Plangere contraventionala

Decizie 579 din 05.05.2015


Dosar nr. 2853/189/2014

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 579/A/2015

Şedinţa publică de la 05 Mai 2015

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE

Judecător

Grefier

Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul C I A în contradictoriu cu intimat IPJ  Vaslui, împotriva sentinţei civile nr. 3248 din 15.12.2014, pronunţată de Judecătoria Bârlad.

Obiectul cauzei-plângere contravenţională împotriva PV seria  CP nr. 6843465 din  23.06.2014.

……………………………………………………………………………….

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra apelului civil de faţă;

Prin sentinţa civilă nr. 3248 din 15.12.2014, Judecătoria Bârlad a respins ca neîntemeiata plângerea contravenţională formulată de către petentul C I A, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Vaslui.

A menţinut procesul verbal atacat CP nr. 6843465/23.06.2014. 

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin procesul verbal seria CP nr. 6843465 întocmit de intimată la data de 23.06.2014, petentul a fost sancţionat cu amendă contravenţională în cuantum de 340 lei şi sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art.100 al. 3 lit. c din Ordonanţa de Urgentă  a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice constând în neacordarea priorităţii de trecere vehiculelor care au acest drept.

În cuprinsul procesului verbal de contravenţie s-a reţinut că petentul, la data de 23.06.2014 ora 18,37, în loc. Bârlad„ În timp ce conducea auto pe str. Tudor Pamfile la intersecţia cu str. Nicolae Iorga nu a acordat prioritate de trecere autoturismului MAI 34xx fiind filmare”. La rubrica ”Alte menţiuni” a fost consemnat „recunoaşte fapta” petentul semnând procesul-verbal şi fiindu-i înmânat duplicatul.

 În acord cu prevederile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanţa competentă să soluţioneze plângerea verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotărăşte asupra sancţiunii, despăgubirii stabilite, precum şi asupra măsurii confiscării.

În ceea ce priveşte legalitatea procesului verbal contestat, instanţa, analizând procesul verbal prin prisma dispoziţiilor art. 17 din OG 2/2001 care permit constatarea şi din oficiu a nulităţii acestuia în cazul lipsurilor referitoare la numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator, a observat că acesta este regulat întocmit.

În ceea ce priveşte temeinicia procesului verbal, petentul a avut ocazia să administreze în faţa instanţei mijloacele de probă pe care le-a considerat de natură a combate prezumţia de legalitate şi temeinicie de care beneficiază procesul verbal ca act întocmit de un organ al statului în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, pe care instanţa a încuviinţat-o.

Conform art. 100 al. 3 lit. c „Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: c) neacordarea priorităţii de trecere vehiculelor care au acest drept;”

Conform art. 6 pct. 26 „constituie prioritate de trecere - dreptul unui participant la trafic de a trece înaintea celorlalţi participanţi la trafic cu care se intersectează, în conformitate cu prevederile legale privind circulaţia pe drumurile publice”

De asemenea, potrivit art. 57 al. 4 din OUG 195/2002, „În intersecţiile cu sens giratoriu, semnalizate ca atare, vehiculele care circulă în interiorul acestora au prioritate faţă de cele care urmează să pătrundă în intersecţie”.

Deşi pentru constatarea acestei contravenţii legea nu impune înregistrarea prin mijloace tehnice omologate, prezumţia de legalitate şi veridicitate a procesului verbal este întărită de înregistrarea cu aparatul radar aflat în dotarea agentului constatator. (f. 36). Totodată, chiar şi în lipsa unor planşe foto/a unei înregistrări video, procesul verbal se bucură de prezumţia de legalitate şi temeinicie recunoscută de lege. Procesul verbal de contravenţie, fiind legal întocmit, face dovada deplină asupra stării de fapt reţinute în cuprinsul său până la proba contrară. În aceste condiții, pentru a dovedi o altă situaţie decât cea reținută de agentul constatator, sarcina probei îi revine petentului, procesul-verbal de contravenție având caracterul unui mijloc de probă în condițiile în care agentul a făcut personal constatările. În cauză, petentul, prin probele propuse şi administrate în faţa instanţei, nu a făcut dovada unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută în procesul verbal.

Mai mult decât atât, petentul a semnat procesul verbal fără obiecţiuni.

Cu privire la sancţiunea aplicată, petentul a solicitat înlocuirea amenzii şi a sancţiunii complementare cu avertisment. Art. 5 al. 5 din OG 2/2001 prevede că sancţiunea aplicată trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite”. Conform art. 21 al. 3 din acelaşi act normativ, sancţiunea se aplică „în limitele prevăzute de lege şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost comisă fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul verbal de contravenţie.

