Civil-anulare proces-verbal

Dosar nr. 1043/1748/2014

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ILFOV

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 792/A/2014

Şedinţa publică de la 24 Noiembrie 2014

Completul compus din:

Preşedinte: D.C.

Judecător: V.E.

Grefier: O.A.M.

Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul I.P.J.ILFOV împotriva sentinţei civile nr. …/08.07.2014  pronunţată de Judecătoria Cornetu,  în contradictoriu cu intimata B. M., având ca obiect anulare proces verbal de contravenţie.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu se prezintă părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele:

- cauza se află la primul termen de judecată, stadiul procesual recurs, s-a solicitat judecarea în lipsă a cauzei;

Tribunalul ia act că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă şi că nu sunt probe noi în calea de atac.

Analizând actele şi lucrările dosarului, reţine cauza spre soluţionare.

TRIBUNALUL

 Deliberând asupra apelului de fata, instanţa constata următoarele:

 Prin sentinţa civila nr…./08.07.2014  Judecătoria Cornetu a admis plângerea formulata de petenta  B.M. în contradictoriu cu intimatul IPJ Ilfov; şi a anulat  procesul verbal contestat.

În motivarea în fapt şi în drept a acestei soluţii prima instanţa a reţinut următoarele :

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 3.03.2014 sub nr. …/1748/2014 petenta B.M. a solicitat in contradictoriu cu intimata IPJ Ilfov anularea procesului-verbal seria … nr. … din data de 14.02.2014.

In fapt petenta a aratat ca a fost sanctionata pentru că nu ar fi acordat prioritate de trecere pietonului angajat în traversare pe sensul său de mers. Însă pe marcaj nu se afla niciun pieton, aspect ce poate fi confirmat şi de G. V., care a fost prezenta la constatarea faptei, aflandu-se in masina petentei.

In drept a invocat prevederile O.U.G. 195/2002.

In probatiune a solicitat proba cu inscrisuri si proba testimoniala.

Cererea a fost legal timbrata.

Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plangerii, aratand ca fapta a fost constatata de catre agentul de politie prin propriile simturi.

In cauza s-a administrat proba cu procesul-verbal seria … nr. … si declaratia martorului G.V., audiata la termenul din 8.07.2014.

După analizarea  actelor şi lucrărilor dosarului, instanta  de fond a retinut urmatoarele:

Prin procesul-verbal seria …nr. … petenta a fost sanctionata cu amenda in cuantum de 340 lei şi suspendarea permisului pentru o perioadă de 30 de zile pentru fapta de a nu acorda prioritate de trecere pietonului angajat în traversare pe marcaj pietonal. Fapta a fost încadrata in prevederile art. 100 alin. 3 lit. b) din OUG nr. 195/2002.

Verificând indeplinirea conditiilor de validitate prevazute de art 16 si 17 din OG nr 2/2001, instanta de fond a constatat ca acestea sunt indeplinite. Astfel, procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei seria … nr. … cuprinde data si locul unde a fost incheiat, numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator, numele si prenumele contravenientului, descrierea faptei contraventionale, textul legal care sanctioneaza fapta  si semnatura agentului constatator.

Apoi, cu privire la motivul de netemeinicie indicat de petenta cu privire la neacordarea priorităţii de trecere, a apreciat că acesta este întemeiat.

În primul rând trebuie să se pornească de la cele trei prezumţii de care se bucură actele administrative, anume legalitatea, veridicitatea şi autenticitatea acestora. De aici reiese că este în sarcina petentului să facă dovada contrară. De altfel, conform regulilor generale (art. 246 CPC), cel care face o propunere în faţa judecăţii este dator să o şi probeze.

Mai trebuie menţionat că în această materie, faţă de caracterul represiv al sancţiunii, trebuie să se admită că suntem în prezenţa unei acuzaţii în materie penală, conform înţelesului pe care această noţiune o poartă în jurisprudenţa instanţei de la Strasbourg (§ 26 din cauza Nicoleta Gheorghe c. României). Însă chiar şi aşa, Curtea a statuat în sensul că şi în această situaţie se poate opera cu prezumţii, atâta vreme cât acestea sunt relative. Trebuie să se ia în calcul gravitatea mizei şi să se păstreze dreptul la apărare (§ 60 din cauza Anghel c. României şi § 30 din cauza citată anterior).

