Obligaţie de a face

OBLIGAŢIE DE A FACE

Admite în parte acţiunea

Prin sentinţa civilă nr. 924 din data de 23.01.2014 pronunţată de Judecătoria Ploieşti, instanţa a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta SC …SA în contradictoriu cu pârâţii N.G., C.M., C.D. şi A.T., a constatat nejustificat refuzul pârâţilor de a-şi da acordul la construirea de către reclamantă a obiectivului „ Centru de fabricaţie structuri metalice”, a suplinit acordul pârâţilor în vederea construirii de către reclamantă a obiectivului „ Centru de fabricaţie structuri metalice”, situat în Ploieşti, str. …, a respins ca nefondat capătul de cerere privind solicitarea reclamantei de prelungire a certificatului de urbanism nr. ….şi a admis în parte capătul de cerere privind obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată şi în consecinţă, a obligat pârâţii către reclamantă la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1011 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar şi onorariu avocat.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că în cauză, reclamanta SC … SA în contradictoriu cu pârâţii N.G., C.M., C.D. şi A.T a solicitat, pe cale de ordonanţă preşedinţială pronunţarea unei hotărâri prin care să se constate refuzul nejustificat al pârâţilor, hotărâre care să poată fi acceptată de emitentul autorizaţiei de construire în locul acordului vecinilor, conform art. 27 pct. 6 din Ordinul nr. 839/2009 privind aprobarea Normelor metodologice la Legea 50/1991. A solicitat şi cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că pe terenul proprietatea sa, ce se învecinează cu terenul pârâţilor în partea de nord, a iniţiat un proiect de construire a unei hale, „Centru de fabricaţie structuri metalice”.

În vederea executării acesteia, a menţionat că a obţinut toate acordurile necesare de la factorii decizionali ( apă, gaze, energie electrică), inclusiv studiul de impact de la mediu de la o companie privată, iar toate aceste acorduri erau pozitive.

Pentru completarea dosarului pentru autorizaţia de construire, în calitate de riveran, a arătat că îi trebuie acordul pârâţilor expres în scris, în formă autentică sau o hotărâre judecătorească prin care instanţa să constate refuzul nejustificat al riveranilor de a da acordul pentru efectuarea halei, hotărâre care să fie acceptată de către emitentul autorizaţiei de construire în locul acordului vecinilor.

A mai menţionat că hala ce se va construi este prevăzută cu pereţi proiectaţi să reţină poluarea fonică, în hala ce se va construi nu sunt utilaje care să facă zgomot, programul de funcţionare va fi de la 7 la 15.30.

A mai învederat că a încercat să ia legătura cu pârâţii şi să încheie un acord amiabil, dar au fost refuzaţi, iar apoi a notificat pârâţii prin executor judecătoresc şi i-a chemat la sediul executorului la data de 14.12.2012, dar nici de această dată nu s-au prezentat.

Conform art. 27 pct. 6 din Ordinul nr. 839/2009 privind aprobarea Normelor metodologice la Legea nr. 50/1991, a considat că eforturile reclamantei rămânând fără răspuns, echivalează cu un „refuz nejustificat” de a da acordul pentru terminarea documentaţiei necesare în vederea demarării lucrărilor de construire a halei.

În drept a invocat disp. art. 581 si urm. C.pr.civ., art. 27 pct. 6 din Ordinul nr. 839/2010.

A solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Acţiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 10 lei şi timbru judiciar de 1 leu.

În dovedirea acţiunii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.

Pârâţii N.G., C.M. şi C.D., legal citaţi, s-au prezentat în instanţă, dar nu au formulat întâmpinare.

Ca urmare a decesului pârâtului A.T., soţia acestuia, A.T. a depus la dosar, în copie, certificatul de deces.

