Partaj succesoral cu reducţiune testamentară şi constatare pasiv succesoral.

Sentinţă civilă 3201/2013 din 21.11.2013


Instanţa,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Paşcani sub nr. ……, reclamanta C.M. a chemat în judecată pe pârâţii H.E., C.A. şi C.D. solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în contradictoriu cu aceştia să se dispună partajarea masei succesorale rămase de pe urma defunctei C.C. decedată la data de 05 iunie 2011.

Cererea a fost legal taxată.

În motivarea acesteia reclamanta arată că C.C. a decedat la data de 5 iunie 2011 şi a lăsat ca moştenitori pe C.M. - fiică, H.E. - fiică şi nepoţii de fiu predecedat C.C. şi anume C.A. şi C.D.

În timpul vieţii C.C. a înstrăinat casa de locuit cu 2 camere, bucătărie şi terenul de 4484,78 ha găsit în fizic la înstrăinare, deşi în titlu menţionată suprafaţa de 5001 mp, în mod eronat ei, reclamantei, cu contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ……. la Biroul Notarilor Publici Asociaţi I.M. şi C.M.O. a mai înstrăinat pârâtei H.E. suprafaţa de teren de 4300 mp din T 79, parcela A 684/66.

C.C. a testat din averea ei către ea reclamanta 5400 mp din T 81, parcela 697/101 din titlul de proprietate nr. ……, încheind în formă autentică legatul cu titlu particular la Biroul Notarilor Publici Asociaţi I.M. şi C.M.O.. Actul este autentificat cu nr. …….. A intrat în posesia terenurilor şi pentru că între ei, moştenitorii, au apărut neînţelegeri a deschis procedura succesorală, dosar succesoral nr. ……. la Biroul Notarilor Publici Asociaţi I.M. şi C.M.O., însă cauza s-a suspendat. A fost nevoită să promoveze acţiunea de faţă pentru ieşirea din indiviziune.

Averea rămasă de pe urma defunctei se compune din terenul în suprafaţă de 1,61 ha teren extravilan menţionat în titlul de proprietate nr. …….. Moştenitorii sunt cei menţionaţi, cu precizarea că ea, reclamanta are calitatea de moştenitor legal şi testamentar. Potrivit testamentului moştenesc 5400 mp din T 81, parcela 697/101, iar la restul terenului are dreptul potrivit cotei de 1/3. Masa succesorală are valoarea de 3.000 lei.

Cererea a fost întemeiată în drept pe disp. art. 728 Cod civil şi art. 274 c.proc.civ.

La cerere au fost ataşate, în copie, încheierea nr. 15/19.07.2012 eliberată de BNP Z.C.M. şi Z.E., certificat de verificare a evidenţelor succesorale, act de deces, acte de stare civilă, titlul de proprietate nr. ….., contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ……. la B.N.P. I.M. şi C.M.O.., declaraţie de acceptare a succesiunii, testament autentificat sub nr. ……. la B.N.P. I.M. şi C.M.O.., act de identitate.

Pârâta H.E.  a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care a solicitat reducţiunea liberalităţii testamentare făcută prin testamentul autentificat sub nr. ……. la B.N.P. I.M. şi C.M.O. la limita cotităţii disponibile, constatarea unui pasiv succesoral în valoare de 8500 lei ce grevează succesiunea defunctei C.C. constând în cheltuielile efectuate de ea cu înmormântarea defunctei şi praznicele, urmând ca fiecare moştenitor (reclamanta şi pârâţii) să-i achite parte din aceste cheltuieli proporţional cu partea ce li se cuvine din activ.

