Plangere contraventionala

Dosar nr. 3723/333/2014

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 684/A

Şedinţa publică de la 27 Mai 2015

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE

Judecător

Grefier

Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelantul intimat INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ VASLUI în contradictoriu cu intimata petentă SC.L A N.SRL VASLUI, împotriva sentinţei civile nr. 2916/2014 pronunţată la data de 17.12.2014 de către Judecătoria Vaslui, având ca obiect plângere contravenţională.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de faţă, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2916/2014 pronunțată la data de 17.12.2014, Judecătoria Vaslui a admis în parte plângerea contravenţională formulată de intimtimata petenta SC L A N SRL, în contradictoriu cu apelantul intimatul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ VASLUI, împotriva procesului verbal de contravenţie seria VS, nr. 705119 din data de 20.05.2014.

A înlocuit sancţiunea amenzii contravenţionale în cuantum de 10.000 lei cu avertismentul.

A menţinut celelalte dispoziţii ale procesului verbal de contravenţie seria VS, nr. 705119 din data de 20.05.2014.

A luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a avut în vedere că prin procesul-verbal de control seria VS nr. din data de 20.05.2014 şi anexa la acesta s-a constatat că în urma verificărilor efectuate de inspectorii de muncă în data de 19.05.2014, ora 11:35, la punctul de lucru organizat de angajatorul SC L A N SRL – magazin mixt situat în Vaslui, au fost identificate două persoane ce se aflau la punctul de lucru al firmei ce desfăşurau activitate pentru aceasta. În urma verificărilor efectuate în baza de date şi situaţia contractelor de muncă transmise, în registrul general de evidenţă al salariaţilor transmis on-line, s-a constatat că intimata petenta nu a transmis datele şi elementele din contractul individual de muncă al salariatului BVI.

Faţă de cele reţinute, a fost încheiat procesul-verbal de constatare a contravenţiei seria VS nr. din data de 20.05.2014, intimata petenta fiind sancţionată în temeiul art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 cu amendă în cuantum de 10.000 lei.

Conform art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 constituie contravenţie primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1) şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.

În ceea ce priveşte legalitatea, a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 17 din ordonanţă care reglementează în mod limitativ cazurile în care procesul verbal este lovit de nulitate absolută conform Deciziei nr. 22/19.03.2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, acesta s-a bucurat de o prezumţie relativă de veridicitate. Procesul-verbal de contravenţie ce conţine constatările personale ale agentului constatator a făcut dovada situaţiei de fapt ce a dus la încheierea sa, iar simpla negare a intimatei petente, în sensul că faptele nu corespund adevărului, nu este suficientă, atât timp cât ea nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumţia de legalitate şi temeinicie de care se bucură procesul verbal de constatare a contravenţiei ca act administrativ încheiat de o persoană chemată să vegheze la respectarea legii.

În concret, intimata petenta a invocat faptul că numitul B V I nu era angajat al societăţii la data la care a fost efectuat controlul, ci acesta se afla la sediu deoarece urmărea modul de desfăşurare a activităţii în cadrul firmei, pentru ca ulterior să se hotărască dacă urmează a se angaja la aceasta ori nu.

Fiind audiat, martorul BV I a declarat în faţa instanţei faptul că era în probe la societate, lucrând la aceasta de o zi sau două, urmând să se hotărască dacă face faţă ori nu, în vederea angajării la aceasta. Mai arată martorul faptul că ulterior i s-a întocmit un contract de muncă.

Totodată, s-a avut în vedere faptul că potrivit fişei de identificare completată de numitul B V I la momentul controlului, acesta a declarat că prestează activitate pentru intimata petentă, în funcţia de vânzător, de la data de 15.05.2014, fără a fi semnat un contract individual de muncă.

Având în vedere cele de mai sus, a considerat instanţa faptul că a fost dovedit împrejurarea că numitul B V I desfăşura activitate pentru intimata petentă la momentul efectuării controlului, având funcţia de vânzător, aşa încât temeinicia procesului-verbal a fost dovedită.

