Talharie

Dosar nr. 1396/189/2015

R O M A N I A

JUDECATORIA X

JUDB

SENTINTAPENALA Nr. 224/2015

Sedinta publica de la 20 August 2015

Completul constituit din:

INSTANTA

Deliberand asupra cauzei penale de fata, constata urmatoarele:

I. Situatia de fapt si incadrarea juridica retinuta prin rechizitoriu:

Prin rechizitoriul nr. X al Parchetului de pe langa Judecatoria X, inregistrat pe rolul acestei instante la data de 16.03.2015 sub nr. X, a fost trimis in judecata, in stare de arest preventiv, inculpatul X X-X, pentru savarsirea infractiunilor de lovire sau alte violente, furt si talharie fapte prev. de art. 193 alin. 1 C.pen., 228 alin. 1 C.pen., art. 233 C.pen. toate cu aplic. art. 38 alin. 1 teza I C.pen., retinandu-se in esenta ca:

1. la data de 21.01.2015, in jurul orelor 21.00, 1-a lovit cu pumnii si picioarele in zona fetei pe numitul X X cauzandu-i suferinte fizice;

2. la data de 30.01.2015, in jurul orelor 19.30, a sustras din magazinul X din mun. X doua ciocolate marca „Petit Amour";

3. la data de 20.02.2015, in jurul orelor 14.30, a sustras din magazinul SC X SRL X o sticla de coniac marca „Alexandrion", dupa care a agresat (muscat de brat) persoana vatamata X X, agent de paza, pentru a-si asigura scaparea.

Pentru dovedirea situatiei de fapt au fost mentionate urmatoarele mijloace de proba: 1. - declaratia persoanei vatamate X X f. 18-19; proces-verbal de cercetare la fata locului f. 16; raport de expertiza medico-legala f. 21; declaratie martor X X f. 22 ; declaratie martor X X-X f. 23; declaratii inculpat X X-X f. 110, 115-116, 125-126; 2. proces-verbal de constatare a infractiunii flagrante f.27-29; dovada restituire bunuri f. 30; copie bon nefiscal f. 31; declaratie reprezentant legal persoana vatamata - X X f. 32; declaratie martor X X f. 34-35; declaratii inculpat X X-X f. 115-116, 125-126; 3. proces-verbal de cercetare la fata locului si plansa fotografica f. 41-50; declaratie persoana vatamata X X f. 53-54; raport de expertiza medico-legala f. 68; concluzii provizorii medico-legale f. 69; proces-verbal de vizionare a imaginilor preluate de camerele de supraveghere, plansa foto si CD inregistrat cu nr. 265051/20.02.2015 f. 71-81; declaratie martor X X-Xa f. 82-83; declaratie martor X X X f. 84-85; proces-verbal de examinare fizica a numitului X X-X si plansa fotografica f. 89-92; declaratie suspect X X-X f. 104; declaratii inculpat X X-X f. 115-116, 125-126 din dosarul de urmarire penala.

II. Desfasurarea procedurii in camera preliminara si cercetarea judecatoreasca:

Prin incheierea din camera de consiliu din 14.04.2015, judecatorul de camera preliminara a constatat ca nu au fost formulate cereri si exceptii de catre inculpat si nici nu s-a considerat necesar ca din oficiu sa se invoce vreo exceptie, motiv pentru care, in temeiul art. 346 alin. 2 C.proc.pen., a constatat competenta instantei, legalitatea sesizarii instantei prin rechizitoriul nr. X al Parchetului de pe langa Judecatoria X, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala si, in consecinta, a dispus inceperea judecatii, stabilind termen de judecata la data de 30.04.2015.

Totodata, la acelasi termen,verificand din oficiu legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive a inculpatului, judecatorul de camera preliminara a apreciat ca nu se mai impune mentinerea acesteia, inlocuind-o cu masura preventiva a controlului judiciar.

Persoanele vatamate X X, S.C. X S.R.L., S.C. X S.R.L., precum si X X, nu s-au constituit parti civile in cauza penala de fata.

La termenul de judecata din sedinta publica din 14.05.2015, fiindu-i aduse la cunostinta dispozitiile art. 374 alin. 4, art. 375 si art. 396 alin. 10 C.proc.pen., inculpatul a aratat ca recunoaste faptele in modalitatea descrisa in rechizitoriu si a solicitat ca judecata sa aiba loc in baza probelor administrate in cursul urmaririi penale.

Cu toate acestea, fata de solicitarea inculpatului, formulata prin aparatorul ales la acelasi termen de judecata, privind efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice a inculpatului, apreciind ca fiind necesara administrarea acestui mijloc de proba, instanta a respins cererea inculpatului de parcurgere a procedurii simplificate si a dispus efectuarea expertizei solicitate, raportul comisiei de specialitate fiind atasat la dosarul cauzei la filele 144-147.

In cauza nu au fost contestate probele administrate in cursul urmaririi penale, inculpatul aratand, de asemenea, ca isi mentine declaratiile date in cursul urmaririi penale, astfel incat instanta a procedat conform disp. art. 374 alin. 7 C.proc.pen.

III. Situatia de fapt retinuta de instanta:

1. La data de 21.01.2015, in jurul orelor 21.00, in timp ce se deplasa pe str. X din mun. X, insotit de martorii X X si X X-X, inculpatul X X-X a observat persoana vatamata X X in dreptul unei statii de autobuz si s-a deplasat catre el pentru a-i cere o tigara. Din cauza faptului ca persoana vatamata 1-a refuzat si i-a adus injurii, inculpatul 1-a lovit pe acesta cu pumnii si picioarele in zona corpului. In urma agresiunii, vatamatului i-au fost produse suferinte fizice ce nu au necesitat zile de ingrijiri medicale.