În întâmpinare şi motivarea cererii reconvenţionale pârâta-reclamantă H.E.  arată că este de acord cu împărţirea bunurilor rămase moştenire de la defuncta C.C., însă în cererea de chemare în judecată reclamanta nu a prezentat în mod real şi complet situaţia de fapt. Reclamanta solicită să se ia act de testamentul autentic lăsat de defunctă în beneficiul ei, cu privire la o suprafaţă de 5400 mp, considerând că i se cuvine atât suprafaţa de mai sus dar şi o cotă de 1/3 din restul terenului prevăzut în titlul de proprietate. Defuncta a locuit în satul C….., în ultimii ani fiind vizitată rar de reclamantă care  nu-i oferea ajutor material. În primăvara anului 2011 defuncta s-a îmbolnăvit grav, iar într-una din zile a găsit-o căzută jos în casă. Din discuţiile purtate cu ea la acel moment, a fost pentru prima dată când defuncta i-a adus la cunoştinţă faptul că a încheiat mai multe acte în beneficiul reclamantei, pentru a o îngriji. Defuncta era dezamăgită că reclamanta a abandonat-o şi că nu şi-a mai respectat obligaţiile şi i-a adus la cunoştinţă şi în ce condiţii a încheiat actele respective, cu promisiunea fermă a fiicei că îi va asigura cele necesare traiului şi că o va îngriji. Aflând despre perfectarea unor acte în favoarea surorii ei, la insistenţele defunctei, a telefonat reclamantei aducându-i la cunoştinţă starea în care se află defuncta precum şi nemulţumirile sale. Reclamanta a confirmat că a încheiat contract de vânzare-cumpărare pentru casă şi grădină, că mama i-a lăsat testament pentru o suprafaţă de teren şi, de asemenea că s-a obligat să-i asigure întreţinerea şi îngrijire. În perioada următoare, timp de 2 luni, mama a locuit la domiciliul reclamantei iar cu o zi înainte de deces a adus-o în satul C….., la domiciliul ei, al pârâtei-reclamantei. De la defunctă a aflat că reclamanta a avut o atitudine necuviincioasă faţă de ea, cât timp a locuit la ea. Cheltuielile cu înmormântarea defunctei dar şi cu praznicele au fost suportate în cea mai mare parte de ea, reclamanta contribuind doar cu sicriul şi cu o sumă de 200 lei. După înmormântarea mamei, în aceeaşi zi, reclamanta a sustras din domiciliul ei, pârâta-reclamantă, toate bonurile obţinute cu ocazia efectuării cumpărăturilor pentru înmormântare. De la data respectivă şi până în prezent reclamanta nu a mai dat nici un semn de viaţă, refuzând să răspundă la telefon, aflând însă, că după înmormântarea mamei, a ridicat ajutorul de înmormântare şi că la finele anului 2011 a înstrăinat casa şi grădina dobândite de la mama lor.

Mai arată pârâta-reclamantă că de pe urma defunctei a rămas doar suprafaţa de teren prevăzută în titlu de proprietate, cu excepţia a două loturi de 0,44 ha şi 0,43 ha înstrăinate prin acte autentice. Aceasta fiind componenţa masei succesorale (1,67 ha teren) se poate observa că prin încheierea testamentului pentru o suprafaţă de 0,54 ha în beneficiul reclamantei este încălcată rezerva succesorală, având în vedere că de pe urma defunctei au rămas 3 copii. Ea a organizat înmormântarea precum şi praznicele, cu aceste evenimente efectuând cheltuieli în sumă de 4.000 lei (cu înmormântarea şi praznicul din acea zi), 2.000 lei (cu praznicul de 40 de zile) şi 2.500 lei cu praznicul de un an.

În drept au fost invocate disp. art. 115 rap. la art. 134 c.proc.civ., art. 847 Cod civil, art. 774 Cod civil.

Reclamanta-pârâtă a formulat întâmpinare la cererea reconvenţională prin care a solicitat respingerea acesteia.

Se arată că este nereală afirmaţia pârâtei că ar fi organizat înmormântarea şi ar fi efectuat cheltuieli cu privire la înmormântarea mamei lor şi cu praznicele tradiţionale. Defuncta lor mamă a locuit cu ea în ultima perioadă a vieţii ei, a fost tratată medical, a suferit o intervenţie chirurgicală la un ochi, iar în timpul vieţii a avut pensie şi din veniturile ei agricole şi-a economisit bani, pe care ei să-i folosească la înmormântare şi la praznicele tradiţionale. Îmbrăcămintea defunctei a fost cumpărată exclusiv de ea, a cumpărat sicriul, a cumpărat tot ce a fost necesar pentru înmormântare, iar praznicul l-a făcut ea, pe cheltuiala ei şi face dovada cu chitanţe şi bonuri cu privire la cheltuielile pe care le-a efectuat cu ocazia înmormântării. Este nereală afirmaţia că pârâta ar fi făcut cheltuieli de 4000 lei pentru înmormântare şi praznicul din acea zi şi nici cheltuielile de 40 zile, dar cu praznicul de un an. Ea a efectuat cheltuieli atât cu praznicul de un an, cât şi cheltuielile de înmormântare, cu praznicul de 40 zile, iar la aceste cheltuieli au mai beneficiat ei, moştenitorii, şi de sumele strânse de mama lor, care a avut în jur de 200 lei, ce i-a folosit la aceste ocazii. Ea a cheltuit peste 2600 lei, încât nu înţelege să contribuie la alte cheltuieli, atâta vreme cât, în calitate de fiică, şi-a îndeplinit obligaţiile morale şi materiale.

Se opune ca instanţa să dispună reducţiunea testamentului solicitat de pârâtă, având în vedere că suprafeţele de teren nu sunt menţionate în titlul de proprietate în totalitate, ci doar una din suprafeţe, iar suprafaţa nu încalcă dreptul ei la moştenire.

În drept au fot invocate disp. art. 115 c.proc.civ.