În şedinţa publică din data de 14.03.2013, reclamanta a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâţi, a numiţilor A.S., A.V. şi A.T., moştenitorii pârâtului A.T., cerere admisă de instanţă, iar ulterior, în şedinţa publică din data de 09.05.2013, reclamanta a arătat că înţelege să-şi restrângă cadrul procesual deoarece nu există decât soţia supravieţuitoare a defunctului A.T., respectiv A. T., solicitând citarea acesteia, cerere admisă de instanţă.

De asemenea, în şedinţa publică din data de 09.05.2013, reclamanta a precizat acţiunea în sensul că solicita să se judece pe calea dreptului comun, temeiul de drept fiind cel indicat prin cerere, respectiv art. 27 pct. 6 din Ordinul nr. 839/2009.

Pârâta A.T., legal citată, nu s-a prezentat în instanţă şi nu a formulat întâmpinare.

Instanţa a admis pentru reclamantă proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâţilor şi proba testimonială cu martorul O.P., pentru pârâtul N.G. a admis proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei şi proba testimonială cu martorul D.M.V., iar pentru ceilalţi pârâţi a admis proba cu înscrisuri.

Analizând materialul probator existent la dosar, instanţa a reţinut următoarele:

Ca urmare a solicitării reclamantei SC …SA, P.M.P. a eliberat certificatul de urbanism nr. .., a cărui valabilitate a fost prelungită de la data de 03.02.2013 până la data de 03.02.2014, în vederea obţinerii autorizaţiei de construire privind obiectivul denumit „ Centru de fabricaţie structuri metalice” pe terenul situat în Ploieşti, str…

Conform art. 7 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, autorizaţia de construire se emite pentru executarea lucrărilor de bază şi a celor aferente organizării executării lucrărilor, în cel mult 30 de zile de la data depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Documentaţia trebuie să cuprindă, în copie, certificatul de urbanism, dovada, în copie legalizată, a titlului asupra imobilului, teren şi/sau construcţii şi, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi şi extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel, documentaţia tehnică - D.T., avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, punctul de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului şi, după caz, actul administrativ al acesteia, dovada privind achitarea taxelor aferente certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire.

În vederea obţinerii autorizaţiei de construire, reclamanta trebuia să obţină acordul vecinilor în formă autentică sau în cazul refuzului acestora, era necesară prezentarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se constate refuzul nejustificat al vecinilor de a-şi da acordul.

În cauză, pârâţii au fost notificaţi prin S.C.P.E.J… ( notificările nr. …), în vederea exprimării acordului cu privire la edificarea unei hale denumite „ Centru de fabricaţie structuri metalice”, însă pârâţii nu s-au prezentat la executorul judecătoresc pentru a-şi exprima punctul de vedere faţă de solicitarea societăţii reclamante.

Instanţa nu a reţinut susţinerea pârâtului N.G. referitoare la faptul că hala proiectată ar fi fost de natură să-i prejudicieze pe vecini, deoarece aşa cum a rezultat din „memoriul tehnic” întocmit de arhitect P.O., construcţia proiectată va avea caracteristici constructive de natură a reduce poluarea fonică.

Astfel, structura de rezistenţă va consta din cadre ( stâlpi şi grinzi) din profile de oţel, pereţii interiori vor fi din zidărie de cărămidă şi din panouri termoizolatoare, clasa A1 ( CO), cu EI 90 min, pereţii exteriori vor fi alcătuiţi din panouri termoizolatoare, clasa B ( C1) şi panouri vitrate din tâmplărie de aluminiu şi geam termopan, acoperişul va fi alcătuit din panouri termoizolatoare, clasa B ( C1), prinse de panele metalice, tâmplăria exterioară ( uşi şi ferestre) va fi din profile metalice şi geam termopan, iar tâmplăria interioară ( uşi) va fi metalică.