Situatia de fapt retinuta in sarcina inculpatului se probeaza cu declaratia persoanei vatamate X X care arata ca la data de 21.01.2015, in jurul orelor 21.00, in timp ce se afla pe str. X din mun. X, in dreptul Spitalului Municipal de Urgenta „X X " X, a fost abordat de inculpatul X X-X care i-a cerut o tigara. Vatamatul precizeaza ca inculpatul era insotit de alte doua persoane iar, in momentul in care 1-a refuzat, acesta a devenit agresiv si 1-a lovit in repetate randuri cu pumnii si picioarele in zona corpului si a fetei.

Declaratia persoanei vatamate se coroboreaza cu declaratiile martorilor X X-X si X X care arata ca la data de 21.01.2015, in jurul orelor 21.00, se deplasau pe Bd. X din mun. X impreuna cu inculpatul X X-X iar, in fata unui magazine, s-au intalnit cu numitul X X caruia inculpatul i-a solicitat o tigara. Cei doi martori mentioneaza ca au vazut momentul in care inculpatul 1-a lovit pe vatamat cu pumnii si picioarele in zona corpului.

Conform raportului de expertiza medico-legala nr. 20/E din data de 23.01.2015 persoana vatamata X X "nu prezinta leziuni traumatice [...] un eventual traumatism la data de 21.01.2015 poate fi obiectivat doar pe cale de ancheta. Nu necesita zile de ingrijiri medicale".

Fiind audiat, inculpatul a recunoscut savarsirea faptei in modalitatea descrisa anterior.

2. La data de 30.01.2015, in jurul orei 19.30, inculpatul X X-X s-a deplasat la magazinul X din mun. X, str. X nr. 1, judet X unde, de pe un raft, a luat doua ciocolate marca „Petit Amour" pe care le-a introdus in vestimentatie si a trecut de casele de marcat fara a le plati. La iesirea din magazin inculpatul a fost depistat de martorul X X, agent de paza, care 1-a imobilizat si 1-a predat organelor de politie.

Bunurile sustrase, in valoare de 19,98 lei, au fost restituite de organele de politie reprezentantului legal al persoanei vatamate.

Situatia de fapt retinuta in sarcina inculpatului se probeaza cu declaratia martorului X X, care declara ca la data de 30.01.2015, in jurul orelor 19.30, in timp ce efectua serviciul de paza la supermarketul LIDL, a observat un tanar ce avea un comportament suspect - motiv pentru care s-a deplasat in partea din spate a magazinului si a vizionat imaginile preluate de camerele de supraveghere ocazie cu care a observat ca acest tanar a sustras doua ciocolate pe care le-a introdus in vestimentatie. Martorul mentioneaza ca tanarul a trecut de casa de marcat fara a achita produsele motiv pentru care 1-a oprit si 1-a condus in interiorul magazinului unde tanarul a scos din vestimentatie cele doua ciocolate si le-a restituit.

Martorul precizeaza ca a apelat organele de politie care au sosit la fata locului si l-au identificat pe tanar in persoana inculpatului X X-X.

Declaratia martorului se coroboreaza cu declaratia numitei X X, reprezentant legal al persoanei vatamate S.C. X S.R.L., care declara ca la data de 30.01.2015, in jurul orelor 19.30, a fost anuntata de numitul X X, agent de paza, despre faptul ca a depistat un tanar ce sustrasese doua ciocolate in valoare de aproximativ 20 de lei si a apelat organele de politie. Numita X X mentioneaza ca la sosirea organelor de politie a aflat ca tanarul ce sustrasese bunurile a fost identificat in persoana inculpatului X X-X.

Fiind audiat, inculpatul a recunoscut savarsirea faptei in modalitatea descrisa anterior.

3. La data de 19.02.2015, in jurul orelor 14.30, in timp ce se aflau in incinta magazinului X situat in mun. X, str. X nr. 277, judet X inculpatul X X-X si suspectul X X-X au luat hotararea de a sustrage o sticla cu bauturi alcoolice. Astfel, inculpatul X X-X, cu complicitatea suspectului X X-X, care asigura paza locului faptei, a luat de pe raftul de bauturi alcoolice o sticla de coniac marca „Alexandrion" pe care a introdus-o in vestimentatie.

Apoi, cei doi au luat o paine si s-au deplasat catre casa de marcat, au achitat painea iar, dupa ce a trecut de casa de marcat, inculpatul X X-X a fost oprit pentru control de persoana vatamata X X, angajat al magazinului, care anterior il observase pe inculpat in timp ce sustragea sticla de bauturi alcoolice. In acel moment suspectul X X-X a plecat de la fata locului.

Numitul X X 1-a condus pe inculpat intr-un hol situat in zona din spate a magazinului unde i-a solicitat sa-i predea bunul ascuns in vestimentatie. In acel moment, inculpatul X X-X a scos sticla de coniac marca „Alexandrion" sustrasa si i-a remis-o acestuia. Intre timp, martora X X, angajata a magazinului, a apelat SNUAU 112 iar numitul X X 1-a intrebat pe inculpat cum il cheama, moment in care acesta a devenit violent si s-a indreptat catre vatamat cu intentia de a-1 agresa, pentru a-si asigura scaparea. Numitul X X s-a aparat si a incercat sa-1 imobilizeze, doborandu-1 pe inculpat la pamant. Pe parcursul imobilizarii, pentru a-si asigura scaparea, inculpatul 1-a muscat pe vatamat de bratul drept.

In urma agresiunii persoana vatamata X X a suferit leziuni ce au necesitat un numar de doua-trei zile de ingrijiri medicale conform raportului de expertiza medico-legala nr. 33/E din data de 20.02.2015.