Pârâţii C.A. şi C.D. nu au depus întâmpinare.

În dovedirea cererii reclamanta-pârâtă a înţeles să se folosească de proba cu înscrisuri, de proba cu interogatoriul pârâtei-reclamante şi pârâţilor, de proba testimonială cu martora B.R.-M., şi de proba cu expertiză tehnică în specialitatea topografie şi specialitatea construcţii civile şi evaluare proprietăţi imobiliare, probe ce au fost încuviinţate şi administrate prin intermediul instanţei.

Pârâta-reclamantă a înţeles să se folosească în susţinerea poziţiei sale procesuale de proba cu înscrisuri, de proba cu interogatoriul reclamantei-pârâte şi a pârâţilor, de proba testimonială fiind audiaţi la cererea sa martora G.I., probe ce au fost administrate prin intermediul instanţei.

Pârâţii C.A. şi C.D. au depus la dosar înscrisuri.

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, prin prisma normelor legale în materie instanţa reţine următoarele:

Numita C.C. a decedat la data de 05 iunie 2011, de pe urma ei rămânând o masă  succesorală compusă din - suprafaţa de 1 ha şi 2075 mp teren înscris în titlul de proprietate nr. ………., (t. 81, p. 697/101, t. 81, p. 75/101, t. 101, p. 830/298, t. 110, p. 973/221, t. 104, p. 984/229, t. 98, p. 789/167, t. 104, p. 894/229) în valoare de 5152 lei, în condiţiile în care defuncta a înstrăinat în timpul vieţii prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …… la B.N.P. I.M. şi C.M.O. o parte din terenul înscris în titlul de proprietate nr. ……...

De pe urma defunctei C.C. au rămas ca moştenitori C.M. – fiică şi moştenitoare testamentară în baza testamentului autentificat sub nr. …….. la B.N.P. I.M. şi C.M.O.; H.E. – fiică; C.A. şi C.D. – nepoate de fiu predecedat C.C., decedat la data de 26 mai 1994.

Cotele şi partea din moştenire ce le revin părţilor sunt următoarele: C.M. – cota de 1/3; H.E. – cota de 1/3; C.A. şi C.C. – cota de 1/3 din masa succesorală rămasă de pe urma acestuia.

Reclamanta-pârâtă C.C. în calitate de moştenitoare testamentară va culege suprafaţa de 4025 mp teren situată în T. 81, p. 697/101.

Din declaraţia martorei G.I. rezultă că cheltuielile ocazionate de decesul defunctei C.C., respectiv cheltuielile de înmormântare şi cele pentru organizarea praznicelor ulterioare au fost suportate de către pârâta-reclamantă H.E., cheltuieli care se ridică peste suma de 8000 lei, aceste cheltuieli formând pasivul succesiunii rămase de pe urma defunctei.

În ceea ce priveşte liberalitatea făcută de defuncta C.C. către reclamanta-pârâtă prin testamentul autentificat sub nr. …… la B.N.P. I.M. şi C.M.O., instanţa reţine că aceasta constituie o liberalitate excesivă având în vedere următoarele:

Rezerva succesorală reprezintă o fracţiune din activul net al moştenirii, respectiv dintr-o masă de calcul şi nu dintr-o avere efectivă. Pentru a determina această masă de calcul instanţa va proceda conform art. 841 c.civ.

Potrivit art. 841 c. civ. liberalităţile, fie făcute prin acte între vii, fie făcute prin testament, nu pot trece peste jumătatea bunurilor dispunătorului, dacă la moarte-i lasă un copil legitim; peste o a treia parte, dacă lasă doi copii; peste a patra parte, dacă lasă trei sau mai mulţi, stabilind astfel întinderea rezervei succesorale şi a cotităţii disponibile. În cazul de faţă rezultă că rezerva succesorală constă în 3/4  din activul net, respectiv din masa de calcul iar cotitatea disponibilă este de 1/4 din activul net iar în urma efectuării operaţiunilor de calcul menţionate se reţine că rezerva succesorală ce se cuvine moştenitorilor defunctei C.C. are o valoare de 3864 lei iar cotitatea disponibilă este în valoare de 1288, iar dat fiind că valoarea terenului înscris în testament este de 1728 lei, mai mare decât cotitatea disponibilă, liberalitatea respectivă constituind o liberalitate excesivă în măsura în care depăşeşte cotitatea.

În raport de cele expuse, instanţa constatând întemeiată cererea de partaj succesoral şi ieşire din indiviziune promovată de reclamanta-pârâtă şi cererea reconvenţională promovată de pârâta-reclamantă, urmează a le admite şi dat fiind că succesiunea se deschide prin moarte, se va constata deschisă succesiunea rămasă de pe urma defunctei C.C., se va constata în funcţie de cele specificate anterior componenţa masei succesorale rămase de pe urma defunctei, valoarea acestuia, moştenitorii şi cotele acestora rămase de pe urma celor doi defuncţi, cu menţiunea că partea din succesiunea rămase de pe urma defunctei ce se cuvenea descendentului de gradul I, C.C., predecedat va fi culeasă de succesorii acestuia în indiviziune prin intermediul reprezentării, respectiv de pârâţii C.A. şi C.D. – fiii acestuia.