De asemenea, din raportul de încercare nivel de zgomot nr. … şi raportul de încercare nivel de zgomot nr. …, emise de Laboratoarele … reiese că nivelul de zgomot măsurat la o altă hală, proprietatea reclamantei, în care se desfăşoară aceeaşi activitate cu cea propusă prin prezenta cerere, nivelul de zgomot prelevat în partea de vest a amplasamentului ( Ploieşti, str. …), la aproximativ 2 metri de gardul societăţii în prezenţa unor surse de zgomot reprezentate de maşini de polizat, strunguri este de 59,6 dB ( valorile admisibile maxime conform STAS 10009/88 fiind de 65 dB).

Totodată, nivelul de zgomot prelevat în partea de est a amplasamentului ( Ploieşti, str. …), la aproximativ 15 metri de uşa halei de producţie, în prezenţa unor surse de zgomot reprezentate de pod rulant, aparat sudură, polizor, strung, bormaşină este de 48,6 dB ( valorile admisibile maxime conform STAS 10009/88 fiind de 65 dB).

Instanţa a mai reţinut că prin obiectivul ce se doreşte a se realiza, nu se va produce o poluare a mediului înconjurător de natură a afecta sănătatea oamenilor care locuiesc în zona „ …” din Ploieşti, contrar susţinerilor pârâţilor. Astfel, potrivit raportului de încercare emisii pulberi nr. … emis de Laboratoarele …, nivelul pulberilor ce se vor evacua din atelierul de prelucrări metalice va fi de 5,8 mg/m³ ( limita maximă fiind de 50 mg/m³, conform Ordinului nr. 462/1993 emis de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului), iar apele reziduale vor avea valori situate sub nivelul valorilor limită potrivit H.G. nr. 188/2002, aşa cum reiese din Raportul de încercare analiză apă reziduală nr. … În plus, deşeurile rezultate din procesul de fabricaţie ( span şi resturi metalice, uleiuri uzate) vor fi depozitate selectiv şi controlat în spaţii special amenajate şi îngrădite în incinta proprietăţii până la evacuarea lor către societăţi specializate în recuperarea acestor tipuri de deşeuri în vederea reciclării sau distrugerii lor ( art. 7 pct. 7.5 din memoriul tehnic).

Instanţa a mai reţinut că obiectivul proiectat de reclamantă va respecta prevederile art. 4 ale Ordinului nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţa al populaţiei, emis de Ministerul Sănătăţii, întrucât aşa cum a rezultat din declaraţia martorului P.O., precum şi din proiectul întocmit de acest martor, distanţa dintre locuinţele pârâţilor şi hala reclamantei va fi de minim 15 m. Astfel, distanţa dintre hala proiectată şi locuinţele pârâţilor C.D., A.T. şi C.M. va fi cuprinsă între 17,07 m şi 19,60 m, iar între hală şi locuinţa pârâtului N.G. va fi de 42,80 m, conform planului de situaţie.

Potrivit declaraţiei martorului P.O., pereţii şi acoperişul construcţiei proiectate vor fi din panouri termoizolante, care limitează propagarea zgomotului în exterior, iar pe partea de nord a halei, către vecini, nu se vor prevedea ferestre.

Nu a fost reţinută nici susţinerea pârâtului N.G. în sensul că nu li s-a adus la cunoştinţă de către reclamantă despre construcţia ce se propune a se realiza, mai ales că din declaraţia martorului propus de acesta, D.M.V. a rezultat faptul că reprezentanţii societăţii reclamante au avut mai multe întâlniri cu proprietarii vecini, în cadrul cărora li s-a explicat faptul că urmează a se construi o hală industrială care nu va afecta în niciun fel locuitorii din zonă şi nu va polua fonic.

În privinţa pârâtei A.T., ca urmare a faptului că nu s-a prezentat în instanţă în vederea luării interogatoriului încuviinţat, deşi a fost citată cu această menţiune, instanţa a făcut aplicarea disp. art. 225 C.pr.civ. de la 1865 în sensul că neprezentarea acesteia, coroborată cu atitudinea procesuală a acestei pârâte, care nu s-a prezentat şi nu a formulat întâmpinare, a fost apreciată ca o mărturisire în folosul reclamantei.