Situatia de fapt retinuta in sarcina inculpatului se probeaza cu declaratia persoanei vatamate X X care arata ca la data de 19.02.2015, in jurul orelor 14.30, in timp ce se afla in incinta magazinului X situat in mun. X, str. X nr. 265, judet X a observat doi tineri si 1-a recunoscut pe unul dintre acestia intrucat sustrasese anterior bunuri din magazin. Vatamatul precizeaza ca i-a urmarit cu privirea pe cei doi, a observat ca acestia se aflau in fata raftului de bauturi alcoolice de unde unul dintre ei a luat o sticla de coniac marca „Alexandrion", dupa care cei doi au luat o paine si s-au indreptat catre casa de marcat. Vatamatul mentioneaza ca tinerii au achitat painea iar, dupa ce au trecut de casa de marcat, i-a oprit pentru control, ocazie cu care 1-a invitat pe unul dintre ei in partea din spate a magazinului iar celalalt a plecat de la fata locului. Persoana vatamata X X arata ca 1-a intrebat pe tanar despre sticla de bauturi alcoolice sustrasa, iar acesta a scos-o din vestimentatie si i-a restituit-o. Vatamatul declara ca 1-a intrebat pe tanar cum il cheama, iar martora X X a sunat la 112, moment in care tanarul, pentru a-si asigura scaparea, a devenit agresiv si a incercat sa-1 loveasca. Numitul X X 1-a imobilizat pe acesta, 1-a trantit la pamant, insa tanarul continua sa-i adreseze injurii si amenintari iar, pentru a scapa, 1-a muscat de bratul drept. Vatamatul a reusit sa-1 retina pe autor pana la sosirea organelor de politie care l-au identificat pe acesta in persoana inculpatului X X-X.

Declaratia persoanei vatamate se coroboreaza cu declaratia martorei X X-Xa, angajata a S.C. X S.R.L. X, care a declarat ca la data de 19.02.2015, in jurul orelor 14.30, in timp ce se afla la serviciu a auzit galagie pe hol unde se aflau numitul X X si un tanar despre care X X i-a spus ca sustrasese o sticla de bauturi alcoolice. Martora precizeaza ca numita X X, sefa de magazin, a sunat la 112 si 1-a intrebat pe tanar cum il cheama moment in care acesta a devenit agresiv, i-a adresat injurii si amenintari numitul X X si a incercat sa-1 loveasca. Numita X X-Xa arata ca numitul X X s-a aparat si a reusit sa-1 imobilizeze pe tanar pana la sosirea organelor de politie care l-au identificat ca fiind inculpatul X X-X. Totodata, martora sustine ca a vazut leziuni pe bratul drept al numitului X X iar acesta i-a spus ca X X-X 1-a muscat de brat.

Aspectele relatate de martora X X-Xa sunt confirmate si de numita X X X care precizeaza ca la data de 19.02.2014, in jurul orelor 14.30, a fost anuntata de numitul X X despre faptul ca a prins un tanar care sustrasese bauturi alcoolice din magazin motiv pentru care a sunat la 112. Martora precizeaza ca, in momentul in care 1-a intrebat pe tanar cum il cheama acesta a devenit agresiv, a „ sarit la bataie la X X", si i-a adresat acestuia injurii si amenintari. Martora declara ca numitul X Alxandru 1-a imobilizat pe tanar pana la sosirea organelor de politie ocazie cu care numitul X X i-a spus ca, in timp ce incerca sa-1 imobilizeze pe autor, acesta 1-a muscat de bratul drept.

Pe parcursul urmaririi penale, organele de politie au vizionat imaginile preluate de camerele de supraveghere montate in interiorul societatii comerciale si puse la dispozitie pe suport optic, ocazie cu care au intocmit un proces-verbal din care reiese ca fapta a fost comisa de inculpat in modalitatea relatata de persoana vatamata X X si martorele X X-Xa si X X X.

Fiind audiat, suspectul X X-X a precizat ca la data de 19.02.2015, in jurul orelor 14.30, impreuna cu inculpatul X X-X au luat hotararea de a sustrage o sticla cu bauturi alcoolice din magazinul X. Supectul arata ca au intrat impreuna in magazin iar, in timp ce el se asigura ca inculpatul nu era vazut de angajati, acesta a luat o sticla de coniac pe care a introdus-o in vestimentatie. Totodata suspectul declara ca, pentru a nu atrage atenta angajatilor, a luat de pe raft o paine pe care a achitat-o insa, dupa ce au trecut de casa de marcat, au fost opriti de un angajat care i-a controlat si a.gasit asupra inculpatului X X-X sticla de bauturi alcoolice sustrasa motiv pentru care angajatul 1-a condus pe acesta in magazin iar el a plecat din zona.

Potrivit raportului de expertiza medico-legala nr. 33/E din data de 20.02.2015 emis de CML X, numitul X X prezinta la nivelul cotului drept si la nivelul umarului drept „leziuni traumatice de tipul excoriatiei si echimozei ce au putut fi produse prin muscare cu dintii si necesita un numar de 2-3 zile de ingrijiri medicale."

Sticla de coniac marca „Alexandrion" sustrasa de inculpat, in valoare de 13,59 lei a fost restituita reprezentantului legal al persoanei vatamate S.C. X S.R.L.

Inculpatul a fost audiat atat in cursul urmaririi penale, cat si in faza de judecata, recunoscand savarsirea faptelor in modalitatea descrisa.

In urma efectuarii expertizei medico-legale

IV. Incadrarea juridica a faptelor retinute de catre instanta:

1. Cu referire la infractiunea de lovire sau alte violente, prev. de art. 193 alin. 1 C.pen., din data de 21.01.2015, persoana vatamata X X, elementul material al laturii obiective a infractiunii este reprezentat de actiunea de lovire a persoanei vatamate X X.

Urmarea imediata a infractiunii consta in cauzarea de suferinte fizice persoanei vatamate, aspect ce rezulta din insusi modul de comitere a faptei (loviri repetate in zona fetei, cu pumnii si cu picioarele).

Legatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata este dovedita prin mijloacele de proba administrate incauza, respectiv declaratii de martor, coroborate cu declaratia persoanei vatamate; intre actiunea de lovire si suferintele fizice suportate exista legatura directa de cauzalitate, neinterpunandu-se nicio cauza sau conditie care ar fi putut sa intrerupa lantul cauzal.