Având in vedere acestea, reiese că nu sunt contrare prezumţiei de nevinovăţie, specifică materiei penale, calităţile actelor administrative de a se bucura de prezumţiile de legalitate, autenticitate şi veridicitate. Aceasta deoarece sancţiunea prevăzută pentru fapta despre care este vorba este amenda şi suspendarea permisului de conducere pe o durată de 30 de zile, iar petentului i se asigură posibilitatea de a administra probe în apărare (câtă vreme petentul are această posibilitate nu are importanţă dacă se foloseşte sau nu de ea, drepturile prevăzute de art. 6 din C.E.D.O. fiind relative - §§ 33 si 35 din decizia de inadmisibilitate în cauza Ioan Pop c. României).

Apoi, conform art. 100 alin. 3 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 constituie contraventie savarsirea de catre conducatorul de autovehicul a urmatoarelor fapte: (...) neacordarea priorităţii de trecere pietonilor angajaţi în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate şi semnalizate, aflaţi pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului.

Din declaratia martorului G.V., prima instanta a retinut ca aceasta se afla in masina petentei si nu a vazut niciun pieton pe marcaj. În acest fel s-au erodat prezumtiile mentionate anterior.  Astfel, instanta a constatat existenta unui dubiu puternic privind savarsirea acestei fapte de catre petenta, iar in materie penala orice dubiu profita celui acuzat.

Având în vedere cele aratate, prima instanta a admis plângerea si a anulat procesul-verbal seria …. nr. … din data de 14.02.2014.

Împotriva acestei sentinţe civile, a formulat apel apelantul I.P. J.ILFOV,  solicitând instanţei  admiterea apelului, rejudecarea cauzei,  iar pe fond menţinerea procesului verbal ca legal şi temeinic .

Apelantul a arătat că, în fapt, instanţa de fond a admis plângerea contravenţională, reţinând în motivare susţinerile martorului audiat în cauză, martor a cărui depoziţie a făcut dovada că cele reţinute în actul contestat nu corespund realităţii.

Partea subliniază însă că, din analiza detaliată a procesului-verbal de constatare a contravenţiei, se observă că intimata nu a arătat că ar avea obiecţiuni, lăsând să se înţeleagă că este de acord cu susţinerile poliţistului care a încheiat actul de constatare.

Mai mult, în procesul verbal nu a fost identificat un martor la momentul constatării faptei, iar în comunicarea instanţei se precizează doar că a fost audiat un martor, dna G.V., deşi aceasta nu a fost indicată în actul de constatare.

Apelantul nu a depus înscrisuri la dosar.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 466  alin.2 Cod proc.civ. .

S-a solicitat judecarea în lipsă a cauzei.

Intimata, legal citată, a formulat întâmpinare la data de 30.09.2014 prin care a solicitat respingerea apelului, ca nelegal şi netemeinic şi acordarea de daune morale în valoare de 5000 lei pe motiv de lezare a demnităţii şi onoarei părţii .

În fapt, aceasta a arătat că susţinerile apelantului nu sunt adevărate, în realitate la rubrica de „observaţii” s-a consemnat „nu am văzut pietoni pe trecere”. Mai mult, agentul constatator a refuzat să consemneze prezenţa în autoturism a doamnei G. V., faptă pe care partea a invocat-o şi în acţiunea pe fond, iar prin întâmpinare apelanta-pârâta nu a avut obiecţii.

Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.

Nu au fost depuse înscrisuri la dosar, în apel.

Analizând sentinţa civila apelată in raport de motivele invocate instanţa constată următoarele:

Prin procesul verbal seria … nr. …  din data de 14.02.2014 intimata  Baicu Monica a fost sanctionata contraventional pentru săvârşirea faptei constând în aceea că la data de 14.02.2014 , în timp ce conducea autoturismul cu numărul de înamtriculare …  nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajaţi în traversare.

