă de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de „pescuitul comercial sau sportiv fără licenţă sau autorizaţie de pescuit”, prevăzută de art. 64 lit. a din O.U.G nr. 23/2008, cu aplicarea art. 67 alin. 2 Cod penal raportat la art. 64 din O.U.G nr. 23/2008 (faptă din data de 15.06.2014).

A condamnat pe inculpatul X.Y. la o pedeapsă cu amenda penală în cuantum de  90 zile-amendă, suma corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 10 lei şi la pedeapsa complementară a  interzicerii dreptului de a pescui pe o perioadă de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de „producerea, importul, comercializarea, deţinerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârşelor, vintirelor, precum şi a altor tipuri de unelte de pescuit comercial”, prevăzută de art. 64 lit. i din O.U.G nr. 23/2008, cu aplicarea art. 67 alin. 2 Cod penal raportat la art. 64 din O.U.G nr. 23/2008 (faptă din data de 15.06.2014).

A condamnat pe inculpatul X.Y. la o pedeapsă cu amenda penală în cuantum de  90 zile-amendă, suma corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 10 lei şi la pedeapsa complementară a  interzicerii dreptului de a pescui pe o perioadă de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de „producerea, importul, deţinerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament”, prevăzută de art. 64 lit. k din O.U.G nr. 23/2008, cu aplicarea art. 67 alin. 2 Cod penal raportat la art. 64 din O.U.G nr. 23/2008 (faptă din data de 15.06.2014).

Deoarece faptele sunt săvârşite în concurs ideal de infracţiuni, în temeiul art. 38 alin. 2 – art. 39 alin. 1 lit. c Cod penal a contopit pedepsele stabilite, inculpatul X.Y. urmând să execute pedeapsa cea mai grea sporită cu o treime din cealaltă pedeapsă, în final inculpatul va executa o pedeapsă rezultantă de 150 (unasutădouăzeci) zile-amendă, suma corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 10 (zece) lei.

În temeiul art. 45 alin. 1 Cod penal raportat la art. 67 alin. 1 din Codul penal instanţa a aplicat inculpatului X.Y. pedeapsa complementară obligatorie a interzicerii dreptului de a pescui pe o perioadă de 2 ani, calculată de la data rămânerii definitive conform art. 68 alin. 1 lit. a Cod penal.

Instanţa a avertizat inculpatul X.Y. despre prevederile art. 63 din Codul penal, potrivit cărora în cazul sustragerii cu rea-credinţă de la executarea amenzii penale în cuantum de 1500 lei, instanţa va înlocui această pedeapsă cu pedeapsa închisorii de 150 zile.

 În temeiul art.112 alin.1 lit. b) în referire la art. 66 alin.(1),(3) din OUG 23/2008, procurorul a propus instanţei luarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale a următoarelor bunuri folosite de inculpaţi la săvârşirea infracţiunilor:

I - ambarcaţiune de pescuit - Lotcă cu nr. 504 GL şi motor marca Parsun-25Cp aparţinând inculpatului X.X. (documente filele 17-24 dosar de urmărire penală). Acestea se află în custodia Biroului de Poliţie Transporturi Navale Galaţi, nefiind posibilă predarea către alte instituţii.

II - unealtă de pescuit setcă tip monofilament conform dovezii seria H nr. 0125101/11.07.2014 (fila 10 dosar de urmărire penală).

Având în vedere că aceste bunuri sunt ale inculpaţilor şi au fost folosite efectiv la săvârşirea faptelor penale, instanţa a apreciat că lăsarea lor în patrimoniul inculpaţilor ar prezenta un pericol de reiterare a comportamentului ilicit, motiv pentru care, în temeiul art. 404 alin. 4 lit. d) Cod procedură penală în referire la art. 112 alin. 1 lit. b Cod penal şi art. 66 alin. 1 şi 3 din O.U.G nr. 23/2008, a dispus confiscarea specială de la inculpatul X.X. :

- a plasei de pescuit monofilament tip setcă, depuse la Camera de Corpuri Delicte din cadrul Poliţiei Municipiului Galaţi, conform dovezii seria H nr. 0125101 din data de 11.07.2014,

- a ambarcaţiunii de pescuit tip lotcă, cu numărul de înmatriculare 504 GL şi a motorului aferent marca Parsun F 25 BMS – 25 Cp aflate în custodia Biroului de Poliţie Transporturi Navale Galaţi.

În temeiul art. 272 din Cod de procedură penală, onorariul apărătorului desemnat din oficiu, a fost avansat din fondul Ministerului Justiţiei către Baroul  Galaţi.

În temeiul art. 274 alin. 2 Cod de procedură penală, instanţa a obligat pe inculpaţii X.X. şi X.Y. la plata sumei de 200 lei fiecare (din care suma de 120 lei aferentă urmăririi penale) cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, această sumă fiind generată de desfăşurarea procesului penal ca urmare a comportamentului necorespunzător al  inculpaţilor cu privire la activitatea de pescuit controlat.

Calea de atac

Nici părţile şi nici Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi nu au formulat cale de atac, hotărârea rămânând definitivă prin neapelare.

Problema de drept

În cazul infracţiunilor prevăzute de art. 64 din OUG 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, pedeapsa prevăzută este amenda penală şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între un an şi 3 ani ca şi pedeapsă complementară.

Domenii speta

Spete similare