Sub aspectul sancţiunii, în temeiul art. 34 alin. 1 raportat la art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanţa a constatat că aceasta nu este proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinând seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal. Astfel, având în vedere că numitului B V I i-a fost întocmit un contract de muncă începând cu data de 20.05.2014 (respectiv data întocmirii procesului-verbal) şi înscris în registrul de salariaţi, a considerat instanţa că sancţiunea avertismentului este proporţională în cauză. Cu toate acestea instanţa a considerat necesar a atrage atenţia intimatei petente asupra consecinţelor ce se pot produce în cazul săvârşirii unor faptei contravenţionale similare, respectiv aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege, întrucât primirea persoanelor la muncă reprezintă o faptă cu grad de pericol social, ce produce prejudicii atât în sarcina statului, cât şi a persoanelor ce lucrează fără a beneficia de contract de muncă încheiat în condiţiile prevăzute de lege.

Pentru aceste motive, instanţa a admis în parte plângerea contravenţională formulată şi a înlocuit sancţiunea amenzii contravenţionale cu avertismentul.

În baza principiului disponibilităţii, instanţa a luat act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe civile a formulat apel apelantul intimat I.T.M. Vaslui.

………………………………………………………………………………………………………………………………

Examinând  hotărârea atacată, în raport de motivele astfel invocate, precum si din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei, Tribunalul constată că apelul este nefondat, urmând a fi respins pentru considerentele expuse mai jos:

Instanţa de fond a apreciat, în mod corect, asupra legalităţii şi temeiniciei procesului verbal de contravenţie contestat, considerând că nu sunt incidente cauze de nulitate prevăzute de art. 15-19 din O.G. nr. 2/2001.

Probele administrate dovedesc indubitabil că, la momentul controlului, nu era încheiat contract individual de muncă în privinţa numitului B V I.

Sub aspectul individualizării sancţiunii contravenţionale, Tribunalul apreciază că se impunea înlocuirea sancţiunii amenzii contravenţionale cu avertismentul, având în vedere criteriile enumerate de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2011 raportat la circumstanţele reale ale cauzei şi la circumstanţele personale ale contravenientei, astfel cum, în mod corect, a apreciat și instanța de fond.

 Potrivit prevederilor art. 5 alin. 5 din O.G nr.2/2001, instanţa de judecată trebuie să se raporteze în aprecierea temeiniciei sancţiunii contravenţionale aplicate de către agentul constatator la gradul de pericol social al faptei săvârşite.

Conform prevederilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr.2/2001, gradul de pericol social concret al unei contravenţii se apreciază, în fiecare caz în parte, de către instanţa de judecată, ţinându-se seama de o serie de criterii stabilite de acest text de lege, respectiv de împrejurările în care a fost săvârşită fapta contravenţională, de modul şi mijloace de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit şi urmare produsă.

Totodată, din actele dosarului, nu reiese că intimata ar mai fi fost sancţionată contravenţional pentru comiterea acestui gen de fapte.

Sub acest aspect, este de subliniat şi faptul că la controlul respectiv nu au fost identificate şi alte nereguli care să impună sancţionarea petentei intimate.

Valoarea cuantumului minim al amenzii atestă că legiuitorul a apreciat că pericolul social abstract al contravenţiei este unul ridicat.

Totusi, aplicarea amenzii ca şi sancţiune contravenţională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor juridice, de inducere a unui simţ al responsabilităţii, iar instanţa de fond a considerat, în mod corect, că scopul preventiv şi educativ al sancţiunii contravenţionale poate fi atins şi prin aplicarea avertismentului.

Scopul sancţiunii contravenţionale este în primul rând, de formare a unui spirit de responsabilitate şi de reglare a relaţiilor sociale încălcate

Aceasta nu înseamnă în mod necesar încurajarea acestui gen de fapte atâta vreme cât sistemul nostru de drept nu recunoaşte ca izvor de drept precedentul judiciar şi cât aprecierea proporţionalităţii dintre pericolul social şi sancţiune se raportează la datele concrete ale fiecărei speţe.

Față de considerentele anterior expuse, va respinge, ca nefondat, apelul declarat de Inspectoratul Teritorial de Muncă Vaslui împotriva sentinţei civile nr. 2916 din 17.12.2014  pronunţată de Judecătoria Vaslui, pe care o va menţine.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de I.T.M. Vaslui împotriva sentinţei civile nr. 2916 din 17.12.2014  pronunţată de Judecătoria Vaslui, pe care o menţine.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi , 27.05.2015.

Domenii speta

Spete similare