Fiind investita, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, cu verificarea legalitatii si temeiniciei procesului verbal tribunalul  retine  sub aspectul legalitatii ca acesta a fost intocmit cu respectarea dispozitiilor prevazute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, republicata,  cuprinzand toate mentiunile prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii absolute.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal însă tribunalul retine urmatoarele:

Potrivit art. 100 alin.3 lit. b din  OUG 195/2002 reprezintă contravenţie neacordarea priorităţii de trecere pietonilor angajaţi în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate şi semnalizate, aflaţi pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului.

Tribunalul  constata ca prezentul litigiu trebuie sa ofere garantiile procesuale recunoscute si garantate de articolul 6 din Conventia europeana a drepturilor omului (care face parte din dreptul intern in baza articolului 11 din Constitutia Romaniei si are prioritate in temeiul articolului 20 alin. 2 din legea fundamentala).

Aceasta deoarece, desi in dreptul nostru intern contraventiile au fost scoase de sub incidenta dreptului penal si procesual penal, in lumina jurisprudentei CEDO (cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei si Kadubec c. Slovaciei), acest gen de contraventie (referitoare la circulatia pe drumurile publice) intra in sfera „acuzatiilor in materie penala” la care se refera primul paragraf al articolului 6 CEDO.

In consecinta, petentului ii sunt recunoscute si garantiile specifice in materie penala din art. 6 Conventie printre care  prezumtia de nevinovatie. Beneficiind de prezumtia de nevinovatie, petentul nu este obligat sa-si dovedeasca nevinovatia, sarcina administrarii probelor revenind agentului constatator, orice indoiala profitand persoanei acuzate de savarsirea contraventiei (in dubio pro reo).

Prin urmare, procesul-verbal de constatare si sanctionare al contraventiei trebuie sa aiba la baza intocmirii sale mijloace de proba temeinice in ceea ce priveste vinovatia petentului in savarsirea faptei, mentiunile agentului constatator inserate in actul sanctionator neputand singure servi drept temei pentru aplicarea sanctiunii contraventionale in absenta altor mijloace de proba.

Tribunalul reţine că intimata nu a depus la dosarul cauzei  înregistrări planşe fotografice sau  orice alte înscrisuri ce au stat la baza întocmirii procesului verbal, fapta contraventională fiind constatată de agentul constatator prin propriile sale simturi.

Instanta  retine ca persoana sanctionata are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) in cadrul caruia sa utilizeze orice mijloc de proba si sa invoce orice argumente pentru dovedirea imprejurarii ca situatia de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfasurare al evenimentelor, iar sarcina instantei de judecata este de a respecta limita proportionalitatii intre scopul urmarit de autoritatile statului de a nu ramane nesanctionate actiunile antisociale prin impunerea unor conditii imposibil de indeplinit si respectarea dreptului la aparare al persoanei sanctionate contraventional.

Astfel, intr-un stat de drept, in care predomina preeminenta dreptului, cetateanul este aparat de catre stat, in fata statului si a institutiilor sale, dar obligatia cetateanului este de a  respecta legea.

Tribunalul reţine că intimatul a contestat situaţia de fapt reţinută în procesul verbal de contraventie, martorul propus şi audiat de către instanţa de fond declarând că pe trecerea de pietoni nu se afla angajată nicio persoană.

Fata de aceste aspecte, tribunalul  apreciaza ca si in materie contraventionala (similar procedurii in materie penala) se poate proceda la incadrarea juridica a faptei savarsite de contravenient potrivit situatiei de fapt retinuta de instanta in urma probelor administrate si aplicarea sanctiunii corespunzatoare, chiar daca aceasta nu corespunde cu cea retinuta de agentul constatator in procesul verbal de contraventie.

Asadar, avand in vedere că procesul verbal de contraventie nu este întemeiat pe nici un mijloc de probă ce ar putea fi supus analizei coroborat si cu principiul „in dubio pro reo”, tribunalul urmeaza a respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelantul I.P.J. ILFOV împotriva sentinţei civile nr. …/08.07.2014  pronunţată de Judecătoria Cornetu,  în contradictoriu cu intimata B. M., ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi 24.11.2014.

PREŞEDINTE, JUDECATOR,

D.C.  V.E.

GREFIER,

 O.A.M.

Concept red. gref. A.O..

Red. Jud: EV./2exemplare

Jud.fond : Călin Delia - Jud. /Cornetu

Domenii speta

Spete similare