Din punct de vedere subiectiv, inculpatul a prevazut rezultatul vatamator al faptei sale, urmarind producerea de suferinte persoanei vatamate, ceea ce caracterizeaza forma de vinovatie a intentiei directe prevazuta de art. 16 alin. 3 lit. a C.pen.

In aceste conditii, vazand prevederile art. 396 alin. 2 C.proc.pen., instanta constata ca, dincolo de orice indoiala rezonabila, fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat, impunandu-se condamnarea acestuia pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente prevazuta de disp. art. 193 alin. 1 C.pen.

2. Cu privire la infractiunea de furt din data de 30.01.2013, (persoana vatamata S.C. X S.R.L.) elementul material al laturii obiective consta in actiunea inculpatului de ,,luare”, acesta sustragand pe nedrept doua ciocolate marca „Petit Amour" pe care le-a introdus in vestimentatie si a trecut de casele de marcat fara a le plati – moment la care s-a si produs urmarea imediata, respectiv deposedarea persoanei vatamate si aproprierea bunului de catre inculpat, legatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediatafiind dovedita.

Din punct de vedere subiectiv, inculpatul a prevazut rezultatul faptei sale, urmarind insusirea bunurilor sustrase, ceea ce caracterizeaza forma de vinovatie a intentiei directe prevazuta de art. 16 alin. 3 lit.a C.pen.

In aceste conditii, vazand prevederile art. 396 alin.2 C.proc.pen., instanta constata ca, dincolo de orice indoiala rezonabila, fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat, impunandu-se condamnarea acestuia pentru savarsirea infractiunii de furt, prevazuta si pedepsita de prev. art. 228 alin. 1 C.pen.

3. In ceea ce priveste infractiunea de talharie din data de 19.02.2015 (persoane vatamate S.C. X S.R.L. si X X), sub aspectul laturii obiective, elementul material ca expresie a caracterului de infractiune complexa al talhariei, este constituit din doua actiuni corelate – cea de furt si exercitare a violentelor ori a amenintarilor.

Astfel, actiunea principala consta in luarea unui bun mobil din posesia sau detentia unei persoane, fara consimtamantul acesteia, in scopul insusirii pe nedrept, iar activitatea secundara, respectiv violentele fac parte din elementul material al infractiunii de talharie numai daca au servit ca mijloc pentru savarsirea infractiunii de furt ori pentru pastrarea bunului furat ori pentru ca faptuitorul sa isi asigure scaparea.

Totodata, va fi savarsita infractiunea de talharie, chiar daca cele doua actiuni ale elementului material sunt indreptate impotriva unor persoane vatamate diferite, asa cum este cazul in speta.

In concluzie, in prezenta cauza, elementul material al infractiunii consta, pe de o parte, in actiunea principala a inculpatului de a-si insusi o sticla de coniac marca „Alexandrion", fara consimtamantul persoanei vatamate S.C. X S.R.L. si, pe de alta parte, inviolentele exercitate de inculpat asupra persoanei vatamate X X (agent de paza in cadrul S.C. X S.R.L.), dupa sustragerea bunului – in scopul asigurarii scaparii.

Cu privire la infractiunea cercetata in cauza, urmarea imediata consta, pe de o parte, in trecerea bunului sustras, din stapanirea de fapt a persoanei vatamate S.C. X S.R.L., in cea a inculpatului si, pe de alta parte, in leziunile cauzate persoanei vatamate X X, ce au necesitatun numar de 2-3 zile de ingrijiri medicale, ca urmare a exercitarii actiunii secundare.

Intre actiunile incriminate si rezultatul socialmente periculos produs exista legatura de cauzalitate, aspect ce reiese din ansamblul materialului probator administrat.

Sub aspectul laturii subiective, infractiunea de talharie a fost savarsita cu intentie directa, in sensul art. 16 alin. 3 lit. a C.pen., intrucat inculpatul a prevazut rezultatul faptei sale, urmarind insusirea bunurilor sustrase, precum si provocarea de leziuni persoanei vatamate X X, in scopul asigurarii scaparii.

Pentru motivele expuse, vazand prevederile art. 396 alin. 2 C.proc.pen., instanta constata ca, dincolo de orice indoiala rezonabila, fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat, impunandu-se condamnarea acestuia pentru savarsirea infractiunii de talharie, prevazuta si pedepsita conform disp. art. 233 C.pen.

V. Individualizarea judiciara a pedepsei

Avand in vedere cele expuse si luand in considerare ca pedeapsa este o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei il constituie prevenirea savarsirii de noi infractiuni, instanta va proceda la stabilirea si aplicarea unei pedepse pentru infractiunea retinuta in sarcina inculpatului, cu observarea criteriilor de individualizare prevazute de art. 74 C. pen., respectiv gravitatea infractiunii si periculozitatea infractorului evaluate dupa urmatoarele criterii: imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite; starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita; natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii; motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit; natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal; nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.

Cu privire la infractiunea de lovire sau alte violente (fapta din data de 21.01.2015),prevazuta de art. 193 alin. 1 C.pen.– se retine ca gradul de pericol social abstract al faptei este relevat de limitele pedepsei inchisorii prevazute de lege, de la 3 luni la 2 ani, alternativ cu pedeapsa amenzii.

Referitor la gravitatea in concret a faptei, instanta are in vedere ca fapta inculpatului a avut ca urmare provocarea de suferinte fizice persoanei vatamate, desi nu au fost provocate leziuni care sa necesite zile de ingrijiri medicale.

De asemenea, instanta va tine cont si de faptul ca inculpatul este infractor primar, nefiind cunoscut cu antecedente penale. Mai mult, starea de sanatate psihica a inculpatului nu poate fi ignorata in amplul proces de individualizare a pedepsei ce va fi aplicata inculpatului.