Aplicând aceste criterii legale la situaţia de fapt, instanţa de fond a apreciat  că pericolul social al faptei comise de petent este unul mare, motiv pentru care nu se impune înlocuirea sancţiunilor aplicate. Faptul că nu s-a produs nicio urmare este irelevant, contravenţia reţinută fiind una de pericol şi nu de rezultat, starea de pericol rezultând din însăşi materialitatea faptei. Privitor la persoana contravenientului, din fişa de evidenţă a abaterilor depusă de intimat la dosar, reiese că acesta a fost sancţionat de nenumărate ori contravenţional pentru abateri la regimul circulaţiei rutiere. Mai mult decât atât, petentul a fost sancţionat chiar pentru o contravenţie legată de neacordarea de prioritate, ceea ce denotă că scopul preventiv şi punitiv al sancţiunii contravenţionale nu poate fi atins decât printr-o sancţiune principală pecuniară şi mai ales prin sancţiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel petentul C I A, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie pentru următoarele considerente:

…………………………………………………………………………..

Analizând actele şi lucrările dosarului, hotărârea  apelată prin prisma motivelor  de apel şi a  dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa de control judiciar constată că apelul este  întemeiat pentru următoarele considerente:

Deşi petentul nu a contestat legalitatea întocmirii procesului verbal de constatare şi sancţionarea contravenţiei, instanţa are dreptul şi obligaţia , deopotrivă, de a verifica legalitate procesului verbal atacat, în conformitate cu dispoziţiile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, în ceea ce priveşte motivele de nulitate absolută ce ar pute fi invocate şi din oficiu.

 Făcând aplicarea acestui articol în prezenta cauză , în mod corect a reţinut prima instanţă că procesul verbal a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută care să impună anularea acestuia.

 Sub aspectul temeiniciei, tribunalul reţine că în ceea ce priveşte incidenţa şi aplicabilitatea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, în sensul respectării prezumţiei de nevinovăţie a persoanei sancţionate contravenţional, prezumţie garantată de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi în materie contravenţională şi care , în plan procedural, se concretizează prin răsturnarea sarcinii probei,  jurisprudenţa Curţii nu interzice, în principiu prezumţiile de fapt sau de drept din sistemele juridice ale statelor semnatare ale Convenţiei, cu singura condiţie ca aceste prezumţii să respecte anumite limite rezonabile în raport cu gravitatea faptei şi a sancţiunii.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în Decizia Haiducu şi alţii c. României că, în materia circulaţiei rutiere, prevederile  art. 6 par. 2 din Convenţie nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumţie relativă de conformitate a procesului verbal cu realitatea , prezumţiei fără de care ar fi practic imposibil  să sancţionezi încălcările legislaţiei în materie de circulaţie rutieră, intrând în competenţa poliţiei.

 Totodată, în procedura contravenţională, prevăzută de OG nr. 2/2001, contestatorul are posibilitatea de a înlătura această prezumţie prin administrarea unor probe certe şi concludente.

 Or, în speţă din vizionarea DVD-ului suport din maşina agentului constatator, nu rezultă că apelantul ar fi săvârşit contravenţia reţinută în sarcina sa, respectiv faptul că nu ar fi acordat prioritate de trecere maşinii de poliţie, filmarea surprinzând situaţia de fapt descrisă de apelant prin motivele de apel.

Astfel contrar celor reţinute de prima instanţă în hotărârea pronunţată, apelantul petent  prin probele administrate, a făcut dovada unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută de agentul constatator, prin procesul verbal de contravenţie.

 Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 480 alin.2 cod de procedură civilă, tribunalul va admite apelul declarat de apelantul C I A împotriva sentinţei civile nr. 3248/2014, pronunţată de Judecătoria Bârlad ,pe care o schimbă in tot si, in rejudecare va admite plângerea contravenţională  şi va anula  procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria CP nr. 6843465 din data de 23.06.2014.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelantul C I A împotriva sentinţei civile nr. 3248/2014, pronunţată de Judecătoria Bârlad ,pe care o schimbă in tot si, in rejudecare:

Admite  plângerea contravenţională formulată de petentul CI A, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie al judeţului Vaslui,.

Anulează  Procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria CP nr. 6843465 din data de 23.06.2014.

Definitivă.

Pronunţată in şedinţă publică, azi, 05.05.2015.

Domenii speta