În condiţiile în care hala proiectată de reclamantă pe terenul situat în Ploieşti, str. … nu va afecta fonic sau în alt mod locuitorii din zonă, aşa cum rezultă din memoriul tehnic efectuat de arh. P.O. şi din rapoartele de încercare nivel zgomot, emisii pulberi şi apă reziduală, întocmite de Laboratoarele …, instanţa nu a apreciat ca justificat refuzul pârâţilor care au invocat tocmai faptul că lucrarea ce se va ridica îi va afecta prin praf şi zgomot, mai ales că susţinerile pârâţilor nu au fost dovedite prin niciun mijloc de probă concret, fiind simple opinii ale acestora.

Având în vedere dispoziţiile art. 27 alin. 6 din Ordinul  nr. 839 din 12 octombrie 2009 care stabilesc că refuzul nejustificat de a-şi da acordul se constată de către instanţa de judecată competentă, hotărârea acesteia urmând să fie acceptată de către emitentul autorizaţiei de construire/desfiinţare în locul acordului vecinilor, instanţa a admis în parte acţiunea, a constatat nejustificat refuzul pârâţilor de a-şi da acordul cu privire la construirea de către reclamantă a obiectivului „ Centru de fabricaţie structuri metalice”, conform documentaţiei tehnice întocmite de arhitect P.O. şi pe cale de consecinţă, a suplinit acordul pârâţilor în vederea construirii de către reclamantă a obiectivului „ Centru de fabricaţie structuri metalice”, situat în Ploieşti, str. ….

Instanţa a respins ca nefondat capătul de cerere privind solicitarea reclamantei de prelungire a certificatului de urbanism nr. …, deoarece eliberarea certificatului de urbanism se efectuează în conformitate cu disp. art. 6 din Legea nr. 50/1991 de către primarul localitatii în care se construieşte imobilul, după o procedură stabilită de lege, la fel ca şi prelungirea acestuia şi nu de către instanţa de judecată.

În privinţa cererii reclamantei de obligare a pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată, instanţa a admis-o în parte şi a obligat pârâţii către reclamantă la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1011 lei reprezentând taxă judiciară de timbru ( 10 lei), timbru judiciar ( 1 leu) şi onorariu avocat ( 1000 lei).

Referitor la onorariul de avocat solicitat, în cuantum de 4.000 lei, instanţa a avut în vedere disp. art. 274 alin. 3 C.pr.civ. de la 1865 care permit instanţei să mărească sau să micşoreze onorariile avocaţilor, ori de câte ori constată că sunt nepotrivit de mici sau de mari faţă de valoarea pricinii sau de munca îndeplinită.

S-a reţinut că aceste dispoziţii legale sunt menite să împiedice abuzul de drept, prin deturnarea onorariului de avocat de la finalitatea sa firească, aceea de a permite justiţiabilului să beneficieze de o asistenţă judiciară calificată pe parcursul procesului.

Prin reducerea onorariului, instanţa a apreciat că nu se intervine în contractul de asistenţă juridică încheiat între reclamant şi avocat, ci doar s-a apreciat în ce măsură onorariul părţii care îl solicită trebuie suportat de către pârât.

În aprecierea cuantumului onorariului de avocat, instanţa trebuie să aibă în vedere atât valoarea pricinii cât şi proporţionalitatea onorariului cu volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în cauză, determinat de elemente precum complexitatea, dificultatea sau noutatea litigiului.

În speţă, având în vedere că prezenta cauză nu a avut o complexitate deosebită, că activitatea prestată de avocat a constat în redactarea cererii de chemare in judecată şi prezentarea la termenele de judecată acordate, când s-au încuviinţat şi administrat probatoriile încuviinţate, instanţa a apreciat că un onorariu de 1.000 lei păstra un just echilibru între toate aceste criterii de referinţă.

Domenii speta

Spete similare