Astfel, potrivit raportului de expertiza medico-legala psihiatrica intocmit in cauza (f. 145-148 ds.), inculpatul prezinta o deficienta mintala usoara, coeficientul de inteligenta – 69, cu tulburari de comportament, hetero si autoagresivitate, impulsivitate exploziva, toleranta scazuta la frustrare, fond emotional instabil, cu conduita antisociala.

Desi concluziile expertizei medico-legale efectuate au aratat ca inculpatul a comis faptele pentru care este cercetat cu discernamant, raportat la afectiunile psihice de care sufera, s-a recomandat obligarea acestuia la supraveghere si tratament de specialitate, in conditii de ambulatoriu, conform prev. art. 109 C.pen.

Raportat la profilul psihologic al inculpatului, asa cum a fost conturat, precum si la celelalte criterii analizate, apreciaza instanta ca pentru a se atinge finalitatea sanctiunii penale, nu se impune stabilirea unei pedepse cu inchisoarea, fiind suficienta aplicarea pedepsei amenzii - la nivelul minim prevazut de lege in raport de infractiunea comisa,urmand ca, in baza art. 193 alin. 1 C.pen. cu raportare la disp. art. 61 alin. 4 lit. b C.pen., sa condamne pe inculpatul X X-X la pedeapsa amenzii de 120 de zile-amenda, pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente.

Totodata, in baza disp. art. 61 alin. 2 C.pen., avand in vedere ca inculpatul este in prezent elev, nu are venituri stabile din munca, va stabili cuantumul unei zile-amenda la nivelul minim de 10 lei, urmand ca, in final, inculpatul sa execute pedeapsa amenzii in cuantum de 1200 lei.

Cu privire la infractiunea de furt prevazuta de art.228 alin. 1 C.pen., (fapta din data de 30.01.2015) – se constata ca pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea intre 6 luni si 3 ani, alternativ cu pedeapsa amenzii.

Sub aspectul pericolului social concret al faptei, instanta are in vedere prejudiciul mic provocat (sub 20 de lei), prejudiciu care a si fost recuperat de persoana vatamata, prin restituirea bunurilor sustrase.

In ce priveste circumstantele personale ale inculpatului, se mentin considerentele avute in vedere anterior relativ la absenta antecedentei infractionale, precum si la gradul de dezvoltare psihica a inculpatului, motiv pentru care instanta va opta pentru aplicarea pedepsei amenzii, orientandu-se, de asemenea, catre minimul prevazut de lege, astfel incat in baza art. 228 alin. 1 C.pen. cu raportare la disp. art. 61 alin. 4 lit. c C.pen., il va condamna pe inculpatul X X-X la pedeapsa amenzii de 180 de zile-amenda pentru savarsirea infractiunii de furt, stabilind totodata cuantumul unei zile-amenda la 10 lei, pentru aceleasi motive avute in vedere mai sus (Ubi eadem est ratio, eadem solutio esse debet), urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa amenzii in cuantum de 1800 lei.

Cu privire la infractiunea de talharie prevazuta de art.233 C.pen., (fapta din data de 20.02.2015)

Instanta retine ca infractiunea complexa de talharie ocroteste doua valori sociale importante, pe de o parte, patrimoniul persoanei fizice sau juridice, iar pe de alta parte, - fata de modalitatea in care fapta a fost savarsita - integritatea fizica a persoanei, care trebuie protejata impotriva oricarui act de violenta exercitat asupra sa, pericolul generic al faptei fiind concretizat in limitele de pedeapsa prevazute de lege – de la 2 la 7 de ani inchisoare.

Sub aspectul pericolului concret al infractiunii de talharie comise, acesta va fi analizat din perspectiva fiecareia dintre laturile componente ale acestei infractiuni complexe.

Cu privire la bunul sustras, prejudiciul minor creat persoanei vatamate S.C. X S.R.L. (aproximativ 13 lei), a fost recuperat la scurt timp de catre persoana vatamata, prin restituirea imediata a sticlei de bauturi alcoolice, marca Alexandrion, aspecte ce imprima faptei un pericol social redus, in opinia instantei.

Pe de alta parte, reactia violenta a inculpatului, dupa ce a fost surprins in flagrant de catre angajatul persoanei vatamate – persoana vatamata X X,trebuie analizata si in raport de profilul psihologic al inculpatului. Amintim in acest sens, concluziile raportului de expertiza medico legala psihiatrica, inculpatul suferind de tulburare de personalitate de tip labil emotional, prezentand, totodata – toleranta scazuta la frustrare, impulsivitate exploziva, heteroagresivitate etc.

Desi fapta este imputabila inculpatului, acesta avand discernamant la momentul comiterii acesteia, se admite ca acesta se afla intr-o puternica stare de tulburare emotionala, avand o reactie instinctiva, primordiala, a individului supus captivitatii - libertatea de miscarea fiindu-i ingradita pana la sosirea organelor de politie.

Toate aceste particularitati analizate conduc instanta la concluzia ca pedeapsa inchisorii, indreptata la minimul prevazut de legea penala – 2 ani de zile, este adecvata, prin raportare si la celelalte circumstante personale ce se dovedesc a fi favorabile inculpatului - lipsa antecendentelor penale, recunoasterea savarsirii faptelor.

Punand in balanta toate aceste aspecte, in baza art. 233 C.pen., va condamna pe inculpatul X X-X la pedeapsa inchisorii de 2 ani pentru savarsirea infractiunii de talharie.

In ceea ce priveste pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi, aplicarea acesteia inculpatului este obligatorie, fiind prevazuta delege pentru infractiunea de talharie, conform disp. art. 67 alin. 2 C.pen. cu trimitere la disp. art. 233 – 234 alin. 1 lit d C.pen.

Cu privire la alegerea drepturilor ce vor fi interzise, instanta urmeaza a aprecia in raport de circumstantele concrete ale cauzei de fata.