Se va constata că succesiunea defunctei este grevată de un pasiv succesoral în valoare de 8000 lei constând în cheltuieli ocazionate de decesul acestora, respectiv cheltuielile de înmormântare şi cele pentru organizarea praznicelor ulterioare ce au fost suportate de către pârâta-reclamantă H.E.

Se va constata că liberalitatea făcută de defuncta C.C. prin testamentul autentificat sub nr. ……. la B.N.P. I.M. şi C.M.O., suprafaţa de 5400 mp situat în T. 81, p. A 697/101 are o valoare de 1728, că rezerva succesorală ce se cuvine moştenitorilor defunctei C.C. are o valoare de 3864 lei iar cotitatea disponibilă este în valoare de 1288 lei, liberalitatea respectivă constituind astfel o liberalitate excesivă în măsura în care depăşeşte cotitatea disponibilă şi pe cale de consecinţă va fi aplicată sancţiunea reducţiunii.

Astfel dat fiind că reclamanta-pârâtă este moştenitor rezervatar, liberalitatea excesivă se va imputa mai întâi asupra cotităţii disponibile şi întrucât mai rămâne o diferenţă aceasta se va imputa asupra părţii sale care revine din succesiunea defunctei şi se va acoperi astfel întreaga valoare a liberalităţii excesive, rămânând chiar o diferenţă valorică care i se cuvine reclamantei-pârâte din masa succesorală.

Dat fiind că potrivit art.728 c. civ., nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, un coerede putând cere oricând împărţeala succesiunii, chiar dacă ar exista  convenţii sau prohibiţii contrarii, instanţa urmează va dispune ieşirea părţilor din indiviziune prin atribuirea de loturi moştenitorilor conform lotizărilor făcute de expert în raportul de expertiză topografică. La atribuirea loturilor se va avea în vedere ca părţile să primească pe cât posibil bunuri care să corespundă valoric cotelor ce le revin fără a se fragmenta excesiv suprafeţele de teren.

Eventualele diferenţe valorice vor fi înlăturate prin plata unor sulte.

Se va dispune şi partajarea pasivului succesoral rămase de pe urma defunctei C.C. prin obligarea fiecărui moştenitor să suporte proporţional cu cotele ce-i revin din succesiune, valoarea acestui pasiv, respectiv prin obligarea la plata către pârâta-reclamantă a părţilor din pasivul succesoral ce corespund valoric cotelor ce le revin din masele succesorale de pe urma defunctei.

Cu privire la faptul că reclamanta-pârâtă a efectuat şi ea o serie de cheltuieli ocazionate de decesul defunctei C.C., fapt confirmat într-o anumită măsură prin probele administrate în cauză, această împrejurare nu este de natură a conduce  la exonerarea acesteia de obligaţia de a suporta partea ce-i revine din pasivul succesoral menţionat, întrucât aceasta trebuia la rândul ei să solicite constatarea în favoarea ei a unui pasiv succesoral şi suportarea acesteia şi către ceilalţi moştenitori proporţional cu cotele ce le revin, eventual compensarea. Mai mult din adresa nr. ……. a Casei Teritoriale de Pensii Iaşi că reclamanta-pârâtă a încasat şi ajutorul de deces în sumă de 2022 lei, cuvenit de pe urma defunctei C.C.

Dat fiind că prin a fost acordat ajutor public judiciar reclamantei-pârâte în cuantum de 165,18 lei reprezentând diferenţă de taxă judiciară de timbru aferentă cererii sale, şi prin încheierea dată în camera de consiliu în prezenta cauză în camera de consiliu la data de …… a fost acordat ajutor public reclamantei-pârâte sub forma scutirii de 50% din onorariile cuvenite experţilor,  în baza disp. OUG nr. 51/2008 instanţa o va obliga părţile, dat fiind că în raport cu obiectul cauzei au atât calitatea de reclamanţi cât şi de pârâţi, să suporte proporţional cu cotele ce le revin din masa succesorală valoarea ajutorului public judiciar acordat, prin plata sumelor respective către statul român.

Se va dispune obligarea reclamantei-pârâte la plata către expertul N.G. a diferenţei de onorariu cuvenit pentru efectuarea expertizei, dat fiind că această probă a fost administrată la cererea ei şi este firesc să suporte costurile pe care le implică.

Văzând şi dispoziţiile art.274  şi 276 c.proc.civ.

 

Domenii speta