In acest sens, aplicarea acestora se intemeiaza pe dispozitiile art. 66 C.pen., interpretate in lumina deciziei nr. 74/2007 a ICCJ si a Conventiei Europenea Drepturilor Omului. Conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului (cauza Sab?u si Parcalab contra Romaniei, precum si cauza Cumpana si Mazare contra Romaniei) restrangerea exercitiului drepturilor si libert?tilor poate fi dispus? numai dac? este prev?zut? de lege, urm?reste un scop legitim, este necesar? si respect? principiul proportionalit?tii.

Astfel, natura si gravitatea faptei s?varsite, imprejur?rile cauzei, precum si ansamblul circumstantelor personale ale inculpatului conduc la concluzia existentei unei nedemnitati in exercitarea drepturilor prev?zute de art. 66 lit. a, b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales in autorit?tile publice sau in functii elective publice, dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autorit?tii de stat, motiv pentru care exercitarea acestora va fi interzisa pe o durata de 3 ani.

De asemenea, fata de circumstantele savarsirii infractiunii de talharie, respectiv fata de reactia violenta a inculpatului, ce este usor susceptibil de a deveni agresiv, dupa cum s-a aratat, instanta apreciaza ca se impune si interzicerea pe o perioada de 3 ani a dreptuluiinculpatului de a detine, purta si folosi orice categorie de arme, prev. de art. 66 lit. h C.pen.

Desi infractiunea de talharie nu a fost savarsita prin utilizarea unei arme, se apreciaza ca aceasta nu este o conditie indispensabila pentru a se putea aplica pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de la art. 66 lit. h C.pen., intrucat natura si modul de savarsire a infractiunii in ansamblul sau sunt criteriile ce pot demonstra o atare necesitate.

Impulsivitatea exacerbata a inculpatului nu il recomanda nicidecum pentru a fi un eventual detinator sau utilizator al oricarei categorii de arme, macar pentru o perioada determinata (in speta – 3 ani), indeplinind astfel scopul preventiei savarsirii de noi fapte violente avand consecinte mult mai grave.

Cu argumentele de mai sus, instanta va interzice inculpatului cu titlu de pedeapsa complementara, dreptul prevazut la art. 66 alin. 1 lit. h C.pen. – respectiv dreptul de a detine, purta si folosi orice categorie de arme.

Avand in vedere ca inculpatul a savarsit cele trei infractiuni pentru care a fost trimis in judecata, inainte de a fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, in baza disp. art. 38 alin. 1 C.pen., instanta urmeaza a constata ca infractiunile pentru care inculpatul a fost condamnat sunt in concurs real.

Ca o consecinta a constatarii concursului de infractiuni, instanta va da eficienta disp. art. 39 alin. 1 lit. e cu trimitere la art. 39 alin. 1 lit. c C.pen., referitoare la regimul sanctionator al acestei forme de pluralitate infractionala, inculpatul urmand a executa pedeapsa inchisorii de 2 ani, la care se va adauga pedeapsa amenzii de 220 zile-amenda, respectiv 2200 lei (pedeapsa amenzii celei mai X – 180 zile-amenda, la care se va adauga o treime din pedeapsa amenzii de 120 zile-amenda, respectiv 40 de zile-amenda).

In temeiul disp. art. 45 alin. 1 C. pen. cu trimitere la disp. art. 67 alin. 2 C.pen., va aplica pe langa pedeapsa rezultanta pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute la art. 66 alin. 1 lit. a, b si h C.pen.

In ceea ce priveste modalitatea de executare a pedepsei, instanta considera ca scopul pedepsei si reinsertia sociala pot fi atinse fara privarea de libertate a inculpatului, pronuntarea condamnarii constituind un avertisment ce il va determina sa nu mai savarseasca infractiuni, fiind insa necesar un control strict asupra acestuia de natura sa garanteze instantei ca inculpatul va continua evolutia pozitiva in plan social.

Constatand ca in cauza sunt intrunite conditiile prevazute de art. 91 alin. 1 C.pen., in sensul ca pedeapsa aplicata, de 2 ani la care se adauga amenda in cuantum de 2200 lei, este sub limita de3 ani prevazuta de lege, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de un an (nefiind cunoscut cu antecedente penale), inculpatul si-a manifestat acordul de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii, precumsi in raport de posibilitatile sale reale de indreptare, instanta apreciaza ca aplicarea pedepsei este suficienta, fara executarea acesteia, existand garantii suficiente ca inculpatul nu va mai comite alte infractiuni, insa doar in conditiile unei supravegheri stricte a conduitei sale pentru o perioada determinata.

Se observa ca dispozitiile art. 91 alin. 3 lit. aC.proc.pen. prevad imposibilitatea aplicarii suspendarii sub supraveghere, atunci cand pedeapsa aplicata este numai amenda.

Interpretand per a contrario prevederile amintite, instanta nu intrevede nici un impediment in a aplica aceasta modalitate de executare a sanctiunii penale, raportat la

pedeapsa rezultanta in ansamblul ei - anume pedeapsa inchisorii, pe langa care poarta si pedeapsa amenzii de 2200 lei (echivalent a 220 zile-amenda).

De altfel, stabilirea regimului de executare nu poate fi decat un proces cu unic rezultat, care sa vizeze pedeapsa rezultanta si nu componentele ei, care sunt, in cazul de fata, eterogene.

Mai mult, acolo unde legiuitorul a dorit sa reglementeze anumite situatii de exceptie, ce reclama aplicarea unui regim mixt de executare a sanctiunii, aprevazut-o in mod expres. In acest sens, se observa disp. art. 91 alin. 2 C.pen., care ne arata ca atunci ,,cand pedeapsa inchisorii este insotita de pedeapsa amenzii aplicate in conditiile art. 62, amenda se executa chiar daca executarea pedepsei inchisorii a fost suspendata sub supraveghere”.

Desigur, acest regim special este aplicabil, asa cum se arata, doar amenzii stabilite pe langa pedeapsa inchisorii, in conditiile art. 62 C.pen., pentru aceeasi infractiune ce a avut ca scop obtinerea de foloase materiale, finalitatea fiind cea a descurajarii urmaririi de avantaje patrimoniale prin intermediul faptelor de natura penala, prin aplicarea suplimentara a unei sanctiuni pecuniare, lasata insa la aprecierea judecatorului.

Optiunea legiuitorului pentru stabilirea obligatorie a unui regim de executare efectiva a amenzii, chiar atunci cand s-ar aplica disp. art. 91 si urm. C.pen. in privinta pedepsei inchisorii pe care o insoteste in conditiile art. 62 C.pen, este lesne de inteles. Cu atat mai mult cu cat instanta araprecia ca pentru savarsirea unei singure infractiuni se impune aplicarea a doua pedepse principale inculpatului, scopul declarat al acestei optiuni de individualizare a sanctiunii penale nu ar putea fi atins decat prin executarea efectiva a amenzii.

Cu toate acestea, alta este situatia in cauza de fata. Pedepsele amenzii au fost aplicate inculpatului pentru alte doua infractiuni aflate in concurs real cu cea pentru care s-a stabilit pedeapsa inchisorii, situatie in care se revine la regula mai sus stabilita: posibilitatea aplicarii art. 91 si urm. C.pen., criteriile prevazute de lege urmand a fi raportate doar la componenta pedepsei inchisorii, parte a pedepsei rezultante stabilite.

O interpretare contrara ar aduce grave prejudicii inculpatului aflat intr-o atare situatie, iar legea penala nu poate fi interpretata in defavoarea persoanei acuzate de savarsirea unei infractiuni, cu atat mai mult acolo unde legea nu prevede in mod expres un regim de executare a sanctiunii derogatoriu (conform principiului ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus).

Pentru aceste motive, in baza art. 91 alin. 1 Cod penal rap. la art. 404 al. 2 Cod procedura penala, instanta va suspenda executarea sub supraveghere, atat a pedepsei inchisorii de 2 ani, cat si a pedepsei amenzii in cuantum de 2200 lei (220 zile-amenda), pe durata unui termen de incercare de3 ani de la data ramanerii definitive a prezentei, conform art. 92 alin. 1 si 2Cod penal.

In baza disp. art. 68 alin. 1 lit. b C.pen., executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi va incepe de la ramanerea definitiva a prezentei hotarari.

De asemenea, in baza art. 93 al. 1 lit. a-e Cod penal rap. la art. 404 al. 2 Cod procedura penala, va obliga inculpatul, pe durata termenului de supraveghere, la respectarea urmatoarelor masuri de supraveghere:

- sa se prezinte la serviciul de probatiune de pe langa serviciul de probatiune X (judetul pe raza caruia inculpatul domiciliaza in fapt), la datele fixate de acesta;

- sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;

- sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile;

- sa comunice schimbarea locului de munca;

- sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.

In baza art. 93 al. 2 lit. a-c Cod penal rap. la art. 404 al. 2 Cod procedura penala, apreciind ca asemenea masuri se impun pentru prevenirea savarsirii de noi infractiuni de catre inculpat, il va obliga pe acesta:

- sa urmeze un curs de pregatire scolara ori de calificare profesionala;

- sa frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare sociala derulate de catre serviciul de probatiune sau organizate in colaborare cu institutii din comunitate;

- sa se supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire medicala;

Totodata, in baza art. 93 al. 3 Cod penal rap. la art. 404 al. 2 Cod procedura penala, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o munca neremunerata in folosul comunitatii in cadrul Primariei com. X sau in cadrul Serviciului Comunal de Gospodarire X, jud. X, la alegerea consilierului de probatiune si pe baza evaluarii initiale, pe o perioada de 60 de zile.

Va pune in vedere inculpatului dispozitiile art. 96 alin. 1 si 4 Cod penal referitoare la revocarea suspendarii executarii sub supraveghere in situatia in care, cu rea credinta, nu respecta masurile de supraveghere ori nu executa obligatiile impuse precum si in situatia savarsirii unei noi infractiuni intentionate in interiorul termenului de supraveghere.

In baza art. 404 alin. 4 lit. aC.proc.pen. rap. la disp. art. 72 alin. 1 C.pen., va scadea din durata pedepsei inchisorii stabilite perioada arestarii preventive de la 20.02.2015 la data de 17.04.2015, in care intra si durata retinerii din data de 20.02.2015.

In baza art. 404 alin. 4 lit. b C.proc.pen. rap. la disp. art. 241 alin. 1 lit. b C.proc.pen., va constata ca fiind incetata de drept masura controlului judiciar sub puterea careia se afla inculpatul X X-X, din momentul pronuntarii prezentei.

In ceea ce priveste masura de siguranta a obligarii inculpatului la tratament de specialitate, instanta are in vedere propunerile comisiei de specialitate ce a efectuat expertizarea medico legala psihiatrica a acestuia.

Astfel, potrivit raportului de expertiza medico-legala psihiatrica intocmit in cauza (f. 145-148 ds.), inculpatul prezinta o deficienta mintala usoara, coeficientul de inteligenta – 69, cu tulburari de comportament, hetero si autoagresivitate, impulsivitate exploziva, toleranta scazuta la frustrare, fond emotional instabil, cu conduita antisociala.

Raportat la afectiunile psihice de care sufera, s-a recomandat obligarea acestuia la supraveghere si tratament de specialitate, in conditii de ambulatoriu, conform prev. art. 109 C.pen., motiv pentru care, in baza art. 404 alin. 4 lit. d C.proc.pen. rap. la disp. art. 109 alin. 1 C. pen., apreciind ca se impune stabilirea in sarcina inculpatului a masurii de siguranta propuse, instanta va dispune obligarea inculpatului X X-X la urmarea tratamentului medical de specialitate pana la insanatosire sau pana la obtinerea unei ameliorari care sa inlature starea de pericol.

In baza disp. art. 566 alin. 1 C.proc.pen., la ramanerea definitiva a prezentei hotarari, o copie de pe dispozitiv, impreuna cu copia raportului de exepertiza medico-legala psihiatrica a inculpatului, se vor comunica autoritatii de sanatate publica din judetul X, unde inculpatul locuieste in prezent.

VI. Latura civila:

Instanta urmeaza sa ia act ca persoanele vatamate X X si X Xnu s-au constituit parti civile in cursul procesului penal.

Totodata, va lua act ca persoanele vatamata S.C. X S.R.L. si S.C. X S.R.L.nu s-au constituit parti civile in cursul procesului penal, prejudiciul suferit fiind recuperat prin restituirea bunurilor sustrase.

VII. Alte masuri

Cu privire la necesitatea prelevarii probelor biologice de la inculpat, in baza prev. legii nr. 76 din 8 aprilie 2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, instanta constata urmatoarele:

Asa cum se arata in art. 1 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, aceasta lege are drept scop constituirea Sistemului National de Date Genetice Judiciare pentru prevenirea si combaterea unor categorii de infractiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, in special dreptul la viata si la integritate fizica si psihica, precum si pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscuta, a persoanelor disparute sau a persoanelor decedate in urma catastrofelor naturale, a accidentelor in masa, a infractiunilor de omor sau a actelor de terorism.

Alin. (2) al aceluX art. 1 din lege arata in mod expres ca: „prezenta lege stabileste conditiile in care pot fi prelevate probe biologice de la anumite persoane fizice sau din urmele ramase la locul comiterii unor infractiuni, in vederea determinarii profilului genetic, precum si conditiile in care pot fi prelucrate datele cuprinse in S.N.D.G.J.”

De asemenea, art. 3 din Legea nr. 76/2008 se refera la „infractiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice in vederea introducerii profilelor genetice in S.N.D.G.J.”, respectiv cele prevazute in anexa care face parte integranta din lege si in care, intr-adevar, la pct. 7 figureaza si infractiunea de vatamare corporala din culpa.

Mai mult, instanta are in vedere si Decizia ICCJ nr. 18 din 18 noiembrie 2013 (Decizia 18/2013) privind examinarea recursului formulat de catre Colegiul de conducere al Curtii de Apel X, vizand interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, prin care s-a statuat ca:

,,Prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa inchisorii pentru savarsirea infractiunilor prevazute in anexa Legii nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare poate fi dispusa si in ipoteza in care executarea acesteia este suspendata conditionat sau sub supraveghere”

In aceste conditii, interpretarea textelor legale mai sus evocate conduce la concluzia ca utilizarea verbului „a putea” (poate fi dispusa, pot fi prelevate) contrazice sustinerea caracterului obligatoriu al prelevarii de probe biologice, aceasta fiind, asadar, cu caracter facultativ.

Pe cale de consecinta, instanta va analiza oportunitatea masurii solicitate de catre reprezentantul Ministerului Public, in concordanta cu standardele Curtii Europene a Drepturilor Omului in ceea ce priveste protejarea dreptului la viata privata (art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor omuluisi a libertatilor fundamentale, parte a dreptului intern, in conformitate cu art. 11 si 20 din Constitutia Romaniei republicata)

In primul rand, Curtea a stabilit ca stocarea esantioanelor celulare cat si a profilelelor ADN este analizata ca o ingerinta in dreptul la respectarea vietii private in sensul art. 8 alineat 1 din Conventie (Cauza S. si Marper c. Regatului-Unit, cererile nr. 30562/04 et 30566/04, Marea Camera, hotararea din 4 decembrie 2008)

In continuare, se constata ca ingerinta este prevazuta de o lege interna – Legea nr. 76 din 8 aprilie 2008, care prevede, in Anexa, lista de infractiuni pentru care instanta de judecata poate sa dispuna prelevarea probelor biologice.

Este acceptat ca prelevarea si conservarea probelor biologice urmareste un scop legitim si anume depistarea si pe cale de consecinta, prevenirea infractiunilor, urmarirea acestei finalitati fiind necesara intr-o societate democratica, insa numai in conditiile pastrarii unei proportionalitati intre ingerinta provocata si scopul urmarit.

Conservarea esantioanelor celulare este in mod special intruziva, tinand cont de bogatia de informatii genetice si referitoare la sanatate, continute de acestea. Dispunerea de catre instanta de judecata ope legis a acestei masuri nu poate fi acceptata fara o anumita nuantare – in functie de particularitatile concrete ale fiecarei cauze in parte.

Spre acest final, instanta retine ca doua dintre infractiunile pentru care inculpatul a fost condamnat – cea de lovire sau alte violente, prev. de art. 193 alin. 1 C.pen. si cea de talharie, prev. de art. 233 C.pen., sunt prevazute in Anexa legii nr. 76/2008, ambele fiind de un pericol social ridicat, relevand predispozitia inculpatului la savarsirea de fapte violente.

Pentru aceste motive, apreciind ca in realizarea scopului declarat al dispozitiilor legii nr. 76/2008, se impun prelevarea si stocarea probelor biologice apartinand inculpatului,in temeiul art. 7 alin. 1, 2 rap. la art. 5 alin. 5 cu referire la pct. 22 din Anexa nr. 1 la acelasi act normativ, va dispune prelevarea de la inculpatul X X-X a probelor biologice, in vederea introducerii profilului genetic al acestuia in S.N.D.G.J., urmand ca acesta sa fie informat cu privire la scopul prelevarii.

VIII. Cheltuieli judiciare:

Urmare a solutiei de condamnare a inculpatului dispusa in cauza de fata, in baza art. 398, 404 alin. 4 lit. e si art. 274 alin. 1 Cod procedura penala, va obliga inculpatul la plata sumei de 900 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 600 lei reprezinta cheltuieli judiciare efectuate in faza urmaririi penale si 300 lei – cheltuieli judiciare din faza de judecata

11

Domenii speta

Spete similare